4,796 matches
-
văzut că Septuaginta traduce ebraicul ’ElohQy ’"men cu theòs ho alQthinós259. Limba ebraica nu are un cuvant specializat pentru „adevăr” și „adevărat”. Aceste idei sunt exprimate de ’ emeÖ și cuvintele înrudite, care înseamnă „fidelitate”260, „autenticitate, realitate”. Țin de sfera credibilității. Vocabulele grecești alQthes, aletheia, alQthinós acoperă și domeniul semantic al familiei lui ’ emeÖ, dar semnifică și conformitatea imaginii mentale cu realitatea, ținând astfel și de sfera cunoașterii 261. Trebuie avut în vedere că autorii Noului Testament au o formă mentis
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
mártys ho pistòs kaì ho alQthinós: „Amin, Martorul fidel și vrednic de crezare” (t.n.), cele două epitete fiind reluate despre el în Ap 19,11. În contextele de mai sus, aceste adjectivele sinonime alQthes și alQthinós se referă la credibilitate. Însă alQthinós, folosit de Evanghelia după Ioan că epitet pentru alte nume metaforice ale lui Hristos, inseamna în respectivele contexte „autentic”, sau „real” în raport cu o prefigurare: tò phÄÎs tò alQthinón, „lumină cea adevărată” (1,9), în raport cu înainte-mergătorul Ioan, cel trimis
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
sau valorificării creatoare a experienței Însușite. Cunoștințe, principii, legi și teorii pot fi transferate În noi contexte, În condițiile impuse de noile situații-problemă care urmează a fi rezolvate. În felul acesta acțiunea practică poate să confere o anumită certitudine și credibilitate cunoștințelor și ideilor Însușite și, În același timp, să favorizeze dezvoltarea capacității de anticipare, de apreciere a valabilității practice a soluțiilor, dezvoltarea capacității de a lua decizii viabile pe baza procesării informațiilor achiziționate. Așa se explică, În bună parte, de ce
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pe de altă parte, cercetarea va fi de tip aplicativ, urmărind îmbunătățirea instrumentarului contabilității - tehnică Și metodă contabilă, pe baza studierii situațiilor financiare prezentate de entitățile cotate la bursele de valori, în scopul validării ipotezelor formulate privind libertatea Și conformitatea, credibilitatea Și fiabilitatea, raționalul Și rezonabilul bazelor de evaluare. Cercetarea contabilă fundamentală vizează optimizarea raportului între oferta Și cererea de informații contabile. Este reflectată prin problematizări ale limitelor cunoașterii în domeniu, urmărindu-se stabilirea principiilor generale care să ofere explicații (consecințele
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
au existat din cele mai vechi timpuri. Aceasta deoarece una din cele mai complicate probleme cu care s-a confruntat contabilitatea a fost cea legată de stabilirea bazei de evaluare pentru elementele componente ale situațiilor financiare, astfel încât să se asigure credibilitate Și relevanță pentru informațiile oferite. În practica Și teoria contabilă au fost propuse mai multe baze de evaluare, printre care amintim: costul istoric, costul curent, valoarea realizabilă, valoarea actualizată, valoarea justă. Se pune întrebarea care dintre aceste baze de evaluare
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
în acest caz constă în faptul că indiferent de modalitatea de intrare: prin aport, prin donație, plus la inventar, etc., trebuie stabilită valoarea actuală. Evaluarea la bilanț considerăm că este cel mai important moment de evaluare în contabilitate, deoarece în funcție de credibilitatea Și relevanța informațiilor prezentate depinde luarea deciziilor de utilizatorii informațiilor contabile. În teoria contabilă din țara noastră, regula de evaluare la data bilanțului este cât se poate de simplă: activele sunt evaluate Și prezentate în bilanț la minimul dintre valoarea
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
forța de muncă educată (Zeletin, 1991). O asemenea politică de ocupare poate avea efecte economice și instituționale negative: salariile plătite funcționarilor angajați în sinecuri sărăcesc guvernul, iar eficiența instituțiilor publice scade ca urmare a umflării structurilor birocratice și a diminuării credibilității sectorului public. 2. Ratele de creștere a cererii pentru forța de muncă educată au sporit în mod diferit de la o țară la alta (fiind influențate de transformările sectoriale, de politicile particulare și de diferențele în ritmul de asimilare a unor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ale deținătorului. Astfel, calificările formale sunt legate de puterea la locul de muncă. 3. Diplomele sunt monopolizate de grupuri de status aflate în competiție și sunt folosite ca: a) bariere culturale, exclusiviste pentru accesul la poziții; și b) măsuri ale credibilității candidatului la angajarea în poziții care oferă puteri discreționare. 4. Inflația diplomelor la nivelurile de vârf ale ierarhiei acreditărilor a determinat expansiunea educației în piețele educaționale gestionate prin diplome. Acest model contestă, prin urmare, înțelegerea educației ca investiție, precum și consecințele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
