2,154 matches
-
Scrie această carte ca un scenarist meticulos și sec, fără tropi, fără labirinturi, fără camuflaje. Cartea sa este aproape un roman documentar: un roman neorealist și gotic (paradoxal!) în același timp. Singurul său tabiet (asumat, de altfel) este exactitatea, limpezimea, cronologia. Fostul meu student de la Jurnalism, ajuns astăzi cercetător la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, este impetuos și impecabil ca un samurai. Un justițiar-geometru, care își refuză emoționalitatea, pentru că un scrib al ororii nu își poate îngădui așa ceva
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cu pasiune, Germana - cu senzualitate, Rusoaica - cu patimă, Americanca - cu socoteală, Evreica cu interes, Franceza din curiozitate, Polona - după întâmplare, Țiganca - în continuu, Unguroaica - iute, Sârboaica - din când în când și vecinic cântând, Elinela (din Grecia) - Nu pot iubi.” * Împrumutând cronologia datelor istorice din „Calendarul poporului bucovinean” pe anul ordinariu 1906, realizat de Eugeniu Nesciuc, Cernăuți, 1905, Almanahul poporului, ilustrat, pe anul 1931, realizat de Ierimia Nichita, în Cronologia pe anul 1931, repeta ceea ce se citise cu 25 de ani în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în când și vecinic cântând, Elinela (din Grecia) - Nu pot iubi.” * Împrumutând cronologia datelor istorice din „Calendarul poporului bucovinean” pe anul ordinariu 1906, realizat de Eugeniu Nesciuc, Cernăuți, 1905, Almanahul poporului, ilustrat, pe anul 1931, realizat de Ierimia Nichita, în Cronologia pe anul 1931, repeta ceea ce se citise cu 25 de ani în urmă, oarecum actualizat. În rest, date interesante despre câte scrisori se scriu în lume, câte căsătorii se oficiază, câți locuitori are pământul, care sunt culmele de pe pământ, cât
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și clima Ungariei, Transilvaniei, Moldovei și Ungrovlahiei. Apare la Buda în 18171818, 1825, alcătuit și editat de Z. Carcalechi, ferlegherul cărților românești în Crăiasca tipografie a Universității II, unde sa imprimat și Calendariul în chirilice și nepaginat. Deosebit de partea calendaristică, cronologie, genealogie, poștă și târguri la români, partea literară cuprinde istorioare, fabule, povești, pilde etc. Calendariu pe anul 1917, în subtitlu, se arată că publicația este întocmită „cu toate ceale de lipsă, cu istorii foarte frumoase.” Cel pe anul 1825 poartă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Christos 1880 Calendarul pe anul bisect de la Christos 1880, întocmit după gradurile și clima Ungariei, Ardealului, Banatului și României. Anul al douăzeci și nouălea, Sibiu, Editura și tiparul Tipografia archidiecesană, strada Măcelarilor nr.47. Deci provenea din anul 1851. În cronologia cuprinsului: anii de la facerea lumii, anii după nașterea lui Christos; date cronologice pe anul 1880; Sărbătorile și alte zile schimbătoare de peste an; posturile în biserica grecorăsăriteană, dezlegarea postului, semnele cerești și caracterele lor. După zilele calendarului anului, erau redate informații
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
N. Drachinschi, G. Rotică, V. Huțan, P. Cerna. * Călindariu poporului bucovinean pe anul ordinar 1906 Călindariu poporului bucovinean pe anul ordinar 1906, realizat și editat de Eugeniu Neșciuc, anul XIX, Cernăuți, 1905, Societatea Tipografică Bucovineană. Fondat, deci, în 1887. În cronologia pe anul 1906 sunt de reținut următoarele: răpirea Ierusalimului (Anul 70), descălecarea romanilor în Dacia sub Traian (105) dezbinarea bisericii latine de cea ortodoxă (1054), aflarea hârtiei (1240), aflarea prafului de pușcă (1342) înființarea Mitropoliei Moldovei prin Iuga Vodă (1400
