2,125 matches
-
poate, vor scrie, la rândul lor, o Istorie a literaturii române, critică sau nu. Și vor avea nevoie de toate aceste mărturii, deocamdată în stadiu de pionierat, precum acelea strânse cu acribie de Irina Petraș. Ca să nu mai vorbim de cronologia evenimentelor de tot felul. Să nu uităm că istoriografia noastră a început cu niște înșirări de date numite cronografe. Primă formă de consemnare a ceea ce se întâmpla în viața societății. Fără astfel de consemnări, uitarea închide în scrin cu mâna
Viața literară la Cluj by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3178_a_4503]
-
carte de proză scurtă, conținând povestiri cu tentă biografică din copilăria și adolescența ei, petrecute la finele anilor ’80 și începutul anilor ’90. Scrise din aceeași perspectivă a copilului - a personajului narator care poartă numele autoarei, Adina -, și respectând o cronologie care coincide cu transformarea naratoarei dintr-un copil într-o adolescentă, Povestiri de pe Calea Moșilor poate fi socotit, într-adevăr, un roman cu 24 de povestiri capitole. Fără să facă mare caz de tema copilăriei în comunism (anii ’80), Adina
Copilăria pe Calea Moșilor, în anii ’80 by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2594_a_3919]
-
mereu.” Dar ce fel de roman e fotbalul? Unele pasaje sunt scrise balzacian, altele au elemente naturaliste, împrumută vreun cod absurd sau, pur și simplu, narează histrionic postmodern, autoreferențial și intertextual, întrerupt și fragmentar, pe nivele multiple, cu disfuncții de cronologie. Un dribling prelungit al lui Dobrin povestit pe câteva pagini (pp. 37-39) capătă farmecul bizar al unei secvențe fantastice, stilul lui David Beckam de a lovi mingea poate fi, tehnic, asemănător începutului unei schițe de Caragiale, o recenzie la Ușa
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
politică a lui Nicolae Ceaușescu, cu intervenții numeroase, dar concise cât privește viața personală. Portretul pe care Kunze i-l face dictatorului este foarte credibil - și asta se datorează îndeosebi faptului că pentru prima dată i se întocmește acestuia o cronologie politică integrală - și mai ales o intimitate, psihologică în primul rând. Dar autorul se dovedește inspirat și interesant mai ales prin considerațiile privind politica externă a regimului și a dictatorului, un loc important ocupându-l aici conexiunile și implicațiile germane
Portretul unei dictaturi by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14511_a_15836]
-
vechii profetese - "Vor fi urmări incalculabile!", el se eliberează și își asumă vocația, plătindu-și astfel datoria "față de literele care m-au crescut, ș...ț față de șirul de scribi din care mă trag și din care sunt ultimul ș...ț. Cronologia va fi stabilită, comentariile vor fi scrise, faptele vor fi prinse în litere și închise în cuvinte". Dacă realismul constă în redarea realității cu întreaga sa monstruozitate, atunci absurdul permite uneori cel mai ridicat grad de realism. O știam de la
O carte nedreptățită by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/7227_a_8552]
-
rege neîncoronat al boemei artistice românești". Atrage luarea aminte, totodată, asupra arbitrariului care s-ar instala dacă s-ar insista pe presupunerea că Dimitrie Stelaru ar fi ținut să dea textului său De doi bani planeta sau Zeii prind șoareci, cronologia exactă și amănunțită a propriei sale existențe, amănuntul biografic, în stare să atragă după sine judecăți unilaterale, substituite riscului interpretativ în pagina de literatură. Atât Victor Corcheș, cât și Nicolae Rotund, autorul prefeței, insistă ca în lectură, cititorul să evite
Prozatorul-poet by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14403_a_15728]
-
Național de Artă. Dar și acea expoziție, în ciuda marilor sale calități discutate la momentul potrivit, avea un viciu. Unul aparent mărunt, dar, la o analiză mai amănunțită, hotărîtor pentru înțelegerea mesajului profund al picturii lui Țuculescu: absența datării, adică suspendarea cronologiei. Or, pentru privitorul obișnuit, dar și pentru specialist, mult mai important decît tehnica, de altfel ușor de recunoscut, și decît coordonatele fizice ale tabloului este anul realizării, fie el și aproximativ. Reperul cronologic, în cazul unei expoziții de o asemenea
Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14579_a_15904]
-
anul realizării, fie el și aproximativ. Reperul cronologic, în cazul unei expoziții de o asemenea anvergură, este un prim indicator de lectură și unul dintre factorii cei mai importanți în încercarea de a determina dinamica unei opere. Fie că această cronologie directă susține cronologia formelor, fie că o perturbă sau chiar o contrazice, ea spune foarte multe despre continuitatea unor motive, despre recurența unor teme și chiar înlesnește înțelegerea nenumăratelor obsesii în jurul cărora se construiește orice conștiință artistică. De multe ori
Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14579_a_15904]
-
