3,503 matches
-
independente în cei doi cromozomi omologi, într-un caz fiind complet absent dintr-o linie celulară materialul genetic aflat între segmentele recombinatorii V și C. Un asemenea pattern se explică cel mai ușor admițând realizarea unor deleții independente în fiecare cromozom. Atunci când cei doi cromozomi nu prezintă un pattern de hibridizare caracteristic liniei germinale, se consideră că numai într-unul dintre ei s-a produs un rearanjament funcțional, generând o genă activă pentru catena imunoglobulinică, pe când în celălalt s-a realizat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cromozomi omologi, într-un caz fiind complet absent dintr-o linie celulară materialul genetic aflat între segmentele recombinatorii V și C. Un asemenea pattern se explică cel mai ușor admițând realizarea unor deleții independente în fiecare cromozom. Atunci când cei doi cromozomi nu prezintă un pattern de hibridizare caracteristic liniei germinale, se consideră că numai într-unul dintre ei s-a produs un rearanjament funcțional, generând o genă activă pentru catena imunoglobulinică, pe când în celălalt s-a realizat un rearanjament neproductiv de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
exprimarea aceluiași segment genic VH. Astfel, un anumit segment genic VH poate fi exprimat succesiv în combinație cu diferite segmente genice CH. În figura 6.2 este redată grafic schimbarea clasei imunoglobulinei. În locusul genic pentru catena grea imunoglobulinică din cromozomul 14 uman, succesiunea segmentelor genice VH, D, JH și CH este aceea moștenită pe linie germinală, de la părinți. În secvența segmentelor genice CH se află informația genetică pentru toate clasele majore de imunoglobuline, depozitată în segmentele Cµ, Cγ, Cα, Cδ
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
o genă funcțională care dirijează sinteza de IgM plasată cu regiunea COOH în membrana celulară a acestuia. Este forma IgMm a acestui anticorp. Când are loc întâlnirea cu un anumit antigen, proces numit „prezentarea antigenului” o regiune din ADN al cromozomului 14, de la nivelul locusului în care sunt cantonate segmentele genice C suferă o buclare de așa manieră încât suprasegmentul genic VH-D-JH devine adiacent unui segment genic C, altul decât Cµ, cum ar fi bunăoară Cα. În asemenea condiții, se înregistrează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
știe dacă IgM poate fi schimbată direct spre oricare altă clasă imunoglobulinică. Este de clarificat dacă mecanismul de comutare se realizează în mod productiv în limfocitul B care a funcționat pe baza rearanjamentului genic inițial, într-unul dintre cei doi cromozomi omologi sau în cel de al doilea cromozom omolog, în care dispunerea segmentelor genice este aceeași ca în linia germinală datorită excluziei alelice. Dacă aceasta din urmă este situația, atunci înseamnă că acele celule care au avut o primă tentativă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
oricare altă clasă imunoglobulinică. Este de clarificat dacă mecanismul de comutare se realizează în mod productiv în limfocitul B care a funcționat pe baza rearanjamentului genic inițial, într-unul dintre cei doi cromozomi omologi sau în cel de al doilea cromozom omolog, în care dispunerea segmentelor genice este aceeași ca în linia germinală datorită excluziei alelice. Dacă aceasta din urmă este situația, atunci înseamnă că acele celule care au avut o primă tentativă de rearanjament de segmente genice imunoglobulinice, dar care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
potențialul pentru mecanismul de comutare a clasei imunoglobulinice. În acest caz, mecanismul de comutare a clasei imunoglobulinice nu se poate realiza după ce în prealabil a avut loc geneza genei pentru sinteza unui anumit tip de catenă H, adică într-un cromozom în care s-a realizat deja rearanjamentul de segmente genice. Se știe că situsurile de macaz nu sunt în mod unic definite, deoarece în diferitele celule care exprimă același segment genic Cγ1 s-a dovedit că recombinarea se realizează în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
duplicației genice, mecanism care a fost elucidat de Susumu Ohno, în celebra sa lucrare „Evolution by gene duplication” (1970). Se poate realiza o poliploidizare, ca urmare a unor dereglări meiotice care conduc la abolirea mecanismului de reducere a numărului de cromozomi și astfel se produce o multiplicare a setului cromozomal de bază, inclusiv a numărului de copii ale tuturor genelor. Dar, prin alte mecanisme, se poate produce mărirea numărului de copii genice doar pentru genele unui singur cromozom (aneuploidie prin nondisjuncție
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a numărului de cromozomi și astfel se produce o multiplicare a setului cromozomal de bază, inclusiv a numărului de copii ale tuturor genelor. Dar, prin alte mecanisme, se poate produce mărirea numărului de copii genice doar pentru genele unui singur cromozom (aneuploidie prin nondisjuncție cromozomală, în meioză, sau nondisjuncție mitotică, adică neclivarea centromerului, în mitoză) sau numai dublarea numărului de copii ale unei singure gene, în urma unui eveniment de crossing-over inegal, urmare a împerecherii inexacte a cromozomilor omologi ai unui bivalent
