8,691 matches
-
spirit cumpătat de întreprinderi, dar și c-un adaos de deșertăciune și de cruzime, un regent care ridică statul româno-bulgar la culmea măririi lui și jucă un rol foarte însemnat, aproape decisiv, în acel război greco-latin care avu de rezultat cucerirea Constantinopolei. În anul 1200 Ioannițiu întreprinse cu o oaste numeroasă și bine armată o campanie lângă țărmurii Mării Negre. Pe cale cuceri foarte cu ușurință orașul Constanța, în ținutul de la Rodope, ce era de oarecare însemnătate, rase întăriturile lui și-naintă apoi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
asupra Asiei și retrăgîndu-l repede în Europa. Momentul favorabil pândit de vicleanul Ioannițiu pentru a procede pe față sosise tocmai acuma, căci latinii se împrăștiaseră înlăuntrul bucățitei împărății, Enric fratele împăratului era trimis cu floarea oștirii în Asia Mică pentru cuceriri și, pe când Împărăția romeică preste tot pierea în cumplită anarhie și discompunere, latinii umblau preocupați de alte întreprinderi mari, care puneau o țintă depărtată puterilor lor, însă afară de Europa. Pentru a asigura izbânda răscoalei plănuite în secret, grecii știură să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
el singur izbuti, printr-un repede marș în retragere, să-și mântui ceata sa la Rhaedestos (acum Rodosto) lângă malul mării, unde întru adevăr a fost în siguranță, dar totuși, în urmarea strapațelor războiului, el, vicleanul plănuitor al campaniei de cucerire în contra Constantinopolului, simți în sine germenul acelei primejdioase boale care curând după asta îl răpuse pe d-a pururea. Puțini cavaleri scăpară numai spre Adrianopol la tovarășii lor de arme carii rămăseseră acolo și carii de atunci încoace încăpură la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nenumărată mulțime de bărci și corăbioare, cari nelinișteau și întrerupeau negoțul pe mare și pe lângă țărmuri al grecilor. Puind temei pe vorba adrianopolitanilor, Ioannițiu ceru intrare în orașul lor, pe care-l smulsese într-un mod atât de strălucit din cucerirea latinilor, primi însă răspuns negativ. Supărat pentru impertinenta amăgire în care-l ținuseră într-adins fățarnicii greci pe câtă vreme avuseră trebuință de el, hotărî să răpească cu puterea ceea ce i se refuza de bunăvoie și-ncepu împresurarea orașului. Totuși nu-i
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trebuitoare, împrejurare ce punea izbânda sigură într-un viitor prea depărtat. {EminescuOpXIV 104} Deci hotărî să ridice împresurarea și să mute aiurea teatrul războiului. Ioainnițiu, apucând din Tracia spre Macedonia și mai strângând la sine ajutoare de oaste, ținti la cucerirea bogatului și importantului oraș Tessalonic, din care apoi avea să puie la cale orânduirea provinciei după gândul și socotința lui și să răpească de la latini orașele ce le ocupaseră. În drumul său era Serras, oraș cuprins, populat și bine întărit
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prinsă; citadela așezată sus fu încunjurată și asediată, viteaza ei garnizoană latină fu silită să capituleze și trimisă sub escortă sigură cu anume călăuze la marginea Ungariei. Între acestea marchionul Bonifaciu de Montferat, ca stăpânitor al Thessalonicului, pătrunsese planul de cucerire al lui Ioannițiu și i se opuse din toate puterile. În lupta cu Leon Sgurus, marchionul petrecea încă în Peloponez, cercând a întrupa acea provincie cu teritoriul supus stăpânirii sale, când iată că o parte din oastea românească condusă de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai importante: Silyvria și Vizia. Ocrotite de ziduri tari și de puternice lucrări înaintate, prin poziția lor excelentă greu de-a se cuceri, scăpară singure de furia de distrugere a dușmanilor uniți, precum tot ele nu ispitiseră nici pofta de cucerire a latinilor. Acești oameni ai Apusului, cutremurîndu-se de atâtea neizbânzi, se concentrară acuma la Constantinopol ca la cel din urmă adăpost de refugiu, reparară zidurile cetății despre uscat, se așteptară la o lungă împresurare, îngrijiră s-adune provizii îndeajuns și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mâna biruitorului, care poruncește să-i scoață ochii. În acest chip Ioan Asan ajunse domn peste tot regatul româno-bulgar. Slăbiciunea împărăției latine și primejdia din partea regatului româno-bulgar Sub domnia de acuma a lui Ioan Asan, teritoriul său se spori prin cucerire, pentru câtăva vreme, cu Macedonia și o parte a Traciei, iar regatul se-ntări învederat și jucă în încurcăturile latino-bizantine un rol cu atât mai însemnat cu cât împărăția frîncească din Constantinopol scădea mai mult în vârtute și putere de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întreagă; Vlahia mare, care cuprindea partea muntoasă a Tesaliei, nu opuse nici o rezistență la intrarea lui, și astfel Ioan Asan luă în putere-i regiunea Elbanon și intră pustiind în provinția Iliria. După ce îndeplini însă în cea mai mare parte cuceririle pe cari le avuse de scop și regulase stările de lucruri după propria sa socotință, principele româno-bulgar se întoarse în patria sa, lăsând unele locuri întărite în mînile și sub administrarea romeilor, păstrând însă pe cele mai multe în mînile sale proprii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
