1,631 matches
-
Elysée și Giovanni. Giovanni era în fața Poliției. Mai târziu s-a mutat în fața Palatului Regal.213 Obiceiul vremii era ca toată lumea din elită care rămânea vara în Bu curești să vie să ia înghețată la Capșa. Lucrul șic era ca cucoanele să nu se dea jos din trăsură ca să consume la o masă pe trotuar. Cucoanele stăteau în trăsuri înșirate de-a lungul trotuarului și erau servite acolo, iar la mese steteau tinerii civili sau ofițerii și priveau acea expoziție de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
213 Obiceiul vremii era ca toată lumea din elită care rămânea vara în Bu curești să vie să ia înghețată la Capșa. Lucrul șic era ca cucoanele să nu se dea jos din trăsură ca să consume la o masă pe trotuar. Cucoanele stăteau în trăsuri înșirate de-a lungul trotuarului și erau servite acolo, iar la mese steteau tinerii civili sau ofițerii și priveau acea expoziție de femei tinere și nostime. Într-una din veri o parte din lumea „bună“ s-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cînd pot”, „romanul”. Am fixat un termen ceva mai lung, lăsînd să se înțeleagă de pe acum că nu-mi place (cu atît mai mult că mă simt obosit) proza cu „miză mare”, dar, stilistic, greu de descurcat, „inextricabilă”. *„Vorbește cu cucoana ceea să ne facă rost de margarină!” „Cucoana” e o muiere lată-n șale, cu mîini butucănoase, pline de inele. Are părul oxigenat, ochii căprui, inexpresivi, și o față plină de negi. Mi-a zîmbit galben (dantură aurită!), viclean: „Am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mai lung, lăsînd să se înțeleagă de pe acum că nu-mi place (cu atît mai mult că mă simt obosit) proza cu „miză mare”, dar, stilistic, greu de descurcat, „inextricabilă”. *„Vorbește cu cucoana ceea să ne facă rost de margarină!” „Cucoana” e o muiere lată-n șale, cu mîini butucănoase, pline de inele. Are părul oxigenat, ochii căprui, inexpresivi, și o față plină de negi. Mi-a zîmbit galben (dantură aurită!), viclean: „Am auzit că vreți sămi spuneți ceva...” Cînd i-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ascund că mi-e frică de moarte; mai exact, frica de a nu trăi cît sper - și, Doamne, nu sper mult -, adică 60 de ani! *Rasism în gura pieții: „Are ea sînge de om într-însa?...”, a întrebat una din „cucoane”. „Nu, are sînge de țigan...”, i-a dat răspunsul așteptat cealaltă. *Un oximoron care-mi amintește de Carlyle: „Lîngă tine e viață moartă”. *Tatăl lui Gelu îmi mărturisește, la telefon, că nu există punct în corpul său care să nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
depășea evenimentul scenic: audiența venită din capitală oferea un spectacol Încă mai extravagant decât premiera. Exotica figurație din foaierul hotelului amesteca de-a valma foști ilegaliști comuniști și foști deținuți politici anticomuniști, bătrâni poeți proletcultiști și tineri scriitori „onirici”, respectabile cucoane de lume veche, lângă abia mascate cocote ale boemei culturale socialiste. Ziariști, actori, activiști de partid, muzicieni, bizari intruși cu identitate bizară, astrali vagabonzi ai subteranei artistice alcătuiau o adunătură „omagială”, pe măsura disponibilităților celui omagiat. Asta-i ciudat ar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
noi ediții din Plicul negru. Este absolut Încântată de perspectivă! În altă ordine de idei, regretă că nu a putut să-ți răspundă la cele două misive ale tale; justificarea (oarecum copilărească, dar perfect plauzibilă, să zicem, În cazul unei cucoane) ar fi că ți-a rătăcit adresa. Acum o are; mi-a promis că-ți va scrie și-ți va face oficial oferta unei reeditări. După câteva săptămâni de odihnă și refacere, m-am pus din nou pe treabă; nu știu cum
