85,803 matches
-
cheltuieli (sub jumătate din veniturile totale pe 2005); taxe plătite de studenți; fonduri atrase din cercetare și din alte activități aducătoare de venit (de exemplu, închiriere de spații). La nivel teoretic, există reguli clare de fixare a bugetului unei facultăți: cota Universității din fondurile de la Minister este de 38%, iar cota facultății de 62%. din taxe, cota Universității fiind de 30%, iar cota facultății de 70%. din proiecte de cercetare și alte venituri, cotele Universității variind între 0% și 30%. În conformitate cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de studenți; fonduri atrase din cercetare și din alte activități aducătoare de venit (de exemplu, închiriere de spații). La nivel teoretic, există reguli clare de fixare a bugetului unei facultăți: cota Universității din fondurile de la Minister este de 38%, iar cota facultății de 62%. din taxe, cota Universității fiind de 30%, iar cota facultății de 70%. din proiecte de cercetare și alte venituri, cotele Universității variind între 0% și 30%. În conformitate cu regulile de mai sus și cu principiul autonomiei, fiecare entitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
și din alte activități aducătoare de venit (de exemplu, închiriere de spații). La nivel teoretic, există reguli clare de fixare a bugetului unei facultăți: cota Universității din fondurile de la Minister este de 38%, iar cota facultății de 62%. din taxe, cota Universității fiind de 30%, iar cota facultății de 70%. din proiecte de cercetare și alte venituri, cotele Universității variind între 0% și 30%. În conformitate cu regulile de mai sus și cu principiul autonomiei, fiecare entitate financiară (de obicei facultate) ar trebui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
venit (de exemplu, închiriere de spații). La nivel teoretic, există reguli clare de fixare a bugetului unei facultăți: cota Universității din fondurile de la Minister este de 38%, iar cota facultății de 62%. din taxe, cota Universității fiind de 30%, iar cota facultății de 70%. din proiecte de cercetare și alte venituri, cotele Universității variind între 0% și 30%. În conformitate cu regulile de mai sus și cu principiul autonomiei, fiecare entitate financiară (de obicei facultate) ar trebui să își administreze propriul buget. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
clare de fixare a bugetului unei facultăți: cota Universității din fondurile de la Minister este de 38%, iar cota facultății de 62%. din taxe, cota Universității fiind de 30%, iar cota facultății de 70%. din proiecte de cercetare și alte venituri, cotele Universității variind între 0% și 30%. În conformitate cu regulile de mai sus și cu principiul autonomiei, fiecare entitate financiară (de obicei facultate) ar trebui să își administreze propriul buget. În practică, sunt câteva facultăți cu profit 0, în jur de 5-7
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
denumire este recunoscută și de ONU în 1959, rămânând în situație de monopol până în 1978. Juan Antonio Samaranch, președinte al CIO din 1980, preia conducerea unei organizații aflate la faza de explodare. El este cel care duce o diplomație la cote de înaltă competență și profesionalizare. Pentru aceasta înființează un cabinet personal de informare, un serviciu de presă. Duce o politică și de introducere a Spaniei în circuitul olimpic, Spania fiind o țară europeană ce nu a organizat niciodată până în 1992
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
control exercitat de către unele state și de obiectivul urmărit de marile puteri, se disting două concepte: sferele de influență și sferele de interes. În cazul sferei de influență obiectivul îl constituie exercitarea unui control la nivel general și prin aceasta, cotele ridicate ale controlului, acest lucru putând fi realizabil în condițiile unei rezistențe mai mici oferite de o organizare socială mai slabă. În multe cazuri, stabilirea unei sfere de interes constituia primul pas în includerea statului respectiv în sfera de influență
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
mai mult de 1.525 milioane de bilete vândute, reprezentând 95% din biletele puse în vânzare, 876 milioane USD din sponsorizări ale Comitetului Olimpic al USA și SLOC (Comitetul de Organizare al JO de la Salt Lake). S-au stabilit noi cote de piață pentru protejarea imaginii olimpice și pentru drepturile partenerilor. Pentru prima dată au fost redate instant reluări video (la probele de patinaj artistic). Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 153 2004, JO de vară de la Atena
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
din 1983, politica de marketing s-a bazat pe recomandările făcute de Comisia Noilor Surse Financiare (the New Sources of Financing Commission). Comisia inițială a fost formată în momentul când finanțele CIO și ale Mișcării Olimpice au fost foarte la cote scăzute și scopul său a fost de a asigura stabilitatea financiară a Mișcării Olimpice. Având de îndeplinit acest obiectiv, datorită reducerii semnificative a dependenței Mișcării Olimpice de veniturile generate de onorariile din drepturile de televizare (de la 90% din veniturile totale
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
