1,863 matches
-
de pe jos și s-a îmbrăcat încet. Am rămas în pat, într-un cot, privindu-i cu coada ochiului fiecare mișcare. Și-a pus lucrurile pe ea unul câte unul. Nici un gest superfluu. Ușor, ușor, ca o păsărică ce-și cruță mișcările în toiul iernii. Și-a tras fermoarul de la fustă, și-a închis, pe rând, de sus în jos, nasturii bluzei, apoi s-a așezat pe pat și și-a tras ciorapii. M-a sărutat pe obraz. Am văzut multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
aflau - și vor afla în curând - eram în cel mai înalt plop, adică se termina cu mine definitiv, așa cum avusese funcționarul cel spilcuit amabilitatea să-mi atragă atenția. Chiar dacă fusesem forțat de împrejurări să fac așa ceva. Nu știu să fi cruțat vreodată pe cineva, așa că n-aveam cum să fiu eu o excepție. În timp ce mă gândeam la toate astea, rana începuse să mă supere. Am decis să merg la spital. Am telefonat la cea mai apropiată companie de taxiuri. Am lăsat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nominală a versurilor, cadența verbelor și frecvența substantivelor creează o senzație paradoxală, de vârtej pentru o clipă încremenit: un bâlci magic suspendat într-o imagine, ca în Vis amalgamat: „În miez de cozonac, miez de șofran, / E-un târg burlesc cruțat de Ghinghis Han. Să nu mi-l strici: alunecă ușor, / Ce mers barbar ai și nepăsător! / Covoare dorm în praguri, boieresc, / Duioase turle clopote pornesc, / Departe zac viroage cu cenușă, / Aprind mangaluri ceaprazari în ușă, / Și-acum să trecem la
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
asupra unei lumi caricaturale, cu care se confruntă o sensibilitate de adolescentă hotărâtă să devină genială. Memoria ca zestre (I, 2003), jurnalul tinereții, încearcă să impună imaginea îndrăgostitei care înșală fără să se implice sentimental, dar nu ascunde și nu cruță „naivitatea” politică a autoarei în „obsedantul” deceniu. SCRIERI: La scara 1/1, București, 1947; Sufletul nostru, București, 1949; An viu nouă sute șaptesprezece, București, 1949; Nică fără frică, București, 1950; Ce-a văzut Oana, București, 1952; Horea nu mai este singur
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
cărui repertoriu N. T. Orășanu îl găsește demodat și deci necorespunzător imperativelor epocii. Ziarele timpului, atât cele guvernamentale, cât și unele din opoziție, cum era „Reforma” lui I. G. Valentineanu, sunt ironizate pentru lipsa de independență. Viața politică nu este cruțată, mai ales activitatea Camerei Deputaților și guvernul „despotic”. Deseori sunt publicate schițe satirice la adresa moravurilor familiei burgheze, a relațiilor sociale etc. Cu totul neașteptat, pentru că nu are nici o legătură vizibilă cu orientarea politică a periodicului, este atacul nedrept contra lui
CICALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286225_a_287554]
-
singura ghidare de răspuns pe care au primit-o a fost sub formă de feedback diferențial de elemente făcute corect. Prin contrast, subiecții care au observat un model demonstrează că din modelul cerut au învățat comportamentul rapid și au fost cruțați de exasperarea evidentă în cazul grupului ghidat doar de feedback de răspuns. Warden și asociații săi (1940) au descoperit că primatele, observând performanța abilă a unui model, au găsit instantaneu soluții la problemele intrinsece, spre deosebire de demonstratori, cărora le-a trebuit
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ca șerpii (Mt 10.16), să ne oferim prigonitorilor noștri mai degrabă trupul, pentru a ne apăra capul, care este Cristos, ca să nu fie ucisă, ca să spun așa, credința creștină în noi, dacă ne vom lepăda de Domnul, ca să ne cruțăm trupul! Sau acel cuvânt prin care se spune că, strângându-se în cotloanele strâmte ale vizuinii sale, își lasă haina veche și ia puteri noi, cât de mult aduce cu îndemnul de a imita și noi iscusința șarpelui: să ne
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu pe securiști. Ăștia veneau și discutau cu directorul și cu adjunctul lui. Eu am fost simpatizat cam peste tot și v-o spun nu cu titlu de laudă vană. Am avut un comportament bun, am muncit, nu mi-am cruțat energia, fapt care i-a satisfăcut pe cei care mi-au fost superiori ierarhic. Și, la un moment dat, m-a chemat directorul mare și mi-a spus că Securitatea se interesează de mine foarte des și îndeaproape: "măi băiatule
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
