1,606 matches
-
în lume printr-un verbiaj ce înlocuiește concretul relatării cu discursivul intelectual. O poetică negând conștient tot ce se considera a fi „poetic”, de la situațiile lirice excepționale (înlocuite cu mersul zilnic pe o stradă înzăpezită, cu un pahar băut la crâșma din colț, cu lectura ziarului) până la limbajul prețios al metaforelor întemeiate pe sinestezie sau pe etimologie, acestea fiind înlocuite cu vocabule cât mai exacte, alese din vocabularul unui intelectual fără prejudecata separării stilurilor. Tot subordonată relației esențiale a poetului cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
în sat Și pe case s-au lăsat Dar nu au adus copii - Nici albi dar nici tuciurii - Ci-au adus necaz în Țară, Au adus boala bizară. Toți din sat se speriară... Moș Ion, mai supărat, A plecat la crâșmă-n sat, El și cu baba Ilinca Au băut toată palinca. De-or simți că vine iară Gripa aviară, Pentr-o biată de găină Toată votca o termină. Fără a fi întrebat, Petruș Andrei, sărbătoritul, ne spune care fel de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care nu știu s-o exprime, care-i duce la iuți gesturi crunte, după care rămân mereu întunecați și într-o sălbatecă sau numai speriată stupoare. O vreme, prin influența directă ori mijlocită a lui Zola, se încearcă studiul social. Crâșma e scena tipică de desfășurare a faptelor, locul de pierzare, unde necăjiții se alcoolizează. Se continuă dealtfel nuvelistica epocii. Toți eroii lui Sadoveanu sunt și ei niște automați trăind vegetativ, fără reflecțiune. Singura notă mai deosebită este că la scriitorul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o mare energie vitală comprimată care a izbucnit sau va izbucni odată, după care destindere individul își reia placiditatea impenetrabilă. De aceea eroii sunt mai ales moși și babe, vechili, bouari, hoți, dezertori, oameni trăind în pustiire, lăsîndu-se rar pe la crâșmă spre a-și revela automat "taina". Multă vreme, în felurite nuanțe, Sadoveanu face monografia sufletului redus, cu "vorba ruptă, zgîrcită", a omului "mocnit și neguros" din locurile cu populație rară, unde nici nu se știe de meșina în care stă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aceleași situații fundamentale, nuvelistica lui M. Sadoveanu capătă un aer voios, idilic. Căutarea singurătății numai e o asceză ci un rafinament. Vânatul, pescuitul sunt prilejuri de a se bucura de cărnurile și formele pe care natura le oferă omului. La crâșmă oamenii vin să se veselească de mirosul și gâlgâirea vinului, iar solitudinea e interpretată ca vârstă de aur și natura ca un izvor de lapte și miere. Eroii plutesc într-o stare de fericire statornică, aducând laude roadelor pământului care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fabulos de murdar, lucrurile sunt peste orice măsură vechi, un covrig uscat e "fosil", o cutie de sardele alterate, o piesă arheologică, purtând "toate semnele caracteristice și distinctive ale unei adânci antichități". Jegul ciobanilor ia proporții mitice. Un băietan de crâșmă e vârât "în niște ciobote unse cu dohot și croite dintr-o vacă întreagă", mămăliga e mestecată cu piciorul unui scăuieș, într-o odaie e atâta goliciune că "ai fi putut prea bine învîrti o mâță de coadă și n-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ninge decembre... Afară ninge prăpădind, Ninge secular... * Ninge grandios în orașul vast cum nu mai este, Ning la cinematografe grave drame sociale, Pe când vântul hohotește-n bulevarde glaciale.. * Ningea bogat, și trist ningea... Penetrația umezelii pestetot, atmosfera cețoasă care înăbușe, crâșmele umede, murdare, zidurile vechi ce se dărâmă, pereții uzi și frigul, un mort evreiesc pe ploaie, o fată îngropată pe ploaie, toate acestea sfârșesc prin a da "nervi", prin e exaspera. Atunci, după o fază de prostrație, simțurile sunt cuprinse
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ce dădea Veronicăi, atunci când cânta, "un farmec nelămurit, de care nu se putea desprinde". Motivația "atracției" erotice e, după cum remarcăm, tipic lovinesciană. Dar când muzica încetează și vraja se destramă, Eminescu, dezamăgit, caută să rămână singur, înfundându-se într-o crâșmă ca să uite "imaginea femeii viclene și senzuale". De altfel, "încă de atunci, chiar în prezența ei, simțise nevoia de a o îndepărta, pentru a o sculpta din nou în imaginație, așa cum o voia, ideală". Or, "idealul" feminin eminescian este, după cum
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
