2,936 matches
-
Marea Neagră, Marea Egee și Marea Mediterană. Sigismund i-a suspectat pe munteni de trădare. Charles al VI-lea a fost informat în ziua de Crăciun de înfrângerea suferită de cruciați. Cavalerii din Europa Occidentală și-au pierdut în scurtă vreme intereseul pentru cruciade. Luptele aveau să mai continue în Spania și în Marea Mediterană, împotriva păgânilor din Europa de Nord, dar Occidentul nu a mai lansat alte expediții militare de amploare după această înfrângere. Anglia și Franța au reluat după puțină vreme luptele lor. Țara Românească
Bătălia de la Nicopole () [Corola-website/Science/298671_a_300000]
-
fost înfrânți în 1444 la Varna, iar în 1453 otomanii au cucerit Constantinopolul, iar în 1460 întreaga Moree, punând astfel capăt rezistenței grecilor în Balcani. În fața șirului de victorii otomane, occidentul nu a mai opus o altă mișcare de amploarea cruciadelor până în timpul Renașterii.
Bătălia de la Nicopole () [Corola-website/Science/298671_a_300000]
-
Elector de Brandenburg în 1387, folosind fondurile astfel obținute pentru a se consacra în întregime funcției de rege al Ungariei. În primii ani ai domniei sale a fost implicat într-o luptă acerbă pentru păstrarea tronului. În 1396 Sigismund inițiază o cruciadă, care se dovedește a fi foarte populară, dar care se sfârșește prin înfrângerea din Bătălia de la Nicopole. La întoarcere, deoarece poziția sa în Ungaria era periclitată, Sigismund revine în Germania, încercând să obțină succesiunea pe tronul (regal) roman și al
Sigismund de Luxemburg () [Corola-website/Science/298673_a_300002]
-
cunoscută ca mecenați ai artelor, susținători - printre alții - ai poeților Ludovico Ariosto și Matteo Maria Boiardo. În anul 1573, Tasso termină poemul pastoral ""Aminta"", o prezentare idealiztă în versuri a vieții de curte. În 1575 termină epopeea pe tema primei cruciade, ""La Gerusalemme liberata"", care va apare în 1581. Opera, în care se amestecă episoade cavalerești cu fantezii romanești, reprezintă - sub forma unei legături între problemele religioase de actualitate ale Contrareformei și epopeile eroice clasice - un punct culminant al poeziei Renașterii
Torquato Tasso () [Corola-website/Science/298695_a_300024]
-
și blazoanele. Heraldica e compusă din știință heraldica care cuprinde principiile teoretice și arta heraldica prin care sunt transpuse principiile teoretice, fiind studiate evoluția iconografica a unor steme. Artă heraldica s-a dezvoltat în evul mediu, mai ales în perioada cruciadelor. Se utilizau că surse de reprezentare sigiliile, monedele, monumentele, pietrele tombale, piesele de mobilier, scrisorile de înnobilare, diplomele și atlasele. Erau utilizate că simboluri heraldice lei, vulturi, cruci, mierle, șerpi, monștri. Din secolele XIII-XV se utilizau ornamente și coiful. Din
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
Cu cea de-a doua soție, Margareta a Franței, fiica regelui Filip al III-lea al Franței a avut 3 copii. Înainte de a deveni rege, Eduard a fost numit guvernator al Irlandei și Gasconiei. În august 1270 a pleca în Cruciadă, alături de regele francez Ludovic cel Sfânt. La sfârșitul anului 1272, aflând că tatăl său murise, Eduard s-a întors în Anglia, fiind încoronat la 19 august 1274 la Westminster Abbey. Bărbat semeț, viguros, bine făcut, cu coapse lungi și puternice
Eduard I al Angliei () [Corola-website/Science/298702_a_300031]
-
Zanghi în Alep. Recucerirea orașului este însoțită de un măcel înfiorător printre creștini. Vestea acestei băi de sânge a ajuns rapid în Occident și a condus la venirea celui de al doilea val de armate creștine cunoscut sub numele de Cruciada a II-a. În luptele din anul următor comitatul de Edessa este pierdut aproape în întregime iar Josselin al II-lea de Courtenay este capturat, în captivitate aflându-și sfârșitul. Singură fortăreața rămasă ne anexată de Nur ad-Din, Turbessel, este
Comitatul de Edessa () [Corola-website/Science/298734_a_300063]
-
purtat titlul de conte de Edessa a fost fiul lui Josselin al II-lea, Josselin al III-lea de Courtenay după care efemerul stat latin din Asia Mică rămâne doar o amintire glorioasa și un subiect pentru menestreli. Florentina Cazan "Cruciadele", București, 1990.
