11,160 matches
-
formulat concepția estetică, mai toate incluse în volumul de debut Pagini de critică literară (1938), Vladimir Streinu s-a pronunțat sistematic împotriva metodelor istorice, sociologice, biografice și în genere împotriva oricărei metode, considerată principial ca incapabilă să deslușească originalitatea spiritului creator. Metoda are numai valoarea celui care o practică, adică a personalității criticului. Ca membru marcant al celei de-a treia generații postmaioresciene, crescut în preajma lui E. Lovinescu, asiduu frecventator al cenaclului "Sburătorul", chiar și redactor al revistei (1924-1927), autorul studiului
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
nu au fost primiți cu urale, cum sînt primiți sportivii, care cîștigă trofee în competițiile la care iau parte. Rezultatul muncii uriașe depusă de un creator cu condeiul, sau cu dalta, sau cu penelul pentru a scoate la iveală ideile creatoare din frămîntarea minții sale, în realizarea unei opere, ar merita să fie recompensată măcar cu sărbătorirea de care au parte sportivii. Rezultatul unei performanțe sportive poate avea aceiași greutate cu cea a ideilor înșiruite în zilele unei cărți? Gloria unui
Mărturisiri la o prezumtivă aniversare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/15454_a_16779]
-
cerea E. Lovinescu, ca o exigență de sincronizare. Obstinația cu care idealul artistic al lui Rebreanu se menține în limitele obiectivități narative certifică de-sincronizarea polemică a prozei lui. Știm bine că, atunci când autorul lui Ion era în plină forță creatoare, modernitatea europeană în proză însemna, în mod foarte general vorbind, elan subiectiv, eseism și intelectualism. Interviurile scriitorului dovedesc că el era foarte bine informat, era pe deplin conștient de locul pe care îl ocupă opțiunile sale estetice în tabloul actualității
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
unei structuri psihologice masochiste. Jurnalele de creație ale fiecărui roman important, pline de grafice ale redactării dificile, cu nopți pierdute, tăieturi în text ca în propriul trup, așteptări sterile, transcrieri și retranscrieri, stau mărturie. Ele reflectă foarte bine plăcerea durerii creatoare.
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
români contemporani, autor al unei opere ce impresionează prin masivitate și cuprindere. Absenții, Fețele tăcerii, Orgolii, Vocile nopții, Refugii, Drumul cenușii sunt titlurile unor cărți care, de peste un sfert de veac, jalonează un destin literar și fixează perimetrul unei experiențe creatoare ambele neobișnuite. Apărut în 1970, romanul Absenții a fost atunci premiat de Uniunea Scriitorilor, dar interzis de autoritățile comuniste, un an mai târziu. Și pe bună dreptate, cenzorii vremii nu s-au înșelat. Romanul lui Augustin Buzura conținea o radiografie
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
ne uimim de prestidigitațiile lui Arghezi, care ,transformă în literatură tot ce atinge". La autorul cuvintelor potrivite, contorsionate până scot scântei, arta și tehnica nu se mai exclud: sunt fețe ale aceleiași monede, una suportul celeilalte, ambele, expresii ale spiritului creator: ,Scânteia, ca un punct de myosotis, aprinzând amestecul gazos, va determina detunătura în tempo alternativ, calculat, a exploziei motrice. În sala de ajustaj, mii de curele, de transmisii, sute de strunguri și de mașini fantastice, pentru lucrat orizontal, oblic, vertical
Tren de plăcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11116_a_12441]
-
starea lor pură, aduc retorica sculpturii aproape de expresia ei minimală. Și aici, ca și în celelalte lucrări ale actualei ediții, expresia plastică și gîndirea morfologică se așază pe o tensiune de fond, atît pe una care vizează relația dintre acțiunea creatoare și memoria culturală, cît și pe una mai amplă, de natură contemplativă, anume pe aceea care privește lupta materiei cu propria sa fatalitate, cu inerțiile și cu masa ei ponderală. Cuplul Denisei Curte, un cuplu fundamental și axiomatic prin însăși
Un spațiu al contrariilor - simpozionul de la Baia Mare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11123_a_12448]
-
calitate de cititor avizat, confratele nostru se străduiește a intra în rezonanță cu scriitorii (mai cu seamă cu poeții) pe care-i supune analizei printr-o postură de apropiere, de intimizare. într-un fel, încearcă a reconstitui starea de spirit creatoare, a o dubla printr-o gesticulație interioară proprie, a se pune cumva în locul autorilor. A le intui intențiile ori, dacă vreți, a devina precum un haruspiciu în viscerele plăsmuirii lor literare: ,Comentatorul poemelor lui Șerban Foarță (născut în 1942) trăiește
Un exemplu de obiectivitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11117_a_12442]
-