impunerea propriilor standarde culturale asupra procesului de selecție. • Printre alte teze, Collins afirmă că: 1. diplomele sunt monopolizate de grupuri de status aflate în competiție și folosite ca: a) bariere culturale, excluzive pentru accesul la poziții; și b) măsuri ale credibilității candidatului la angajarea în poziții care oferă puteri discreționare; 2. inflația diplomelor la nivelurile de vârf ale ierarhiei acreditărilor a determinat expansiunea educației în piețele educaționale gestionate prin diplome; 3. sistemul școlar transmite culturi de status specifice. • Adepții teoriei acreditărilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pe termen lung prin pierderea de resurse și mai ales prin alterarea resurselor umane - în primul rând prin nepotism și prin delegitimarea regulilor instituționale determinată de încălcarea lor sistematică. Mai mult, instituțiile în care mica corupție este frecventă își pierd credibilitatea publică, ceea ce face ca tranzacțiile cu mediul ale instituțiilor vizate să fie mai costisitoare. Marea majoritatea a studiilor empirice ale corupției abordează doar varianta sa micro. Din motive evidente, aceasta este mult mai ușor de înregistrat cu mijloacele cercetării convenționale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
4. Efectele corupțieitc "4. Efectele corupției" Corupția nu este un fenomen benign, de pură parazitare a resurselor publice, într-o formă care să permită totuși, chiar dacă la randamente mai mici, funcționarea sustenabilă a sistemului. Corupția înseamnă tranzacții ilegitime care scad credibilitatea sistemului și capacitatea instituției de a se implica în raporturi de cooperare cu alte instituții sau persoane. Întrucât cel mai evident efect al corupției este pierderea de resurse pentru acțiunile ce au ca beneficiar publicul, actele de corupție au o
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
studii de piață sau marketing, realizate cu o anumită periodicitate și disponibile ca orice produs de larg consum. Evaluarea surselor de informații, ca și a informațiilor în sine, se face utilizând o serie de scări, de regulă în cinci trepte. Credibilitatea sursei și corectitudinea informației se pot aprecia conform modelului din tabelul 1.3. (Wheelen și Hunger, 2006): Tabelul 1.3 Conform unei astfel de abordări, o informație A1 prezintă cea mai bună calitate, iar E5 se află la polul opus
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
slabe” care au fost sesizate într-o industrie cu care sunteți familiarizat? Estimați care ar putea fi aceste semnale în câteva industrii, cum ar fi: presa scrisă, dulciurile (ciocolată etc.), automobilele. 5. Comparați din punctul de vedere al caracteristicilor lor - credibilitate, oportunitate, cost asociat etc. - diferitele surse disponibile de informații pentru o firmă dată. 6. Selectați o categorie de informații asociate unei teme date și realizați o clasificare a informațiilor utilizând criteriile sugerate de tabelul 1.3. Încercați să mai adăugați
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
complexitate redusă (număr redus de componente, număr redus de funcții etc.). Care sunt informațiile oferite de acest produs cu privire la firma ce l-a realizat? 8. Alegeți o firmă mare de importanță națională. Inventariați informațiile și caracteristicile lor asociate, sursele și credibilitatea acestora. Există evenimente speciale care aduc firma de referință în prim-plan? Care este natura acestor evenimente? 9. Care sunt categoriile de informații necesare unei firme cu câțiva salariați? Identificați aceste informații pentru un mic restaurant, o frizerie, un magazin
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
salariați) sau poate să fie general, cum ar fi nivelul de interes față de acțiunile organizației. 2. Caracterizarea stakeholder-ilor: se face caracterizarea stakeholder-ilor listați prin prisma următorilor descriptori: puterea, predictibilitatea, nivelul de interes, viteza de reacție, capacitatea de a genera structuri, credibilitate, dar și orice alt descriptor distinctiv care s-ar putea dovedi cu implicații asupra strategiei organizației - de exemplu, posibilitatea ca acțiunea unui stakeholder să fie blocată o anumită perioadă de timp. Utilizarea unor tabele și a unei scalări a caracteristicilor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
este precară. Statisticile oficiale sunt prea generale, iar informațiile din mass-media sunt, în cea mai mare parte, superficiale și sumare chiar și la nivelul unor publicații de specialitate. Dacă informațiile privind sectorul public generează anumite semne de întrebare legate de credibilitate, atunci nu este surprinzător că în zona firmelor private informațiile disponibile sunt vagi sau lipsesc cu desăvârșire. Chiar și informațiile specializate privind anumite categorii de studii de piață, informații furnizate contra cost, sunt într-o cantitate încă departe de standardul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
economiilor stabile din Europa și din lume. În acest context, realizarea unui studiu de caz despre o firmă care operează în România face necesară, în mod obligatoriu, colaborarea voluntară a acesteia. Sursele interne sunt necesare pentru a da consistență și credibilitate unui astfel de studiu. Doar pentru relativ puține firme și industrii există o bază publică de date suficient de dezvoltată pentru a putea susține o analiză care să facă abstracție de sursele interne. Prima barieră în utilizarea acestor surse o