el și aproximativ. Reperul cronologic, în cazul unei expoziții de o asemenea anvergură, este un prim indicator de lectură și unul dintre factorii cei mai importanți în încercarea de a determina dinamica unei opere. Fie că această cronologie directă susține cronologia formelor, fie că o perturbă sau chiar o contrazice, ea spune foarte multe despre continuitatea unor motive, despre recurența unor teme și chiar înlesnește înțelegerea nenumăratelor obsesii în jurul cărora se construiește orice conștiință artistică. De multe ori, în perioade mai
Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14579_a_15904]
-
un artist să se manifeste mult mai liber în relație cu o temă deja tratată, se întîmplă ca el să ajungă la soluții care, în ordine formală, sînt anterioare celor deja rezolvate într-o etapă mai timpurie. Această contradicție dintre cronologia exterioară, cea temporală, și cronologia interioară, cea a dinamicii formelor, este greu de înțeles, și, cu atît mai mult, dificil de explicat, dacă elementele de datare lipsesc cu desăvîrșire. Și în expoziția Țuculescu ele lipsesc chiar cu desăvîrșire. însă de
Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14579_a_15904]
-
mult mai liber în relație cu o temă deja tratată, se întîmplă ca el să ajungă la soluții care, în ordine formală, sînt anterioare celor deja rezolvate într-o etapă mai timpurie. Această contradicție dintre cronologia exterioară, cea temporală, și cronologia interioară, cea a dinamicii formelor, este greu de înțeles, și, cu atît mai mult, dificil de explicat, dacă elementele de datare lipsesc cu desăvîrșire. Și în expoziția Țuculescu ele lipsesc chiar cu desăvîrșire. însă de această lipsă nu sînt vinovați
Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14579_a_15904]
-
înțeles, și, cu atît mai mult, dificil de explicat, dacă elementele de datare lipsesc cu desăvîrșire. Și în expoziția Țuculescu ele lipsesc chiar cu desăvîrșire. însă de această lipsă nu sînt vinovați, în exclusivitate, realizatorii. Pictorul însuși refuză datarea, sfidează cronologia și, finalmente, își scoate în mod tacit opera de sub presiunea timpului. Ridicînd absența datării de la înțelesul ei tehnic, imediat, la unul mai general sau, pur și simplu, abstract, dar cu o conotație morală și axiologică mai profundă, se poate spune
Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14579_a_15904]
-
a împlinit 60 de ani. Cadoul pe care și l-a făcut lui însuși cu acest prilej a fost un dublu eveniment artistic: deschiderea unei dense expoziții de pictură și grafică, explicit fantaste, prin natura aspirațiilor, și vag retrospective, prin cronologia lucrărilor sau, mai ales, prin succesiunea formelor într-un proiect, altminteri, atemporal, numită Pretexte, la Galeria Luchian 12, și lansarea unei cărți cu textele despre artă scrise de el de-a lungul anilor, Cuvinte pentru ochi, lansată și ea simultan
Alexandru Chira, între transă și silogism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8993_a_10318]
-
bulgară; franceză, spaniolă, italiană, română; finlandeză, maghiară, albaneză, greacă). Lucrarea permite comparații interesante, mai ales datorită modului în care articolele sînt structurate, după o unică schemă respectată cu rigurozitate. în fiecare articol este prezentată la început istoria contactului lingvistic - originea, cronologia, tipurile de influențe produse de engleză asupra fiecăreia dintre limbile tratate. Subsectiuni speciale urmăresc succesiunea fazelor puriste din istoria culturală respectivă, diferențele regionale și de registru stilistic în acceptarea englezismelor, limbile care au servit drept intermediar, fenomenele de învechire și
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
opinii despre român, cîteva dosare critice (despre creația lui M. Blecher, Mateiu I. Caragiale, G. Călinescu, Mircea Eliade, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu), alcătuite din opinii critice rostite despre fiecare dintre aceste opere de primă mărime, o cronologie selectivă și un dicționar de autori. Pentru finalitatea urmărită și dincolo de aceasta, ediția e, negreșit, bine gîndită și alcătuită, dovedind bună cunoaștere a temei, capacitate de analiză și sinteză. E, să spun încă o dată, un demers analitic izbutit, cu sugestii
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
polemici eseistice pe marginea românului românesc, el s-a obiectivat și citadinizat, criterii ale valorii sale complexe și moderne. Bătălia pentru românul românesc fusese, definitiv, cîștigată. Românul românesc interbelic. Dezbateri teoretice, polemici, opinii critice. Antologie, prefață, analize critice, note, dicționar, cronologie și bibliografie de Carmen Matei Mușat. Editură Humanitas, colecția "Tezaur", 1998.
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
critici ca Șt. Cazimir, Șerban Cioculescu (în 1971), G. Dimisianu, Ion Constantinescu, Valeriu Cristea, Ion Vartic, Mircea Iorgulescu au modificat profund înțelegerea criticii românești pentru dramaturgia nemuritorului Caragiale. Cam tîrziu, nu-i așa? I.L. Caragiale, Opere, I, Teatru. Ediție coordonată, cronologia vieții și operei, note și cronologia receptării critice de Dan C. Mihăilescu, București, Edit. Minerva, 2000.