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bisericii Ortodoxe Române, București 1994. Este alcătuit de protoereul Achim Achiostăchioae și scriitorul Dumitru Cavalciuc. Coordonator: George Muntean. „Cuvânt de binecuvântare și mângâiere” poartă semnătura - Teoctist Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Prefața aparține: Onufrie, Episcopul Cernăuților și al Bucovinei. În cuprins: „Cronologie bucovineană” - un calendar cu cele mai importante evenimente petrecute în Bucovina, începând din cele mai vechi timpuri până în epoca modernă, redactat de George Muntean. * Călăuza agricultorilor moldoveni Călăuza agricultorilor moldoveni, revistă agricolă și economică, apare la Cernăuți în ianuarie 1920
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
perioadei „Homo sovieticus”, cât și astăzi, când naționaliștii ucraineni exacerbează exclusivitatea intereselor ucrainene... Când conștiința apartenenței naționale a românilor bucovineni continuă să fie pusă încă la grea încercare, revista de față, crede Alexandrina Cernov, are menirea să „recupereze adevărul istoric, ”cronologia istorică și politică, activitatea partidelor politice, mărturii istorice, aspecte de viață spirituală religioasă, dicționare bibliografice, portretele reprezentanților științei și culturii românești din Bucovina, memorialistică, demografie, creație literară, artă, etnografie și folclor.” Glasul Bucovinei, revista - se declară urmașa și continuatoarea a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
unei necesități interne sau, după vorba unui personaj literar, se datorează faptului că „noi, ortodocșii, nu avem misionari”. Vizitând această istoriografie bizantină, Șincai poate înșirui numele unei serii de împărați sasanizi în paralel cu cei romani sau bizantini, într-o cronologie simplificată care, în virtutea unei rudimentare epistemologii, coincide cu demonstrația continuității latine a poporului român. Chosroe, Artacsers 3, „craiul persilor cel dintâiu”, urmat de Sápore I, „carele multă pagubă au făcut romanilor”, Hosroe se succed sub invariabil statica paradigmă de crai
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
succed sub invariabil statica paradigmă de crai sau împărat al „persilor”. Dacă Traian e „urzitorul, întemeietorul și-i de-a zice tatăl românilor”1, atunci e aproape necesar ca această concepție identitară să se însoțească cu ocultarea structurii interne a cronologiei adversarului, în mod fatidic asiatic. Sporadice, contactele autohtone cu această provincie asiatică, Iranul pre-islamic sau Persia islamică, de la posibile alianțe între Decebal și parți 2 până la demersuri înscrise marginal pe harta europeană a unei precise și îndelungate politici anti-otomane, solidare
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
o adultereze. Acesta fiind fenomenul spiritual care se preconizează în Europa, trebuie să mărturisim că el se potrivește de minune condiției României șs.m.ț”1. Pentru Wikander, ipoteza unui fond comun indo-iranian corespunde unei sobre, ne-ideologizate partiții a cronologiei religiilor Iranului antic, impusă de fondatorul școlii uppsaliene, H.S. Nyberg. Dar, în egală măsură, în anii premergători războiului, ea se intersectează, destul de nefast, cu deutsche Glaubensbewegung axată pe revivificarea unui fond arhaic mitologic indo-germanic. Termenul Männerbund și interesul pentru asemenea
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Snällposten SL Stvdia Linguistica (Lund) SRÅ Svensk Religionshistorisk Årsskrift StIr Studia Iranica (Paris) SvD Svenska Dagbladet OS Orientalia Suecana (Uppsala) UUÅ Uppsala Universitets Årsskrift (Uppsala) ZDMG Zeitschrift der deutschen morgenländischen Gesellschaft (Wiesbaden) ZfR Zeitschrift für Religionswissenschaft Mircea Eliade - Stig Wikander Cronologia paralelă a biografiei științifice (1936-1977)tc "Mircea Eliade - Stig Wikander Cronologia paralelă a biografiei Științifice (1936‑1977)" 1936 ME: - publică teza de doctorat Yoga. Essai sur les origines de la mystique indienne, Bucarest-Paris. SW: - studii la Copenhaga, unde, sub conducerea lui