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pentru genele unui singur cromozom (aneuploidie prin nondisjuncție cromozomală, în meioză, sau nondisjuncție mitotică, adică neclivarea centromerului, în mitoză) sau numai dublarea numărului de copii ale unei singure gene, în urma unui eveniment de crossing-over inegal, urmare a împerecherii inexacte a cromozomilor omologi ai unui bivalent. Dacă evenimentul inițial de schimb neechivalent este recurent, atunci poate să apară un multiplu de copii ale uneia și aceleiași gene în același cromozom. Duplicația în tandem, datorată evenimentului primar de crossing-over inegal, determină alungirea catenei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
gene, în urma unui eveniment de crossing-over inegal, urmare a împerecherii inexacte a cromozomilor omologi ai unui bivalent. Dacă evenimentul inițial de schimb neechivalent este recurent, atunci poate să apară un multiplu de copii ale uneia și aceleiași gene în același cromozom. Duplicația în tandem, datorată evenimentului primar de crossing-over inegal, determină alungirea catenei ADN cu un duplicat al genei, dispus în continuarea secvenței originale a acesteia. Crossing-overul inegal generează două cromatide de lungime inegală, una cu o genă sau doar cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
individul biologic va avea patru copii genice, în loc de două și, dacă acestea prezintă variații structural-funcționale ele pot deveni patru alele distincte. Poliploidia este relativ comună la pești, dar este incompatibilă cu reproducerea la speciile la care s-au diferențiat morfologic cromozomii de sex, întrucât, de regulă, indivizii cu configurații cromozomale XXXX, XXXY și XXYY sunt sterili. În cazul duplicației poliploide, genele setului cromozomal duplicat pot să sufere diferite mutații și astfel să servească pentru îndeplinirea unor funcții noi, dacă genele parentale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
noi mecanisme de control, diferite de cele operante pentru genele parentale. Astfel, pot să apară în număr mare gene înrudite, dar care îndeplinesc funcții diferite. Duplicația genică în tandem implică dublarea parțială sau completă a unui anumit segment dintr-un cromozom. Rezultă astfel o genă care codifică pentru o catenă polipeptidică mai lungă decât cea parentală, sau poate rezulta duplicatul unei gene, care este perfect identic cu gena originală. Prezența copiilor genice în tandem permite ca mutația să apară fără a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
o sinteză necontrolată a produsului genic, iar dacă nu este inclusă secvența inițiatoare, sinteza acesteia este abolită în totalitate. Duplicația genică care conduce la geneza unui număr mare de secvențe omologe de ADN ce rămân strâns aliniate într-un același cromozom crește probabilitatea împerecherilor neomologe și a crosssing-over -elor inegale. Un astfel de caz se evidențiază pentru genele ribozomale la Xenopus laevis, la care în linia germinală apar 200-300 de cistroni ribozomali, cu o mare variabilitate a numărului de gene purtate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
să fie reduplicată pentru a codifica un alt domeniu. Întregul sistem pare să fi fost obiectul unei duplicații poliploide pentru a da naștere la clusterii genici precursori pentru catena grea și la genele pentru catenele ușoare k și λ, în cromozomi diferiți. Gena regiunii constante a catenei grele primordiale a evoluat în clasele actuale, prin multiple duplicații în tandem. β2-microglobulina, moleculă asociată moleculelor CMH clasa I, are omologie substanțială cu un domeniu imunoglobulinic (Cunnigham și colab., 1973). Probabil au avut loc
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
moleculelor CMH clasa I, are omologie substanțială cu un domeniu imunoglobulinic (Cunnigham și colab., 1973). Probabil au avut loc cel puțin două evenimente de duplicație poliploidă care au generat trei clusteri genici pentru imunoglobuline și dacă ambele au implicat toți cromozomii, ar fi trebuit să fie patru clusteri genici. Este interesant de făcut speculația că β2-microglobulinia este un produs al cluster-ului genic „absent”. În ceea ce privește evoluția claselor catenei „grele” se pare că Ig G și Ig A au putut evolua din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
strâns lincate, ci a secvențelor omoloage ce codifică regiunile constante ale catenelor H. Etape ulterioare de duplicație și rearanjare cromozomală au condus la poziționarea actuală a genelor pentru catenele H și L, care nu se află în sintenie (în același cromozom). Nici polimorfismul genetic al catenei L (sistemul Km) nu este lincat cu acela al catenei H (sistemul Gm). Subclasele de imunoglobuline par a reprezenta „experimente curente” în evoluția acestor molecule, suportul pentru o asemenea afirmație fiind adus de datele cu privire la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