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
în 1971), G. Dimisianu, Ion Constantinescu, Valeriu Cristea, Ion Vartic, Mircea Iorgulescu au modificat profund înțelegerea criticii românești pentru dramaturgia nemuritorului Caragiale. Cam tîrziu, nu-i așa? I.L. Caragiale, Opere, I, Teatru. Ediție coordonată, cronologia vieții și operei, note și cronologia receptării critice de Dan C. Mihăilescu, București, Edit. Minerva, 2000.
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
un sculptor romanic - un poet al materiei grele și al formelor abia întrezărite, pe a căror fundație urmează să se ridice angulozitățile și broderiile gotice. Deși, în ordine cronologică, cel mai tînăr din marea noastră galerie de sculptori, în perspectiva cronologiei formelor Apostu este cel mai bătrîn, este de o vîrstă cu materia însăși. Paciurea îi este nepot, Anghel strănepot, iar Brâncuși duce, în special prin Pasărea în văzduh, pînă la ultimile consecințe, marele lui gest fecundator. Intocmai ca în reprezentarea
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10525_a_11850]
-
este absența referinței la un scriitor englez căruia Ian McEwan, și nu doar el dintre contemporani, îi datorează enorm în privința construcției romanului. E vorba de Aldous Huxley. Cel puțin două lucruri se cad reamintite. Cel dintâi este renunțarea la stricta cronologie a evenimentelor caracteristică romanului realist al secolului XIX. Se știe că acesta urma un model, așa-zicând, biografist, în sensul că înfățișa viața unui personaj de la naștere la moarte, fie și prin focalizare pe o anumită perioadă, dar care era
Amintirea uitată a lui Aldous Huxley by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5360_a_6685]
-
Posed o informație interesantă în legătură cu șocul la lectură suferit de un cititor obișnuit, căruia cartea îi plăcuse atât de tare, încât o recomanda și altora, dar care socotea de cuviință că romanul ar fi câștigat dacă ar fi fost restabilită cronologia evenimentelor. Cititorul a împrumutat cartea colegelor lui de birou (era inginer și conta, se vede, mai mult pe colege decât pe colegi, când era vorba de lectură), însoțind-o de o numerotare a capitolelor conformă cu cronologia întâmplărilor. Al doilea
Amintirea uitată a lui Aldous Huxley by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5360_a_6685]
-
fi fost restabilită cronologia evenimentelor. Cititorul a împrumutat cartea colegelor lui de birou (era inginer și conta, se vede, mai mult pe colege decât pe colegi, când era vorba de lectură), însoțind-o de o numerotare a capitolelor conformă cu cronologia întâmplărilor. Al doilea lucru la care Ian McEwan s-ar fi putut referi este perspectiva multiplă asupra evenimentelor și psihologiei personajelor din romanele lui Aldous Huxley, pe care o practică el însuși cu măiestrie, și nu numai în Câinii negri
Amintirea uitată a lui Aldous Huxley by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5360_a_6685]
-
celor mai bune polițiste. E alb-negru? Uneori prea. E simplificator? Desigur. Să zicem că există un parti pris al demonstrației care nu se poate dezvolta fără maniheism"... Pe traseul stabilit, filmul își asumă și o serie de "licențe" (cifre inexacte, cronologii forțate), dar, fiind vorba de o ficțiune, și nu de un documentar, totul e permis. Important e mesajul: tăcerea e vinovată, ea înseamnă complicitate.Vocația lui Costa-Gavras nu e pentru metafizic, ci pentru militant... Filmul pune în discuție responsabilitatea calității
Restul nu e tăcere by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15405_a_16730]
-
Lidia Vianu Întoarcerea la personaj Eroii Fluxului conștiinței aveau o aură (afectivă, meditativă). Autorul construia o stare de spirit, nu un destin, în ciuda faptului că realul îi copleșea personajele. Ordinea realului era confuză, pentru că moderniștii au desființat regula cronologiei, drept care incidentele pluteau, își pierduseră greutatea, gravitația, sensul narativ în construcția intrigii. Virginia Woolf predica renunțarea la love interest (intriga amoroasă) și la cauzalitatea cronologică, dar proza ei se agăța de aceste două elemente cu încăpățânare; teoria ei nu făcea
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
iubirea fericită (sau nu), cu final clar, nu mai înseamnă absolut nimic pentru autorul Desperado. Fericirea ori nefericirea nu mai au sens. Modernismul desființa timpul; cauzalitatea cronologică nu mai avea nici un înțeles. Personalitatea eroului se prăbușea. Epoca Desperado recuperează, din cronologie, trecutul. Doar că acest trecut înghite celelalte două momente ale timpului. Absorbit de trecut, viitorul e nu numai știut dinainte (lucru descoperit de moderniști), dar și despărțit de orice sentiment de așteptare. El e mai mult decât un lucru deja
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]