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
umplută, n-avea putere În deget să preseze tutunul rebel. Cum putea astfel de persoană să fie primejdioasă?” Chick evocă sarcastic manierele mondene ale savantului Grielescu care ține minte onomasticile fiecăruia, zilele de căsătorie și alte tandre aniversări, sărută mâna cucoanelor și le trimite trandafiri, se apleacă să le aranjeze scaunul, aleargă să deschidă ușa, are grijă de aranjamentele cu maître d’. Toate sunt, de fapt, legate, Însă, mai curând, de Vela, fosta soție a lui Chick, sensibilă, ni se spune
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Nuvelist spornic, a început cu volumul Puterea farmecelor și alte nuvele (1913). Cântăreața (1916) este o carte care a obținut un premiu academic. Școala profesională „Arhiereul Gherasim” (1916), Dragoste neîmpărtășită (1919), Strigoiul (1920), Pentru părerea lumii (1921), Vagabondul (1922), Norocul cucoanei Frosa (1926) cuprind numeroase alte nuvele. Autorul lor este un povestitor înzestrat cu spirit de observație și cu abilitatea construcției epice. În genere condensate, nuvelele decupează, în buna tradiție naturalistă, „felii de viață” din lumea celor defavorizați ori aflați mereu
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
colonel, București, 1920; Matei Dumbărău, București, 1921; Paradisul rușinos, București, 1921; Domnul deputat, București, 1921; Pentru părerea lumii, București, 1921; Vagabondul, București, 1922; Unchiul Năstase și nepotul său Petre Nicodim, București, 1923; Nuvele alese, Arad, 1925; Fecioarele, București, 1925; Norocul cucoanei Frosa, București, 1926; Vieți zdrobite, București, 1926; Monahul Damian, București, 1928, ed. îngr. și pref. Corneliu Popescu, București, 1991; Cocorii, București, 1942; Versuri alese, București, 1943; Nuvele, pref. I. Manole, București, 1952; Scrieri alese, îngr. și pref. Margareta Feraru, I-
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
care a circulat sub un titlu dedus din conținutul poemului, Corabia pe valuri. Înzestrat cu simț de observație și nu lipsit de umor, D. a compus și versuri satirice, mai izbutite decât cele elegiace. Sprințara scenetă O adunare a trii cucoane, unde sunt ironizate cochetăria și mania clevetelii, vădește predispoziții de autor dramatic. În colaborare cu Costache Conachi și Dumitrache Beldiman, scrie Comedie banului Costandin Canta, ce-i zâc Căbujan și cavaler Cucoș, unde e creionată figura grotescă a unui avar
DIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286768_a_288097]
-
Conservatorul”, „Rumänischer Lloyd”, „Junimea literară”, „Die Karpathen”, „Luceafărul”, „Flacăra” ș.a. Prima carte de proză, Chipuri și graiuri din vesela grădină..., tipărită la Berlin în 1900, va fi reluată, cu modificări nesemnificative, sub titlurile Chipuri și graiuri din Bucovina (1905) sau Cucoana Raluca (1924). Îi vor urma alte șapte cărți, toate culegeri care strâng scrieri apărute, mare parte, și în reviste. Schitul Cerebucului (1908) și Piatra muierii (1911), subintitulate romane, sunt mai curând nuvele extinse, în care nucleul epic, bazat pe evenimente
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
bildungsroman, părinții lui G., profesorii și colegii de la școlile din Cernăuți sau prietenii întâlniți la Viena (Constantin Flondor, Ilarion Munteanu) și la Iași (Mihai Eminescu). Izbutită este și conturarea, cu o peniță ascuțită, a mediului răzeșilor bucovineni, mai ales a „cucoanelor” care viețuiesc înrobite tabieturilor și prefirându-și amintirile, uitate de vreme, în conacele lor (Duduia Pulheria, Cucoana Raluca), sau reconstituirea plină de compasiune a unor existențe de oameni necăjiți, peste care tăvălugul istoriei a trecut fără milă (Căprarul Bicu, Dezertorul