fără multe preparative, fără proiecte și variante (mentale, existau fără îndoială, dar nu scriptice); al doilea, pentru că, după o mărturisire proprie din 1937, el însuși și-a propus să șteargă urmele căutărilor și să lase suveran rezultatul final al efortului creator: ,Am obiceiul - se confesa el - să distrug scrisorile, ciornele și notele". Ceea ce nu înseamnă, totuși, că nu putem reconstitui un Sadoveanu prin el însuși, recompus din propriile mărturisiri. Cel puțin trei volume pot fi surse documentare sigure pentru reconstituirea subiectivă
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
acest lucru l-a inclus generațional și în frământările specifice poeziei spaniole postbelice. Publicarea volumului de Opere complete în 1987 a permis o cunoaștere mai clară a scrierilor sale atât de variate, în special proza jurnalistică și eseistică, la fel de imaginativă, creatoare și poetică pe cât s-au dovedit volumele lui de versuri, marcată de sclipiri verbale și de o filozofie profundă. Unul dintre aceste texte, considerate clasice în tradiția spaniolă, este celebrul El hombre en función del paisaje / Omul în funcție de peisaj, operă
Centenar Pedro García Cabrera by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11171_a_12496]
-
hegeliene; felul în care oamenii trăiesc că suma a relațiilor de producție în care intră, felul în care ei își însușesc și consumă mărfuri, se reflectă la nivelul conștiinței și le constituie astfel modul de a gândi. Gândirea nu este creatoare de realitate, ca la Hegel, ci este un produs al realității materiale, chiar dacă, ulterior, ajunge să conștientizeze neajunsurile respectivei realități și încearcă să o schimbe. "Concretul este concret pentru că constituie sinteză a numeroase determinări, deci unitatea diversității. În gândire el
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
a statului. Întocmai că la Hegel, epocile istorice anterioare preiau una de la alta elementele emancipatorii și converg înspre prezent, care la rândul sau nu este decât o etapă a spiritului. Dar, spre deosebire de Hegel, spiritul marxist reprezintă o descătușare de forțe creatoare care nu mai are răbdare să aștepte după istorie și înțelege emanciparea că o depășire a civilizației (occidentale). Hegel o vede însă că pe o încununare a civilizației. Oricât de tentați am fi să punem evidență întrebare: cine a avut
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
a grupurilor vulnerabile) sunt conectate cu alte drepturi esențiale pentru perpetuarea speciei umane și creșterea standardelor de viață în societățile sec. XXI: dreptul omului la a fi la adăpost de foame, dreptul de a-și atinge pe deplin întregul potențial creator, dreptul la libera dezvoltare a personalității umane, dreptul de a trăi în demnitate, dreptul de a trăi eliberat de teroare și sărăcie, dreptul la prosperitate și la o viață împlinită. În special, revelator pentru conținutul juridic al dreptului omului la
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
a migrat din zona rurală spre metropole și s-a stabilit acolo, fie că s-a născut într-o metropola) un om urban (care se definește de la început, prin voința lui, a fi un metropolitan și care contribuie în mod creator, activ, la imaginea orașului sau) sau urbanizat (asimilat de oraș împotriva voinței lui, obligat să se integreze vieții de oraș și regulilor acesteia). Omul este și o oglindă a orașului sau (reprezentând o anume imagine despre acel oraș, în relație
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
demersului teoretic, și practic în aceeași măsură, al lui Dinu Săvescu, sînt absolut necesare cîteva referiri la condiția profesională a restauratorului. Spre deosebire de artistul neangajat într-o altă acțiune în afara celei care-l privește direct ca exprimare liberă și ca act creator, restauratorul, asemenea actorului, dar într-o mai mare măsură decît acesta, este un interpret desăvîrșit, o conștiință care nu doar ,,joacă" o partitură, ci, realmente, se topește în substanța acesteia și o recuperează în toate datele sale: fizice, morale și
Dinu Săvescu - un portret by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11170_a_12495]
-
profunzime, ca un simplu capriciu pentru alții, au părăsit pozițiile, dezertînd în favoarea unor averi ori funcții sonore, acesta a rămas fidel opțiunii sale articulate în junețe. Scriitorul are aerul unui ratat din toate punctele de vedere, cu excepția celui al împlinirii creatoare. Putem vorbi despre Mateiu ca despre un ,diletant" cu ,chemare". Comentatorul său îi scoate în relief strădaniile de-a trece dincolo de obligațiile minimale ale măștii arborate, în direcția unei remodelări a personalității, a forjării unui ,caracter" care să justifice masca
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
le ia în bătaie de joc și chiar prietenii îl condamnă. Mai există azi măsuri punitive pentru cei care rostesc prostii și minciuni de la tribuna parlamentului, ori, în învățământ, ex cathedra? Cât despre ethos, pathos și logos, norme ale elocinței creatoare de convingeri, nu se mai poate vorbi. E un noroc că figurile retoricii au fost recuperate de hermeneutica literaturii. Virtuți și structuri ale retoricii au fost altădată angajate în polemica literară de calitate, dar puțini le mai cultivă acum. Pentru