româno-bulgar se întoarse în patria sa, lăsând unele locuri întărite în mînile și sub administrarea romeilor, păstrând însă pe cele mai multe în mînile sale proprii, înzestrîndu-le cu garnizoane îndeajuns, cu comandanți buni și cu strângători de dare. Dar cea mai glorioasă cucerire a regelui bulgaro-romîn era reputația lui generală de principe nobil, drept și iubitor de oameni, căci, departe de-a avea cruzimea și asprimea celor ce-l precedase în domnie, dezbrăcîndu-se de înnăscuta barbarie a nației sale, cruța viața omenească în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai mari, precum Adrianopol și Didymotichos, Vizia și Kalliupolis se licitau public prizonierii cumanilor, deveniți sclavi. Folosindu-se de poziția critică și hrănind necontenita lor ură contra grecilor, latinii hotărâră să se răzbune asupra împăratului Ioan Vatatzes pentru campania de cucerire și pradă ce-o întreprinsese pe teritoriul lor împreună cu Asan, și despre care am vorbit mai sus. Spre acest scop, ei se împacă mai întîi cu Asan și încheie cu el un tratat de pace în toată forma; apoi îl
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Modul energic al împresurării și strivitoarea covârșire numerică a agresorilor aliați puseră pe împresurați, cu toată vitejia nepilduită, într-o stare foarte grea. Vatatzes, știind aceasta, se cutremura gândind la căderea verosimilă a cetății, de a căria posesiune atârna siguranța cuceririlor sale din apus; dar pe de altă parte privea cu părere de bine îngrămădirea dușmanilor săi în apus, pentru că în chipul acesta îl rămâneau mînile cu totul libere în răsăritul cu mult mai important pentru planurile și scopurile sale. Se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
latinii nu avuseră nevoie de ajutorul unguresc pentru a respinge cu succes noua năvălire a aliaților și a conjura furtuna momentană. Afară de asta a mai fost o favorabilă dispoziție a sorții pentru împărăția latină că Vatatzes, neprivind cu ochi buni cucerirea Traciei de către romîno-bulgari, încăpu într-o ceartă vehementă cu Ioan Asan, a căreia urmare a fost că acest din urmă, precum am spus deja mai sus, se alie cu latinii contra lui Vatatzes, prefăcîndu-se din aliat în dușman fățiș. Cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de-a nu-și întinde mai departe granițele. Fiece oraș sau regiune adaos la romei primi veste formală despre aceasta prin scrisori proprii împărătești, întărite cu pecetea statului. Căderea orașului Tessalonic. Dar împăratul Vatatzes era menit să facă încă o cucerire tot fără osteneală și vărsare de sânge. La Tessalonic domnea Dimitrie, fiul lui Teodor Comnenos (Angelus), un tânăr cu mințile ușoare, iubitor de petreceri, care mai nu se ocupa cu afacerile serioase ale stăpânirii, însă îndaltmintrelea era crescut nalt și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
puși pe fugă, recuceriră lesne orașul Serrae. Aprins de mânie, împăratul probozi rău pe cei doi strategi mișei și pe ostașii lor, poruncindu-le să năvălească din nou, dar și acest atac nu izbuti la nimic. {EminescuOpXIV 125} Progresele și cuceririle romeilor în anii 1257 și 1258. Dificultate și mai mare a fost pentru romei lepădarea de dânșii a unui trădător ce l-au fost câștigat. Mai sus-pomenitul bulgar Dragota, poruncitor părții de oaste din ținutul Melenik, împins de ură națională
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de Alexios Dukas Philantropenos, pe când Tzepaena se menținu statornică, nu voi nici să știe de-o supunere de bunăvoie, oțărînd rău pe ambițiosul împărat. În sfârșit monarhul acesta se hotărî să recapete cu vârful sabiei această din urmă și unică cucerire a romîno-bulgarilor și cu acest scop înaintă din Adrianopol peste castelul Stenimachos spre Tzepaena. Însă abia în fața cetății i se lămuri dinaintea ochilor tăria poziției și anevoința unei cuceriri prin asalt repede și, mai vremuind pe lângă acestea anotimpul aspru cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