făcea tuturor, și boierilor și neguțătorilor și la toată tara, muncindu-i și căznindu-i pre toți în toate chipurile; pre unii cu închisori pedepsindu-i, pre alții cu munca și cu bătăi cu buzduganul până la moarte ucigându-i...; nu cruța nici boier nici sărac, nici țăran nici femei". Dintre care pomenește pe mulți „închiși la Seimeni și puși în fiare", noi oprindu-ne la cel care acumulase atâtea și atâtea sate: Gheorghe Ursache. „Pre Ursache ce au fost Visternic mare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mult marșa administrației noastre. Din acest punct de vedere purcegând vă recomand D-le Prefect că întru cât D-voastre veți avea înainte-vă ori lege ori instrucții pozitive, ori ordine superioare, întru cât cazul este lămurit, precizat, să mă cruțați sau mai bine zicând să vă cruțați cu cereri de deslegări. Înainte de a lua o hotărâre, informați-vă de toate împrejurările pro și contra, studiați bine chestia și odată ce ați venit la o concluzie hotărâți, executați, nimica nu paralizează marșa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de vedere purcegând vă recomand D-le Prefect că întru cât D-voastre veți avea înainte-vă ori lege ori instrucții pozitive, ori ordine superioare, întru cât cazul este lămurit, precizat, să mă cruțați sau mai bine zicând să vă cruțați cu cereri de deslegări. Înainte de a lua o hotărâre, informați-vă de toate împrejurările pro și contra, studiați bine chestia și odată ce ați venit la o concluzie hotărâți, executați, nimica nu paralizează marșa administrației, nu slăbește mai mult energia care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dureroase și mai rușinoase. Un alt izvor de boală este necurățenia trupului, îmbrăcămintelor, locuințelor și a altor lucruri ce ne înconjoară"688. Drept concluzie, părintele spunea: Dacă vom fi cumpătați în mâncare și băutură și vom fi curați, vom fi cruțați de multe boale"689. Aceste sfaturi conțineau și învățături morale, iar cei care nu le respectau, erau avertizați de urmările cauzatoare de suferință la care se expuneau. În rubrica "Leacuri ieftine" s-au prezentat diferite remedii populare, explicate oamenilor pentru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de ospitalitate (și acest daruri sunt cu atât mai ambigue cu cât mai devreme Ulise se laudă cu un alt dar primit de la Maron, faimosul vin dulce, care i-a fost dat împreună cu alte cadouri foarte frumoase, pentru că i-a cruțat viața, soția și copiii, în acel oraș care a fost ars din temelii !) (9.41)75*. Riturile sunt date peste cap. Întrebarea rituală a numelui oaspetelui intervine imediat (9.252)76* și dacă Ulise răspunde că sunt ahei care se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
bat joc de el; el este primit de un cioban bătrân și femeia lui care îi oferă pâine, lapte și brânză. A doua zi o furtună cumplită devastează tot satul, strivit de o stâncă și doar cuplul de bătrâni este cruțat ce către pitic care se transformă în uriaș. În interiorul unei familii întâlnim aceleași opoziții între fiica ospitalieră și soacra neospitalieră, sau între copii ospitalieri și părinți neospitalieri. Și aici, în pozițiile familiale, ființa slabă, izolată, dezarmată este cea face dovadă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
unui războinic ci a unui muzician (care este totuși obsedat de sloganurile momentului care vor ca soarele să înceapă să strălucească deasupra Europei și ca lucruri mari să se nască pentru Germania și pentru Franța). În haină civilă, pentru a cruța amintirea uniformei dușmane și pentru a se face cunoscut ca persoană privată, el își repetă ritual monologul, dragostea pentru această casă, pentru vasta și bogata literatură franceză și bucuria sa de a fi găsit "un bătrân demn și o domnișoară
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
-și halatul; în camera de alături cineva strânge cenușa din sobă; Valli strigă răsunător în anticameră, de parcă ar striga pe o stradă din Paris, ca să afle dacă pălăria tatei a fost deja periată; o șușoteală, care vrea pesemne să mă cruțe de vorbitul cu glas tare, provoacă urletul unui răspuns. Cineva apasă pe clanța ușii de la intrare, care scârțiie ca un gât răgușit, apoi continuă să se deschidă cântând pentru scurtă vreme ca un glas de femeie, apoi se închide brusc
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Din aceste motive, acești cetățeni reprezintă o parte a națiunilor existente în România...”. Realizând faptul că deportările sunt neacceptabile din motive economice, legale și umanitare, primul-ministru român Nicolae Rădescu a căutat să împiedice deportările, sperând ca măcar femeile să fie cruțate. Cu toate acestea, alianța României cu naziștii pe aproape toată durata războiului, „nota” lui Churchill către Stalin prin care preda România sovieticilor și, mai mult, faptul că trupele rusești ocupaseră țara au slăbit prea mult guvernul român pentru a se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