Comitatul de Edessa () [Corola-website/Science/298734_a_300063]
-
Roman) se află amintiți în suita lui Attila. Poemul fiind sfârșit în forma sa de-acum pe la capătul secolului XII, d. Xenopol susține cu bun temeiu că amintirea Vlahilor nu poate să fi intrat în el mai târziu decât pe timpul cruciadei întâia (1096) sau cel mult al celei a doua (1146). Deci avem și aici o mărturie destul de timpurie despre vechimea poporului român în părțile Daciei. în: Dimitre Onciul, ". Studii asupra stăruinței Românilor în Dacia Traiană de A. D. Xenopol", 1885-86 [Note
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
moaștele sfântului Andrei la Constantinopol si le așază în Biserica Apostolilor. Acestea se păstreaza întregi până în jurul anului 850, când împăratul bizantin Vasile I Macedoneanul cedează rugăminților locuitorilor din Patras si le înapoiază capul sfântului Andrei. În anul 1208, în timpul Cruciadei a patra, relicvele au ajuns la Amalfi, în apropiere de Napoli, fiind păstrate în domul San Andrea. În 1462 au fost duse la Roma, din cauza pericolului turcesc. În secolul al XV-lea papa Pius al II-lea a mutat relicvele
Andrei (apostol) () [Corola-website/Science/299127_a_300456]
-
1541, din ordinul sultanului, l-a prins la Făgăraș pe voievodul Ștefan Mailat și l-a trimis la Constantinopol. În 1542 a încearcat fără succes să ocupe Bistrița. Un eșec a fost și implicarea sa cu entuziasm în planul de cruciadă al principilor creștini împotriva turcilor. L-a împrumutat pe Ioachim al II-lea de Brandenburg, capul cruciadei, cu 200.000 de florini, însă inițiativa eșuează în momentul asedierii Budei, în 1542. A doua domnie a lui Petru Rareș a fost
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
la Constantinopol. În 1542 a încearcat fără succes să ocupe Bistrița. Un eșec a fost și implicarea sa cu entuziasm în planul de cruciadă al principilor creștini împotriva turcilor. L-a împrumutat pe Ioachim al II-lea de Brandenburg, capul cruciadei, cu 200.000 de florini, însă inițiativa eșuează în momentul asedierii Budei, în 1542. A doua domnie a lui Petru Rareș a fost mai liniștită decât prima, fără evenimente militare semnificative, voievodul fiind nevoit să respecte puterea otomană, aflată în
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
întâi în Italia centrală), primind în Ordin un număr tot mai mare de frați, astfel încât, în 1219, a ajuns să primească o misiune de mărturie evanghelico-profetică pe lângă Sultanul Abd al-Malik (o misiune concepută în mod total divers și opus logicii cruciadelor, care, pe atunci, erau în toi). Ascultarea și sărăcia, simplitatea și refuzul oricărui privilegiu, umilința și egalitatea între oameni au rămas temele fundamentale ale mesajului său de reînnoire spirituală, care, de fapt, a devenit și un sistem al reînnoirii Bisericii
Francisc de Assisi () [Corola-website/Science/299167_a_300496]
-
în 1145, a avut satisfacția să-l vadă pe unul din fiii săi spirituali ajuns papă sub numele de Eugeniu III. Prin predicile și elocvența sa, Bernard a dobândit sprijinul germanilor și al francezilor pentru declanșarea celei de-a doua Cruciade, devenind principalul ei ideolog. El însuși descria astfel, nu fără oarecare emfază, efectul predicii sale: "Am deschis gura, am vorbit și îndată numărul cruciaților a crescut la nesfârșit. Satele și târgurile sunt pustii. Cu greu ai să găsești un bărbat
Bernard de Clairvaux () [Corola-website/Science/299233_a_300562]
-
la 7 femei. Peste tot nu vezi decât văduve ai căror soți mai sunt încă în viață". Și totuși, în realitate lucrurile n-au fost chiar atât de simple. Abatele de Clairvaux n-a fost singurul care a predicat În favoarea Cruciadei. În regiunea Renaniei, un ermit francez numit Raoul, care spunea că e călugăr cistercian și se bucura de sprijinul anumitor cercuri ecleziastice, obținea mari succese în fața mulțimilor. În jurul acestui predicator rătăcitor lua din nou naștere climatul escatologic al primei cruciade
Bernard de Clairvaux () [Corola-website/Science/299233_a_300562]
-
Cruciadei. În regiunea Renaniei, un ermit francez numit Raoul, care spunea că e călugăr cistercian și se bucura de sprijinul anumitor cercuri ecleziastice, obținea mari succese în fața mulțimilor. În jurul acestui predicator rătăcitor lua din nou naștere climatul escatologic al primei cruciade. La fel ca pe vremea lui Pierre Ermitul și a lui Gautier cel fără de Avere, un sentiment de exaltare colectivă punea stăpânire pe credincioși. Raoul, arătând niște scrisori pe care le ar fi primit de la cer prin arhanghelul Gabriel, îi
Bernard de Clairvaux () [Corola-website/Science/299233_a_300562]
-