aceste realități acopereau întreaga arie a economiei locale, indiferent de ramura sectorială pe care am dori să o analizăm - industrie, meșteșuguri, comerț. Am omis intenționat să realizăm o incursiune în universul operațiunilor financiare sau al activităților din cafenele, cârciumi și crâșme, cunoscut fiind faptul că, cel puțin la nivelul Moldovei, domeniile erau aproape aprioric arondate locuitorilor evrei, fapt ce ar fi întărit inutil concluzia de mai sus. III. A. 2. Industria Procesul general de reformare și modernizare a societății românești, amplificat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bacăului avea rezervată, așa cum am arătat, paleta largă a diferitelor manifestări mondene, locuitorii din pătura de jos a societății aveau la dispoziție o infrastructură „proletară” de agrement. Ofertele erau, firește, diversificate și adaptate pentru posibilitățile fiecărui locuitor. Alături de cofetării, birturi, crâșme, bodegi, taverne își fac apariția și cafenelele și restaurantele. Timid, antreprenorii fac loc și programelor distractive. Afișele expuse la intrările în aceste locații încearcă să atragă doritorii fie cu o „cântare vocală”, fie cu un „concert muzical”; la mare căutare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
vizibilă publicului”. În consecință, pentru a păstra neatinsă pudicitatea utilizatorilor, în fața closetului a fost construit un paravan. La sfârșitul perioadei interbelice, grădina a fost dotată și cu „un bazin cu cădere de apă” - inaugurat în septembrie 1937. Restaurante, cofetării, cafenele, crâșme Raportând numărul mare al restaurantelor, crâșmelor, bodegilor etc., pe care le-a avut Bacăul de-a lungul timpului, la suprafața, totuși, redusă a orașului, am putea ușor desprinde următoarea concluzie: „Timpul liber” a găsit în Bacău un „vad” bun. Există
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
păstra neatinsă pudicitatea utilizatorilor, în fața closetului a fost construit un paravan. La sfârșitul perioadei interbelice, grădina a fost dotată și cu „un bazin cu cădere de apă” - inaugurat în septembrie 1937. Restaurante, cofetării, cafenele, crâșme Raportând numărul mare al restaurantelor, crâșmelor, bodegilor etc., pe care le-a avut Bacăul de-a lungul timpului, la suprafața, totuși, redusă a orașului, am putea ușor desprinde următoarea concluzie: „Timpul liber” a găsit în Bacău un „vad” bun. Există și o anumită tradiție în reglementarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de ghete în preajma acestor localuri era un fapt cât se poate de banal. Locurile cele mai vânate de aceștia erau zonele cu trafic pietonal intens - în zona gării, în apropierea Grădinii Publice sau a primăriei, precum și la intrările în cafenele, crâșme etc. Taxa anuală percepută de primărie era în 1927 de 1.800 lei. Evident, practicanții acestei meserii erau, de regulă, persoane extrem de sărace, sau care, din anumite cauze, sufereau de diferite infirmități. Între lustragiii infirmi, documentele arhivistice amintesc de Neculai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
erau înființate în „punctele cheie” ale orașelor, zone în care indecența era favorizată fie de nivelul scăzut al educației locuitorilor, fie de abuzul de vicii - în cartierele muncitorești (de exemplu, stabilimentele din strada Fabricilor, cele din strada Tăbăcari), sau în preajma crâșmelor. Desigur, aceste „vecinătăți” au dus la declanșarea de numeroase scandaluri, prejudiciabile din toate punctele de vedere. Degradarea morală a prostituatelor asociată cu abuzul de băuturi alcoolice a dat naștere la numeroase fapte intolerabile pentru moravurile acelor timpuri. Certurile dintre acestea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
întrebărilor, București, 1995; Aventuri solitare. Două jurnale și un contrajurnal, București, 1996; Poezii - Poems, ed. bilingvă, tr. Crisula Ștefănescu și Emily Chalmers, București, 1998; Drumuri prin memorie, București, 1999; Deșertul pentru totdeauna, București, 2001; Gazetărie de tranziție, București, 2002; Între crâșmă și biserică, București, 2003. Repere bibliografice: Victor Felea, „Umbra cuvintelor”, TR, 1970, 51; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, „Mitologii subiective”, FLC, 1976, 3; Emil Manu, „Mitologii subiective”, SPM, 1976, 266; Nicolae Manolescu, „Mitologii subiective”, RL, 1976, 3; Nicolae Ciobanu, Actualitatea mitului, LCF, 1976
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
plăsmuitorului de himere. Și totuși, din cînd în cînd, cîte un randevu extrem de reușit între cele două... regnuri e posibil. Și de dorit. 12 februarie Prin anii '60, Mărgărit nu mai bea, era văzut zilnic la Traian (nu intra în crîșme sordide, era un patrician civilizat al spiritului), bînd cafele după cafele. Și fumînd. Și dialogînd. Cu cine? Și, mai ales, despre ce? În anii crunți, cînd tot locul era înțesat de O.R.L.-iștii Securității. Eee, subiecte nu se găseau
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