-mea și pe urmă, când ne-a lăsat înăuntru, cum am plâns, era nacealnic, cum spune ei acolo, zice mie „să nu plângi”. Știam câteva cuvinte, puteam să înțeleg, zice să fac curat la biroul lui. Deși Cocârlă a fost cruțată pentru o perioadă de timp, în cele din urmă a fost nevoită să se reîntoarcă în mine. Ca și ea, polonezele deportate în URSS afirmă că „femeile se așteptau să fie tratate mai bine, sau cel puțin diferit de bărbați
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
deschideau focul asupra unor „buturugi, copaci, căprioare”, iar comenzile se auzeau de la sute de metri („mai la stânga tovarășe”) (p. 284). Cu asemenea urmăritori „bandiții” aveau, fără îndoială, timp să „vină la pescuit” (p. 286). La arestările făcute noaptea au fost cruțați câinii din gospodării, ademeniți cu carne și momeală (p. 239), în timp ce, sub pretextul fugii de sub escortă, oamenii erau omorâți în păduri, administratorii închisorilor fiind grijulii să le parvină hainele celor asasinați (p. 328). Au fost situații când familiile celor uciși
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sânge, mi-au smuls părul din cap și m-au condus cu mâinile ridicate În sus, din nou la Chestură, unde se organizase o trecătoare de bătăuși șînarmațiț cu bâte de fier și cu paturi de armă care măcelăreau... Erau cruțați cei care cădeau jos”. Farmacistul Iosub Cuperman XE "Cuperman, Iosub (farmacist)" a rămas În viață În ciuda torturilor sălbatice la care l-au supus pe el și pe alți evrei muncitorii de la garajul CFR. La acțiunea de descoperire a evreilor n-
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
evreiești, acțiune despre care - după părerea mea - chestorul șChirilovici XE "Chirilovici" ț avea cunoștință Încă din acel moment. Cred deasemenea că dacă chestorul ne-ar fi sugerat Într’un mod oarecare ce avea să urmeze, multe vieți ar fi fost cruțate”. Președintele Comunității și adjunctul său erau și ei Îngrijorați de zvonurile cu privire la o vastă acțiune antievreiască, dar aveau motive să presupună că vor reuși să prevină catastrofa, la fel cum Comunitatea reușise să Împiedice un pogrom În timpul rebeliunii legionare. Ce
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
luat măsuri ca toate localitățile, inclusiv orașele, în care se va mai face rezistență să fie complet incendiate și distruse de artilerie și aviație. Nici o localitate și nici chiar Odessa, care în câteva zile va fi ocupată, nu va fi cruțată. Prin această măsură populația va rămâne pe drumuri și fără adăpost și este în interesul ei de a se opune acestui fel mișelesc de a face războiu de către jidanii cari conduc cu pistolul în spatele trupelor armatele sovietice. Populația să se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
o tăioșenie morală și chiar și atunci când opiniile mele erau altele decât ale lui nu mi s-a părut nici o clipă că Dorin Tudoran lușază. Că una scrie și alta crede. Având acest cult al prieteniei, fostul disident nu-și cruță prietenii când i se pare că aceștia greșesc. Nu cred că Tudoran e infailibil, dar sunt convins că niciodată n-ar trece cu vederea vreun păcat grav al vreunuia dintre prietenii săi, dacă i l-ar cunoaște. Așa că dacă el
Marele defect al lui Dorin Tudoran by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12550_a_13875]
-
trăind în orbire și nepăsare, îi sălbăticise copiii și îi asmuțise împotriva lui. Stătea pe piatra de hotar cu capul în mâini și încerca să dea de curgerea până mai ieri a gândirii sale liniștite, îndârjit și hotărât să nu cruțe nimic pentru a o regăsi, simțind că înstrăinarea de ea ar aduce întunericul și că moartea n-ar fi mai rea decât atât. Cum să trăiești dacă nu ești liniștit? Nu se întâmplase nimic atât de cumplit încât să nu
Marele singuratic - I by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11344_a_12669]
-
-i prea greu de bănuit cum au picat și cum pică părerile unui martor (mai degrabă ,auditiv" decît ocular, deci nici pe departe mincinos...) într-o cultură care se servește, cu mare dibăcie încă, de pensetă. Alege ce se poate, cruță cît încape, cască, în vieți, ca și în opere, nesfîrșite paranteze. De-asta, spune Virgil Ierunca în argumentul la ediția a II-a, reluat și în a III-a, ,în sfîrșit, poate că unii vor găsi prea severe unele aprecieri
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]