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Iranica (Paris) SvD Svenska Dagbladet OS Orientalia Suecana (Uppsala) UUÅ Uppsala Universitets Årsskrift (Uppsala) ZDMG Zeitschrift der deutschen morgenländischen Gesellschaft (Wiesbaden) ZfR Zeitschrift für Religionswissenschaft Mircea Eliade - Stig Wikander Cronologia paralelă a biografiei științifice (1936-1977)tc "Mircea Eliade - Stig Wikander Cronologia paralelă a biografiei Științifice (1936‑1977)" 1936 ME: - publică teza de doctorat Yoga. Essai sur les origines de la mystique indienne, Bucarest-Paris. SW: - studii la Copenhaga, unde, sub conducerea lui Arthur Christensen, susține, pentru titlul de licențiat în limbi iraniene, lucrarea
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de lumea Întreagă). Dacii au fost puși la lucru de ideologia comunistă, În faza de intensificare a naționalismului, În jurul anului 1980 (an când s-au sărbătorit cu mare fast 2050 de ani de la Întemeierea primului stat dac condus de Burebista; cronologia a fost „aranjată“ pentru a permite comemorarea, fiind imposibil de spus cu precizie când și-a Început domnia regele dac). Institutul de istorie al Partidului Comunist, specializat până atunci În cercetarea mișcărilor muncitorești și revoluționare, s-a reprofilat radical, Începând
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
să întrebe pe nimeni nimic, și aruncând noaptea peste ziduri fragmente de moloz care conțineau poate probele materiale ale anteriorității prezenței evreiești în acel loc. Fiind întotdeauna clar că anterioritate în trecut înseamnă suveranitate în prezent. Acest scurt-circuit exploziv între cronologie și drept internațional (care ar obliga multe populații din lume să se mute) explică de ce, mai mult ca în alte părți, arheologia miroase aici a praf de pușcă. S-ar putea cel puțin imagina un acord între părți asupra acestui
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cei invadați cu aceeași bunăvoință cu care-l întâmpini pe un verișor întârziat al reginei Victoria (ceea ce iarăși este). În aceasta constă tragedia. Ai cu ce alimenta un război de o sută de ani. Nenorocirea provine din încălecătura a două cronologii decalate, a Apusului și a Levantului: asimilarea urgiei Shoah de către conștiința europeană coincizând cu începutul insurecțiilor contra puterilor coloniale din anii 1950: încrucișarea ritmurilor istorice purta în pântece o teribilă misfit*. Dar cine-și poate alege data nașterii? Dacă acest
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
până acum inedite, au fost păstrate în familia scriitorului iar peste ani oferite "Bibliotecii Centrale Universitare" din București. Dactilograma după manuscrise aparține regretatului Constantin Mitru, fost secretar (și cumnat) al lui Mihail Sadoveanu. Cum numeroase manuscrise nu sunt datate, stabilirea cronologiei a înregistrat dificultăți. Autorul Baltagului nu a ținut un jurnal propriu-zis în genul unui Rebreanu; însemnările sale au, mai totdeauna, caracter ocazional, incluzând impresii de călătorie, dezvăluiri de atelier, proiecte literare, relatări de la Academie ori din alte medii. De la notațiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ajute pe Ștefan cel Mare, dacă va fi atacat de turci. Încercarea lui Ștefan cel Mare de a realiza un front comun românesc, care să apere linia Dunării, are ca rezultat desfășurarea unor noi lupte, în Țara Românească, a căror cronologie este greu de urmărit. Laiotă Basarab reușește să obțină scaunul Țării Românești, dar nu se poate menține pe el decât închinându-se sultanului. În luna iunie 1474, Laiotă le scria brașovenilor: „m-am dus la turci, la marele împărat, și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-lea, Moldovița a fost zugrăvită în 1536, iar biserica Episcopiei Romanului în 1550. Cercetările de după 1957 au căutat să stabilească o datare cât mai aprape de momentul în care au fost zugrăvite bisericile ridicate în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Cronologia este importantă în cazul de față, pentru a ști dacă, printre atâtea griji provocate de evenimente dramatice, fără precedent ca număr și intensitate, domnul a mai avut și răgazul să inițieze și să susțină material cel mai amplu program de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