încât moartea a venit la el într-un mod complicat, parcă de teama de a nu fi învinsă. Și atât de mult iubea Spitalul "Socola", încât i se potrivește numai versul lui Esenin: "am iubit pe..., spune Esenin, cum iubește crâșma un bețiv". Uneori, mi se pare că acest om își face de cap, cum îi era obiceiul de a face ceea ce vrea, își face de cap umblând noaptea prin grădinile Socolei ca o stafie. Despre el nu se poate vorbi
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Restul populației recurgea la negustorii de vin (negotiatores vinarii) sau la numeroși alți negustori din oraș și, mai ales, la cârciumi specializate numite taveranae vinariae, chiar vinariae, mai pe scurt, sau, cel mai frecvent, thermopolia. Cuvânt de origine greacă, thermopolia (crâșmă) desemna la Atena locurile publice, unde se consuma vin într-o companie agreabilă. Cu alte cuvinte aceste thermopolia nu erau deloc frecventate de cetățenii greci de rang înalt. La Roma, clientela așa ziselor thermopolia forma o lume rău famată, în
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
câte litere avea prenumele femeii visurilor sale. Pentru a se îmbăta de tot, jucătorul avea în mod cert interesul ca aleasa inimii să se numească, mai degrabă, Sulpicienne, decât Pia. Pierzându-și încetul cu încetul reputația de loc rău famat, crâșmele (thermopolia) au devenit din ce în ce mai apreciate de o clientelă obișnuită, căreia îi plăcea să se ospăteze aici, bând vin rece sau fiert. Este adevărat că vinurile din peninsula italică, despre care Virgiliu, în Georgicele, scria că numărul lor era "ca firele
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
pune În lumină un mediu mai larg din punct de vedere social și o lume aflată Într-o luptă interioară, pentru afirmare politică. Schițele sondează mediul citadin, uman și social sub aspect comic. Descoperim aici o lume specific bucureșteană cu crâșmele, cu berăriile, cu birourile prin care mișună oameni cu o identitate pestriță, aparținând aceleiași mici burghezii. Puține schițe ies din granițele capitalei și aceasta numai pentru a Înfățișa pe moftangiii de la nivelurile sociale ale provinciei. O parte din schițe satirizează
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să existe atât în interiorul fiecărui bătrân stăpânit în indiviziune de către alcătuitorii spiței de neam „care au dat sama” în 1817 pentru întreaga avere imobilă, mai puțin casa cu anexele, cât și la nivelul întregii obști sătești pentru pădure, imaș, fâneață, crâșma satului și alte structuri și venituri ale obștii, toate stabilindu-se și împărțindu-se, nu egalitarist, ci după proporția părților cuvenite în raport cu mărimea drepturilor rezervate membrilor din obște, stabilită pe criteriul contribuției fiecărei familii la apărarea și propășirea obștii și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din punct de vedere economic, dispunând de „heleșteie și cu mori gata în apa Bârladului și cu vii și cu livezi și cu toate cele ce i să vin acelui sat”, înțelegându-se, credem, biserica, în primul rând, dar și crâșmă, fierărie și alte alcătuiri specifice timpului și necesităților respective. Partea de aici, luată ca sat distinct, pare a fi mai puternică acum economicește decât partea de sud și așa va fi fost, vetrele lor fiind separate și ca spațiu, Bozieștii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
străvechiul drum dacic și mai apoi roman de pe malul stâng al Siretului, că puteau ajunge lesne aici locuitorii din satele situate în bazinul inferior al Bârladului și Siretului, că erau în ființă casele boierești și curțile cu slujitori, morile și crâșmele satului, beciuri și, foarte important, izvoare de apă, izvoare dispărute în prezent în urma lucrărilor de mutare a cursului apei Bârladului și de desecări prin care a fost acoperit și vechiul curs. Au fost distruse în aceste împrejurări și împrăștiate vestigiile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1774 este numită „Nastasîica Racovițoaie” și apare înscrisă ca stăpână a Torceștilor, dar și a Țigăneilor, potrivit altui act din care am reprodus ceva mai sus. Printre lucrurile răposatului Iordache Costache s-au aflat „casăle din Iași, o pivniță cu crâșmă și cu două dughene în Târgul de Jos și o moșie cu mori, anume Torceștii, la ținutul Tecuciului”, avere pusă în vânzare prin licitație publică și adjudecată chiar de domnitor la prețul de 19.750 lei, văduva rămânând datoare cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în asemenea activități și localnicii, dar ei nu vor reuși niciodată să aibă un rol de căpetenie în procesul schimbului de mărfuri ca intermediari, nici în evul mediu și nici în epoca modernă, comerțul rămânând în mâini străine. Chiar și crâșmele sătești erau patronate de elemente străine de sat, de cele mai multe ori, îndeobște, este totuși admis că toate satele temeinic organizate și complet structurate își aveau un anume loc de comerț, crâșma satului, dar și hanurile de la marginea satelor boierești mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]