fost foarte ferm. Spre deosebire de unii contemporani — printre care și foarte ortodoxul Sfânt Norbert, întemeietorul ordinului din Premontre —, abatele de Clairvaux nu credea în iminenta apariție a lui Antichrist, și nimic nu-i era mai străin decât climatul apocaliptic al unei cruciade populare. Așa că a condamnat cu severitate purtarea lui Raoul "căruia nu i se încredințase nici un fel de misiune, nici din partea lui Dumnezeu și nici din partea oamenilor. Dacă pretinde că, numai pentru că e călugăr sau ermit, a primit misiunea de a
Bernard de Clairvaux () [Corola-website/Science/299233_a_300562]
-
campanii de predici în țările germanice, nu s-a mulțumit numai să condamne excesele poporului. Cu o putere de convingere care îi câștiga pe toți, sprijinită și de câteva vindecări miraculoase,el le-a trimis ascultătorilor propria sa concepție despre cruciadă. El îi chema la război sfânt contra sarazinilor nu ca să-i convertească ăe aceștia-pentru că el credea în libertatea actului de credință-ci ca să-i împiedice de a face rău creștinilor. Mistica elaborată de Bernard a stat la baza gândirii teologice
Bernard de Clairvaux () [Corola-website/Science/299233_a_300562]
-
arborarea Semnelor heraldice ale Ordinului erau o normă permanentă obligatorie. Cel care omitea expunerea semnelor Ordinului era pasibil de o amendă. In spiritul timpului, Ordinul urmărește întărirea pământească a Bisericii lui Cristos sub aripa protectoare a religiei creștine care poartă cruciadă împotriva dușmanilor externi și interni. Pe plan temporal, obiectivul principal al Ordinului este lupta împotriva turcilor și a ereziei husite precum și (nemărturisit) întărirea autorității regale împotriva veleităților de autonomie a magnaților maghiari și a vasalilor Coroanei cât și limitarea puterii
Ordinul Dragonului () [Corola-website/Science/299784_a_301113]
-
cu Island și a forțat formația să se concentreze spre a-și îmbunătăți muzica. După ce au fost rezolvate îndoielile din perioada "October", U2 a lansat albumul "War" în 1983. Un disc în care formația „a transformat pacifismul însuși într-o cruciadă”, sinceritatea și chitara dură din "War" au fost puse intenționat în antiteză cu stilul synth-pop din acea vreme. Pe acest album se află piesa pe temă politică „Sunday Bloody Sunday”, în care Bono a încercat să contrasteze evenimentele legate de
U2 () [Corola-website/Science/299743_a_301072]
-
modele au circulat de la o țară la alta. În biserica catolică spaniolă din San Clemente de Tahull, din Catalonia, există un Cristos în Glorie foarte îndrăzneț, clar influențat de bogăția și culorile strălucitoare ale artei bizantine a Constantinopolului, redusă în urma Cruciadelor. Fiecare figură este înconjurată de linii proeminente; și, în acest sens, efectul este foarte asemănător cu cel al vitraliilor. Picturile din Sf. Savin prezintă, într-o oarecare măsură, un mai bun simț al mișcării, culori mai blânde și fizionomii mai
Romanic () [Corola-website/Science/299802_a_301131]
-
25 februarie 1949, Beirut, Liban) este un romancier libanez de limbă franceză supranumit "Domnul Orient" în țara sa de adopție, Franța. Este un romancier prolific și larg apreciat, fiind tradus în peste douăzeci de limbi. debutează în 1983 cu eseul "Cruciadele văzute de arabi", urmat de "Leon Africanul" (1986) și de "Samarcand", în 1988, pentru care i se va decerna "Prix des Maisons de la Presse". Ulterior, scriitura sa cunoaște alte dimensiuni, urmând o serie de romane foarte bine primite de public
Amin Maalouf () [Corola-website/Science/299830_a_301159]
-
în pictură. Din tinerețe, Emile Zola este pasionat de literatură. Acumulează lecturi și se ambiționează să devină un autor profesionist. Încă de la vârste fragede consideră că scrisul este adevărata sa vocație. În clasa a șasea compune deja un roman despre cruciade. Prietenii lui din copilărie, Paul Cézanne și Jean-Baptistin Baille, sunt și primii săi cititori. În schimburile lor de scrisori, Zola afirmă de mai multe ori că va deveni într-o zi un scriitor cunoscut. Émile Zola părăsește Aix în 1858
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
legislative dinspre Biserică, de asemenea spre statul monarhic. Această perioadă a prevestit o constituire corectă a legislației și o îndepărtare radicală de feudalism. Succesorul lui Henric, Richard I, a fost preocupat de războaiele în afara granițelor, a participat la a treia cruciadă și și-a apărat teritoriile franceze împotriva lui Filip al II-lea al Franței. Fratele său mai mic, Ioan Fără de Țară, care i-a urmat la tron, nu a fost atât de norocos; el a pierdut Normandia și alte numeroase
Istoria Angliei () [Corola-website/Science/299895_a_301224]
-
este ultimul și cel mai mic, ca întindere teritorială, stat creat în urma primei cruciade. A apărut ca necesitate de a se stabili o legătură relativ sigură și ușor de controlat între Principatul de Antiohia și Comitatul Edessei, pe de o parte, și Regatul de Ierusalim, pe de alta. Comitatul Latin de Tripoli, ca suprafață
Comitatul de Tripoli () [Corola-website/Science/298739_a_300068]