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
5. Marketingul, aprovizionarea și vânzările" Activitățile comerciale joacă rolul principal în afacerile firmei. Gestionarea performantă a diferențelor de intrare și de ieșire se repercutează asupra performanțelor generale ale firmei, iar transmiterea unor semnale transparente legate de costuri și prețuri dau credibilitate în fața partenerilor. Produsele specifice au un volum de masă mare, iar cantitățile rentabile de aprovizionat sunt mari. Efectele de talie în cazul acestor produse se fac resimțite și în aprovizionare. Ele dictează utilizarea unor mijloace de transport de mare capacitate
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
tip filială are libertate din punct de vedere juridic. Reprezentarea structurii într-o organigramă generală este făcută în figura III.5 . Compartimentul financiar are o funcționalitate clară legată de coordonarea și integrarea unor politici specifice domeniului. El asigură interfața de credibilitate financiară a grupului la contactul cu terți din domeniuul financiar-bancar. În practică, se realizează o consolidare, evident neoficială, a bilanțului grupului, astfel că o instituție bancară este în situația de a discuta cu o entitate mare care prezintă riscuri mult
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de creștere pentru viitor. Nu În ultimul rând, o importanță majoră o are și mediul politic. În perioada actuală, abordarea fundamentalistă a pieței, ca loc de echilibrare a tuturor sistemelor economice și sociale, a determinat o erodare de imagine și credibilitate a partidelor aflate la putere și care au Îmbrățișat orientarea neoliberală. Problema nu este a crizei În sine, ci a modului de găsire a soluțiilor, mai ales prin impunerea unui model de austeritate care afectează mase largi de populație, și
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
din 2013. Pentru că Germania face față din ce În ce mai greu rolului ingrat de arbitru al austerității, a făcut demersuri ca, la nivelul Uniunii Europene, rolul de creditor al crizei să fie preluat de Banca Centrală Europeană, aceasta având, prin neutralitatea sa, o credibilitate sporită În fața parlamentelor statelor membre. La nivelul anului 2012, În Statele Unite ale Americii, statisticile macroeconomice scot În evidență o ușoară revigorare, dar previziunile nu sunt deloc liniștitoare. Recentele alegeri au aruncat, pur și simplu, În aer adoptarea bugetului, negăsindu-se
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
principale, În vederea folosirii lor pentru generarea unor efecte scontate. În toată această inițiativă, Comisia Europeană trebuie susținută de statele membre prin statistici realiste, evaluări pertinente, monitorizări adecvate și o armonizare a intereselor naționale cu cele comunitare. O evaluare permanentă conferă credibilitate Politicii de Coeziune. 4.1.3. Rolul Politicii de Coeziune În relația interguvernamentalism - suveranitate Cu toate acestea, criza pune la Încercare puterea de coeziune a Europei, iar Încercările unor state membre sau lideri marcanți de a repara greșeli perpetuate din
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
fără control fiind silită să se desfășoare doar în spiritul concurenței. Încercând o descriere sintetică a tiranului, acesta poate fi prezentat astfel: trăiește ca un sclav autentic, lingușitor, cu adevărat sărac, nesătul, plin de spaime și dureri, invidios, lipsit de credibilitate, nedrept, fără prieteni, fără ceva sfânt și cultivă orice fel de răutate care îi apare în minte. Trecând la demonstrarea pe baza criteriului rațiunii, Socrate reoperează o împărțire a sufletului în trei părți, la fel cum cetatea trebuie să fie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
stabil în funcționalitatea și performanța individului. Ele oferă posibilitatea predicției nivelului de funcționalitate într-o varietate de situații individuale și sociale. Această predicție nu este urmată de posibilitatea unei intervenții majore și inducerea unor modificări, și nu exprimă o mare credibilitate în posibilitatea de a obține schimbări semnificative în funcționalitatea individului. Metoda nu încearcă să evalueze ceea ce se schimbă, ci mai degrabă ceea ce rămâne stabil și posibil de a fi prevăzut. Instrumentele sale, cele mai des utilizate în psihologie, sunt testele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
vine în minte exemplul unor sindicate. Dar prudența este importantă pentru aria de specialitate și nu întotdeauna din cauza intereselor personale. Atunci când o arie de specialitate este prea deschisă și acceptă orice lucru nou, fără discriminare, domeniul riscă să-și piardă credibilitatea, iar structura lui internă riscă să devină confuză și incontrolabilă. Cei care răspund de evaluarea lucrurilor noi sunt siliți să facă o echilibristică de înaltă clasă când hotărăsc care idee nouă merită să fie păstrată. Dacă o anumită perioadă istorică
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]