nu pot recunoaște antigene libere, ci numai după asocierea acestora cu o moleculă CMH. 8.2. ANTIGENE DE HISTOCOMPATIBILITATE (PROTEINE CMH) Complexul major de histocompatibilitate constituie un haplotip de mare semnificație clinică, dispus într-o regiune de aproximativ 4Mb din cromozomul 6p21.31. Setul de proteine CMH exprimate de un individ reprezintă haplotipul parțial al acestuia. În comparație cu alte seturi de gene aflate în strânsă sintenie, adică care sunt dispuse într-o regiune restrânsă a aceluiași cromozom (și care constituie un haplotip
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
regiune de aproximativ 4Mb din cromozomul 6p21.31. Setul de proteine CMH exprimate de un individ reprezintă haplotipul parțial al acestuia. În comparație cu alte seturi de gene aflate în strânsă sintenie, adică care sunt dispuse într-o regiune restrânsă a aceluiași cromozom (și care constituie un haplotip), haplotipurile CMH se caracterizează printr-o mare variație individuală, în cadrul populației umane. Această regiune CMH conține peste 120 gene exprimate care codifică pentru proteine cu diferite funcții. Unele dintre acestea asigură mecanismul prin care sistemul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
catenei α are aproximativ 40 aminoacizi, pe când domeniul său citoplasmatic are 30 aminoacizi. Componenta β2-microglobulinică este o proteină secretată, cu greutate moleculară de 12 kDa, codificată de o genă care nu aparține locusului complex CMH, fiind situată într-un alt cromozom. Secvența de aminoacizi a β2-microglobulinei formează un singur domeniu stabilizat printr-o punte S-S, realizată între două resturi cisteină. Moleculele CMH clasa I cuprind sectoare de α-helix și plieri β (fig. 8.3). În adâncitura dintre alfa-helixurile α1 și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
clasei 1H2 și manifestă polimorfism. Proteinele CMH clasa III constituie o varietate mare de factori solubili din sânge, cu roluri specifice în realizarea răspunsului imun. Informația ereditară pentru proteinele CMH este distribuită într-un număr mare de gene dispuse în cromozomul 6, la specia umană, și în cromozomul 17, la șoarece (fig. 8.13). Unele dintre aceste gene codifică pentru antigene de histocompatibilitate sau de transplant, pe când altele codifică pentru diferite alte componente care, la rândul lor, sunt esențiale în inducerea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
clasa III constituie o varietate mare de factori solubili din sânge, cu roluri specifice în realizarea răspunsului imun. Informația ereditară pentru proteinele CMH este distribuită într-un număr mare de gene dispuse în cromozomul 6, la specia umană, și în cromozomul 17, la șoarece (fig. 8.13). Unele dintre aceste gene codifică pentru antigene de histocompatibilitate sau de transplant, pe când altele codifică pentru diferite alte componente care, la rândul lor, sunt esențiale în inducerea și reglarea răspunsului imun, având rol cheie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
altă parte, au fost introduse metodele geneticii „reverse”, putându-se deduce secvența de nucleotide a genelor CMH, pe baza corespondențelor de codificare a aminoacizilor în cadrul codului genetic universal. Aplicarea tehnicii „chromosome walking” a permis disecția moleculară a segmentului cromozomal din cromozomul 6 uman, în care sunt localizate genele CMH. Această tehnică presupune, mai întâi izolarea și purificarea ADN genomic sau mai recomandabil a ADN specific cromozomului 6, urmate de clivarea sau disecția segmentului de ADN care conține genele CMH, cu ajutorul unor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
codului genetic universal. Aplicarea tehnicii „chromosome walking” a permis disecția moleculară a segmentului cromozomal din cromozomul 6 uman, în care sunt localizate genele CMH. Această tehnică presupune, mai întâi izolarea și purificarea ADN genomic sau mai recomandabil a ADN specific cromozomului 6, urmate de clivarea sau disecția segmentului de ADN care conține genele CMH, cu ajutorul unor restrictaze specifice, obținându-se fragmente de ADN (restricte) de diferite dimensiuni care pot fi separate electroforetic. Fiecare asemenea restrict este apoi utilizat pentru secvențiere, aplicându
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
secvențelor acestor fragmente într-o succesiune coerentă, firească, pe baza suprapunerii la capete a secvențelor acestora, ceea ce permite realizarea unei hărți a contig- urilor, adică a fragmentelor a căror secvență se află într-o continuitate firească în duplexul ADN din cromozomul 6. Se stabilește astfel secvența de nucleotide a regiunii CMH. Descifrarea sau radiografierea secvenței de nucleotide a regiunii CMH a fost rodul colaborării multor laboratoare din diferite țări. Prin această descifrare a secvenței CMH a fost posibilă înțelegerea modului de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]