est de D.J. 208 (între Dumbrava și Buda); - Islaz - pășune, suhat, pe lângă ape sau pe lângă locuri mlăștinoase (Lunca Siretului - Lespezi ; - La Catarg - loc pe Dealul Heciului, spre sud de Coșeri, unde a existat un catarg de lemn ce indica o cotă de înălțime (punct geodezic); La Gârlă - braț al unei ape curgătoare sau canal săpat de om. Sunt mai multe asemenea forme de relief în Lunca Siretului; - La Huci - suprafață ocupată de arbuști crescuți în locul unei foste păduri. Este la limita
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
directorul Liceului Sportiv din Iași. Este antrenor de atletism. Gorcioaia - născut la Lespezi. Joacă rugby în divizia A la Baia Mare. Paul Grigoraș - născut la Pașcani, ambii părinți fiind din Bursuc Deal. Selecționat inițial la lotul de juniori, i-a crescut cota după care a plecat în Franța, jucând în diviziile A și B. Dumitru Pintilie - s-a născut în 1945 la Heci. Liceul l-a urmat la Pașcani, iar I.E.F.S. - ul la București, specialitatea rugby. Cu ajutorul unor oameni entuziaști de la Depoul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
caracterizat de instabilitate, creșterea așteptărilor acționarilor, dar și ale consumatorilor, terorismul internațional, diminuarea resurselor naturale, reconfigurările politice sunt tot atâtea constrângeri care au determinat managementul companiilor să creeze flexi-strategii inovative pentru a surclasa concurența, a reduce costurile, a-și crește cota de piață și profitul etc. Iată cum vede Patricia A. K. Fletcher "noua lume curajoasă" a companiilor: "Din ce în ce mai multe companii au realizat că, pentru a atinge obiectivele organizaționale, trebuie să concentreze cât mai multe resurse posibile în activități cu valoare
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
XX. Simon Barrow, creatorul său, a făcut public conceptul pentru prima dată în anul 1990, cu prilejul unei conferințe a Chartered Institute of Personnel and Development. Nici în 2003 situația nu se schimbase semnificativ. Notorietatea și înțelegerea conceptului nu atinseseră cote substanțiale. O cercetare a publicației The Economist a arătat că, în Marea Britanie, țara de origine a employer brandului, la capitolul awarness, brandul de angajator avea procentajul cel mai mic dintre toate țările investigate (36%). Celelalte procente ale studiului sunt: 38
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
preț a clienților, sprijină construirea imaginii unice a produselor și serviciilor unei companii, asigură fidelitatea consumatorilor pentru toată gama de produse și servicii, influențează pozitiv gradul de acceptare a noilor produse și servicii, este o sursă de profit și de cotă de piață, mai ales că reprezintă un activ ce poate fi tranzacționat (vândut, concesionat, licențiat), și crește valoarea companiei. O marcă se poate naște ușor, dar efortul cel mai consistent trebuie îndreptat spre menținerea și creșterea ei. Astfel spus, este
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
comerciale în teritoriul emoțional din mințile și inimile oamenilor, pentru banii din buzunarele lor"19. Există, așadar, o diferență substanțială între marcă și brand. Iar diferența nu constă în beneficiile pe care le aduce brandul, beneficii precum loialitatea clienților, creșterea cotei de piață, reducerea rezistenței consumatorului la preț, numărul mai mare de afaceri cu retailerii sau dezvoltarea capacității de a atrage și a angaja talente în companie, independența față de anumite categorii de produse, creșterea flexibilității pentru dezvoltarea viitoare (extinderea brandului), creșterea
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Promisiunea, valorile, leadershipul și cultura organizațională formale, declarate extern și confirmate intern, permit unei companii să atragă candidații adecvați, care pot fi buni promoteri ai imaginii pozitive pentru publicurile externe. Odată selectați, acești candidați contribuie la profit și la creșterea cotei de piață. Axa 2 implicația atragerii, angajării și menținerii persoanelor potrivite cu organizația. În termeni simpli, această axă se referă la o recrutare reușită. O recrutare reușită nu înseamnă neapărat a-i atrage pe cei mai talentați de pe o piață
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
des consommateurs aussi, le terrorisme international, la diminution des ressources naturelles, les réconfigurations politiques sont autant de con-traintes qui ont obligé le management des compagnies à créer des flexi-stratégies innovantes pour surclasser la concurrence, réduire les coûts, faire augmenter la cote du marché et le profit. Dans ce contexte, est activé le paradigme du remar-quage (rebranding) des domaines de la connaissance et, implicitement, des affaires. Ces dernières années, le phénomène est devenu plus évident et le concept de marque d'employeur est
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
un text întotdeauna perfectibil, pus alături de numele autorului, care semnează un text întotdeauna "perfect", în sensul că orice creație originală se declară la un moment dat încheiată și devine irepetabilă, este singura garanție că el, traducătorul, și-a folosit la cote maxime calitățile care i se cer: pregătire lingvistică excelentă, răbdare, atenție, discernămînt, perseverență dusă pînă la obstinație, talent literar dozat cu discreție. Alături de răspunderea morală, toate aceste calități se cer negreșit răsplătite și material. Pentru că, oricît de irepresibilă și misterioasă