Nevoia de elocință by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11153_a_12478]
-
revoluționare ale suprarealiștilor, majoritatea de stânga, cei pe care Dalí i-a respins mai degrabă în detrimentul decât în beneficiul său, n-au fost niciodată luate în serios de către comuniști. Comuniștii n-au luat în serios majoritatea cercetărilor referitoare la existența creatoare a minții, inclusiv pe acelea ale lui Sigmund Freud și, prin urmare, au căzut pradă monștrilor ca Stalin și Beria care au venit, fără a mai fi analizați de cineva, de-a dreptul din adâncurile iadului, ca și Mussolini și
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
nu pot să nu observ ceea ce mi se pare o eroare de concepție a întregii critici de până acum. Omul multiplicat"arghezian face imposibilă aducerea operei la același numitor, chiar dacă reperul absolut al unei prezumtive unități e Dumnezeu. Metamorfozele eului creator complică foarte mult dezvoltările tematice și estetice, încât simplificările riscă să denatureze substanța unei opere proteiforme. Dumitru Micu nu depășește prejudecata, profund înrădăcinată, a criticii despre dualitatea argheziană (p. 91), insuflată - se spune - de modelul baudelairian al coexistenței dintre ,înger
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
unic cu fiecare ipostază, ea a ajuns să reprezinte o agendă, realmente plicticoasă prin bifarea acelorași puncte dintr-un program machist sau feminist. Pentru a recupera o imagine mai profundă și - cu toate apele ei - mai exactă a spiritului feminin creator, e bine să ne adresăm literaturii: spațiu al multiplicităților fecunde, al întâlnirilor și disocierilor, al fineții analitice și tensiunilor reflexive. Când perspectiva critică aparține unei autoare, interesul este și mai mare. Așteptăm, de la un insider al domeniului investigat, un profil
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
mult decât binevenitelor lecturi publice, program național inițiat și subvenționat de Uniunea Scriitorilor din România, cu sprijinul câtorva generoși sponsori. Ea premergea și unui moment festiv din viața acestui lăcaș de cultură în care se plămădesc și își fac ucenicia creatoare mulți dintre importanții artiști plastici din deceniile viitoare: Zilele Liceului "N. Tonitza". Ca la oricare astfel de întâlniri, am pășit spre tinerii strânși în încăpătorul laborator de chimie al Liceului (am înțeles că nu este dotat cu o "sală de
Literatură, tinerețe, creație by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10673_a_11998]
-
mod frecvent, nu numai în teorie, ci și în practica textuală, pe concept, asemenea versuri au făcut senzație, impunându-l de îndată pe cel ce le scrisese. Parcurgându-le cu atenție, vom descoperi liniile distinctive ale noii poezii: puternică imaginație creatoare și bună priză la real, un aliaj de inocență juvenilă și viclenie retorică, o remarcabilă capacitate de versificare și, în general, o dexteritate combinatorie uimitoare la un tânăr de numai douăzeci și unu de ani. Succedate cu o deplină naturalețe, prin exercitarea
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
Gheorghe Grigurcu Evident pentru (mai) toată lumea, colaborarea scriitorilor cu regimul comunist a pus un stigmat deopotrivă asupra personalității lor umane ca și a celei creatoare. Cei mai lucizi i s-au împotrivit în grade diverse, cu mai multă ori mai puțină consecvență, conturînd - fenomenul cel mai frecvent invocat - așa-zisa rezistență prin cultură. Adică o concentrare asupra operei, cultivarea exclusivă a acesteia, care se asocia
Oponent nu numai prin cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10682_a_12007]
-
politologie. Cu autorul alături (cel mai bine), dar și fără prezența scriitorului, se pot demonstra interferențe culturale, trecerea unui text dintr-o limbă (româna) într-alta (franceza), condițiile de afirmare în exil, situația politică a scriitorului român în comunism, disponibilitatea creatoare înspre onirism, textualism sau hiper-realism, experimentalismul literar, transgresarea limitelor dintre proza scurtă și roman etc. Cu alte cuvinte, opera lui Dumitru }epeneag poate fi explorată de către profesori sau de către studenți prin prisma poeticii, a semioticii, a teoriei literare, a istoriei
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
prin prisma poeticii, a semioticii, a teoriei literare, a istoriei literare tradiționale sau moderne, a intertextualității, a postmodernismului, a relațiilor culturale româno-franceze, a traductologiei etc. Ea oferă cu generozitate prilejul unei speculativități universitare în multiple direcții, fiind rodul unei inteligențe creatoare ce-și lasă la vedere interogațiile, sfidările, neliniștile și sensurile exploratoare. Experiența creatoare își arată fără sfială toate palierele: lingvistice, semiotice, poetice și poietice, sociologice, interculturale etc. Conflictul dintre ficțiune și proiectul teoretic, dintre autor și personajele sale, reale sau
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]