hotărî să recapete cu vârful sabiei această din urmă și unică cucerire a romîno-bulgarilor și cu acest scop înaintă din Adrianopol peste castelul Stenimachos spre Tzepaena. Însă abia în fața cetății i se lămuri dinaintea ochilor tăria poziției și anevoința unei cuceriri prin asalt repede și, mai vremuind pe lângă acestea anotimpul aspru cu ploi și ninsori cu de prisos, Theodor Laskaris II renunță de la întreprinderea sa, împărți prin alte locuri trupele ce le strânsese și plecă peste Adrianopol la Didymotichos. Aici însărcină
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
împăratului, Nogas desigur ar fi cerut estradarea lui și-n caz de refuz și-ar fi îndreptat mânia și armele contra împărăției romeice. Când, după moartea tatălui său Nogas, Tzakas irupse cu oaste în Bulgaria în anul 1294, el sprijini cucerirea ce-o avea de gând pe un titlu de drept și anume pe dreptul său de succesiune, care i se cuvine după căsătoria încheiată de mai înainte încă c-o fiică a lui Terteres. Pentru a atrage și mai mult
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
țineau cu tărie de biserica greco-orientală, sufereau însă cumplit sub apăsarea invaziei barbare {EminescuOpXIV 155} și începură a răsufla mai liber abia atunci când cumanii, cu toată alianța rușilor, fură bătuți pe deplin de cătră mongoli, un popor tot atât de poftitor de cuceriri, dar cu mult mai puternic, și anume în bătălia de lângă Kalka (1224) precum și în ciocnirile care-i urmară, încît erau aduși aproape de pieirea deplină, de care s-au mântuit numai câteva părți mai mari prin primirea și așezarea în Ungaria
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acestor țări, cari aveau drepturile lor prin ei înșiși, era echivalentă cu chiar puterea de-a o executa, singur schimbătorul succes al armelor numai hotărî de acum înainte poziția Principatelor românești față cu cele două puternice regate vecine, poftitoare de cucerire. Continue uneltiri romane de prozelitism contra românilor. Iscusitul Scaun roman, folosindu-se de legăturile de în- rudire între curțile regești a Ungariei, Poloniei și Boemiei, luă cu zel în ajutoru-i când pe ceste două pentru a stârpi pe cei de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dușmănii și de complicațiuni serioase, căci atât Ștefan Dușan, despotul Serbiei, având ajutor bizantin, cât și dificilul voievod al Valachiei, Mihai Bassaraba, apoi bulgarii, tătarii și dalmațienii știură a se opune cu arma-n mână și cu succes poftei de cucerire a Ungariei. Scaunul papal luă deci pe regele apostolic sub scutul său deosebit, și Ioan al XXII-lea dispuse (1334) ca toți dreptcredincioșii din Ungaria cari vor merge-n campanie contra schismaticilor, tătarilor și păgânilor și ar pieri sau imediat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
însuși Lazăr eroul. Pericolul pentru micele țări dușmănite, așadar și pentru Valachia, deveni cu atât mai mare cu cât în urma unui tată vrednic în lupte veni în scaunul împărăției osmane un fiu cu mult mai îndrăzneț și mai poftitor de cuceriri, Baiazid I Ilderim (Fulgerul) care căuta să-și întoarcă în fapte mânia ce-o avea asupra luptătorilor conjurați de la Kossowa și lua totodată cu puterea toate părțile de loc câte constituiau odinioară Împărăția bizantină. Alianța în trei cu Moldova și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de vreme ce cu toată legătura aceea sultanul Baiazid nu s-a sfiit, în vremea unei campanii norocite contra Bulgariei să atace și să supuie fortărețele Vidinul și Șiștovul pe care le stăpânea Mircea pe malul drept al Dunării. Și fiindcă, după cucerirea Bosniei, Bulgariei și Serbiei, Baiazid cu puteri adunate îi pregătea și Valachiei aceeași soarte, iar pe de altă parte regele polon aliat stabilise în tratat ca ajutorul să atârne în asemenea caz de la bunul său plac, drept care nici nu l-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu împăratul romeic Emanoil II Paleologul, luă de nevastă pe-o nepoată a acestuia, fiica despotului Theodor, dădu împăratului ostatici pe frate-său Kasîm și pe soră-sa Fatima și se așeză cu reședința la Adrianopol, întinzîndu-și domnia preste toate cuceririle osmane din Europa. Cei doi frați și rivali ai lui, Isa și Mahomed, cuceriră pe sama lor posesiunile turcești din Asia și își aleseră rezidențe, unul Brussa, celălalt Amasia; apoi se oștiră necontenit unul asupra altuia, căutând a se alunga
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-i-se aceasta, întrebă de are ori ba cerbul un păhar între coarne; daca are el va vâna sălbăticiunea, de nu rămâne liniștit la petrecere. Trăind astfel fără de nici o grijă și fără treabă, pierdu pe de o parte mai toate cuceririle sale din Asia, pe care le luă prințul Mohamed, precât de cuminte pre atât de însetat după fapte, iar pe de altă parte el dădu putință învinsului Musa de-a prinde în liniște la suflet și de-a i se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]