comparare a scenei, înfățișând Cina cea de Taină de la Voroneț cu cea de la Popăuți ne arată că, din felul în care zugravul își imagina scena, există o deosebire netă, că ne aflăm într-o altă fază din evoluția picturii moldovenești. Cronologia stabilită de Sorin Ulea și confirmată de studiile lui Dumitru Năstase ne arată că în Moldova lui Ștefan cel Mare a existat o stare extraordinară de efervescență creatoare, din moment ce numai în șase ani, de la pictarea bisericilor de la Pătrăuți și Voroneț
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
diverse scene din viață revin pe parcursul rememorărilor, cu unele reluări sau precizări ulterioare. În dese rânduri autorul pare a nu-și reciti însemnările. Așa poate fi explicat de ce unele informații se repetă aproape exact. Firul povestirii se leagă nu de cronologia unor evenimente ci de șirul amintirilor autorului care își rememorează la 80 de ani viața, mai ales perioada uceniciei sau momente din tinerețe, din jurul vârstei de 30 de ani. Rânduri semnificative ne sunt lăsate despre tatăl său, veteran al războiului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
lucrând la clasele respective cu manuale diferite, ne-am aflat, finalmente, în situația de a nu putea elabora niște subiecte comune, deoarece, urmărind fiecare cu fidelitate linia manualului ales, făcusem la ore lucruri extrem de diferite sub raportul conținutului efectiv: alte cronologii, alte exemple ș.a.m.d. Și aceasta în condițiile în care fiecare dintre noi respectase judicios programa și se asigurase de compatibilitatea manualului cu aceasta, o compatibilitate care apare perfect armonizată în teorie, la nivelul enunțurilor (adică al titlurilor), dar
S? facem din istorie o ?tiin?? vie! () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83587_a_84912]
-
acel an mi se pare (e vorba de 1978 anul Colocviului Național de Poezie de la Iași, în care Laurențiu Ulici vorbește de "promoția optzeci", n.n.), de apariția cărții Ilenei Zubașcu Întru totul, carte reper pentru cine vrea să facă o cronologie a promoțiilor literare și să observe anunțarea unui altfel de discurs poetic... Iată și poemul emblematic (pe lângă prima carte a lui Petru Romoșan), care anunța generația optzeci, moment de ruptură de discursul poetic de până atunci și etalarea altui discurs
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
catolică, și a plecat, sperând că se va întoarce prin aceste ținuturi. Plecarea episcopului Marco Bandini de la Huși a însemnat dispariția acelor conștiincioase izvoare de informare pentru Papă, reprezentate de călugării catolici. Studiind aceste rapoarte, D. Ciurea a realizat o cronologie a raportorilor și, totodată, coroborarea informațiilor din rapoartele lor cu privire la evoluția populației din principalele orașe din Moldova (Bârlad, Huși, Vaslui), în al doilea sfert al secolului al XVII-lea (vezi Tab. 3). Situația este mai relevantă pentru Bârlad, în timp ce pentru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
este, se înțelege, Sora denumire sugestivă, desemnând rolul esențial în toate împrejurările în care se petrece un act medical. Nici "sora" care, prin evoluția medicinii, a devenit "asistentă", de multe ori cu o instruire superioară, nu poate fi urmărită în cronologia foarte veche a acestei meserii. A fost considerată, totdeauna, un intermediar între pacient și medic, ba, mai mult, între bolnav, doctor și Dumnezeu. În trecutul medicinii românești "sora" s-a desprins, ca un personaj monahal, fiind de obicei o călugăriță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]