Prețul dorinței de a traduce by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8719_a_10044]
-
de vie s-ar menține ea în rîndul traducătorilor, nu este de ajuns pentru a le asigura și demnitatea pe care ar trebui s-o aibă practicînd această profesie. Iar demnitatea unei categorii de profesioniști se exprimă, incontestabil, și prin cota ei de piață. Nu e de ajuns să fii apreciat (atunci cînd ești și dacă ești), trebuie să fii și prețuit, la propriu. Din această perspectivă, traducătorii alcătuiesc acum în România o categorie care continuă să se lase umilită și
Prețul dorinței de a traduce by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8719_a_10044]
-
grad maxim, limbajul vrea să acopere fiecare firidă care ar permite limpezirea trivială - în accepție etimologică - a subiectului tratat. Iar, din perspectiva unei asemenea gândiri nu doar psihanalitice, dar structurale, arhetipale și anistorice, înseși operațiile logice au un parfum de cotă joasă. Totuși, să încercăm, în linia sănătoasă a bunului-simț, o decongestionare a formulărilor care-l aureolează, în Palimpseste, pe Aubrey de Vere. E vorba despre subcapitolul intitulat Nume și chipuri. Cu un solid inventar de informații filozofice și cu un
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
unor persoane, se suporta astfel: a) 60 la suta din influențele negative rezultate din penalități și din despăgubirile plătite se suporta din fondul de participare a oamenilor muncii la realizarea producției, a beneficiilor și la împărțirea beneficiilor, determinat pe baza cotelor stabilite potrivit legii. ... Consiliile oamenilor muncii din întreprinderi și centrale vor stabili, pe fiecare colectiv de oameni ai muncii, suma cu care se reduce fondul de participare la beneficii în raport cu răspunderea ce îi revine pentru încălcarea obligației contractuale care a
DECRET nr. 19 din 20 ianuarie 1986 privind stabilirea unor măsuri pentru perfecţionarea mecanismului economico- financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106695_a_108024]
-
Socialiste România, Partea I, nr. 11-12 din 27 ianuarie 1982, se modifică și se completează după cum urmează: 1. Prevederile de la litera c) a articolului 23 vor avea următorul cuprins: "c) fondul de rezervă pentru mijloacele circulante, format prin preluarea unei cote de 0,5 la suta din fondurile mijloacelor circulante constituite anual de întreprinderile subordonate. Acest fond se completează și cu vărsămintele efectuate de întreprinderile în subordine din fondul mijloacelor circulante constituit din beneficiile peste plan, potrivit legii ;" 2. La articolul
DECRET nr. 19 din 20 ianuarie 1986 privind stabilirea unor măsuri pentru perfecţionarea mecanismului economico- financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106695_a_108024]
-
nr. 29/1978 privind formarea, planificarea, destinația și vărsarea beneficiilor, publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 114 din 27 decembrie 1978, după litera b) se introduce litera b^1), cu următorul cuprins: "b^1) o cotă de 5 la sută pentru constituirea fondului mijloacelor circulante;" Articolul 8 Legea retribuirii muncii în unitățile agricole cooperatiste nr. 1/1982 , publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 36 din 6 aprilie 1982, se modifică și
DECRET nr. 19 din 20 ianuarie 1986 privind stabilirea unor măsuri pentru perfecţionarea mecanismului economico- financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106695_a_108024]
-
propunerea direcțiilor generale pentru agricultură, uniunilor județene ale cooperativelor agricole de producție și sucursalelor Băncii pentru Agricultură și Industrie Alimentară, cu avizul Ministerului Agriculturii, al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție și al Băncii pentru Agricultură și Industrie Alimentară, cota din fondul de retribuire care se asigura de la bugetul de stat și cota care se acoperă de cooperativa agricolă. ... (3) Eliberarea fondului de retribuire se face de către Bancă pentru Agricultură și Industrie Alimentară, cu aprobarea organelor de conducere ale unităților
DECRET nr. 19 din 20 ianuarie 1986 privind stabilirea unor măsuri pentru perfecţionarea mecanismului economico- financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106695_a_108024]
-
sucursalelor Băncii pentru Agricultură și Industrie Alimentară, cu avizul Ministerului Agriculturii, al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție și al Băncii pentru Agricultură și Industrie Alimentară, cota din fondul de retribuire care se asigura de la bugetul de stat și cota care se acoperă de cooperativa agricolă. ... (3) Eliberarea fondului de retribuire se face de către Bancă pentru Agricultură și Industrie Alimentară, cu aprobarea organelor de conducere ale unităților agricole cooperatiste, în raport cu munca prestata și cu rezultatele obținute, precum și cota care se
DECRET nr. 19 din 20 ianuarie 1986 privind stabilirea unor măsuri pentru perfecţionarea mecanismului economico- financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106695_a_108024]