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
Flondor, Ilarion Munteanu) și la Iași (Mihai Eminescu). Izbutită este și conturarea, cu o peniță ascuțită, a mediului răzeșilor bucovineni, mai ales a „cucoanelor” care viețuiesc înrobite tabieturilor și prefirându-și amintirile, uitate de vreme, în conacele lor (Duduia Pulheria, Cucoana Raluca), sau reconstituirea plină de compasiune a unor existențe de oameni necăjiți, peste care tăvălugul istoriei a trecut fără milă (Căprarul Bicu, Dezertorul). Confruntarea mentalităților, văzute cu ochii învățatului obișnuit să compare și să evalueze metodic, descrierea adesea aplicată, exactă
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
deutscher Handsschriften. Das Erdmannsdörfersche Manuscript zu Kleists Drama „Prinz von Homburg” und Baracks Handschrift zur altdeutschen Sequenz „Memento mori”, Berlin, 1900; Chipuri și graiuri din vesela grădină..., Berlin, 1900; ed. 2 (Chipuri și graiuri din Bucovina), București, 1905; ed. 3 (Cucoana Raluca. Chipuri și graiuri din Bucovina), București, 1924; Die Quellen von Cl. Brentanos „Gründung der Stadt Prag”, Berlin, 1901; Kritik und Quellenuntersuchung zu Clemens Brentanos Drama „Die Gründung der Stadt Prag”, Berlin, 1901; Libussa in der deutschen Litteratur, București, Berlin
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
se caută antediluvianul, biblicul, barbaria jovială, mirificul și grotescul. G. CĂLINESCU Hogaș este un Creangă trecut prin cultură. Întreaga tehnică artistică a lui Calistrat Hogaș se desface din unghiul acestei atitudini. TUDOR VIANU SCRIERI: Pe drumuri de munte, Iași, 1914; Cucoana Marieta, note critice Octav Botez, București, 1916; ed. 2, București, 1922; Floricica, București, 1916; Părintele Ghermănuță, București, 1916; Pe drumuri de munte. Amintiri dintr-o călătorie, Iași, 1921; Pe drumuri de munte. În munții Neamțului, pref. Mihail Sadoveanu, Iași, 1921
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
mai făcut o casă în care a stat tata: trei camere mari, cu saloane. C.I.: Înseamnă că familia dumneavostră avea statut de boier în sat? R.R.: Da! Boier îi ziceau lui tata, că oamenii din sat i se adresau cu "Cucoane Ștefan". Eu unul uitasem cum i se adresau oamenii în sat, dar după 1989 am fost la București să rezolv ceva legat de proprietăți și un anume fost colonel Dogaru, de prin părțile noastre, m-a întrebat: "matale ești băiatul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe unde, să lucrez. Am fost prins sub mașină și mi s-a rupt piciorul din șold. Mi s-a făcut operație, mi-au pus grefon, dar piciorul mi-a anchilozat de la șold. Eu cred că muream dacă nu intervenea cucoana aceea care lucra la Prolacta, Pantea Ana. Bărbatul ei era mare comunist. Mie trebuia să-mi taie piciorul, dar mama s-a opus zicând că mai bine să mor decât să rămân schilod. Și dacă nu intervenea doamna aceea pe la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ani. Dacă mă prindeau? După Revoluție, încercând să dovedesc că am fost deportat politic, am fost cu hârtia asta la Iași la poliție să mi se dea măcar o dezmințire că n-am stat la Iași ca deportat politic, dar cucoana aceea, maior de la evidența populației, m-a repezit și nici n-a vrut să stea de vorbă cu mine. A fost una după altă, din rău în mai rău. Asta a fost soarta. C. I.: Nu, domnule Ralea, n-a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Măscureii aparținea lui Costachi Sturdza și răzeșilor (59 cu pământ, 27 fără pământ și 23 foști clăcași); Obârșenii lui beizadea Al. Sturza și a răzeșilor, din care 40 răzeși erau cu pământ, 36 fără pământ și 60 foști clăcași; Lăleștii cucoanei Marghioala Gheuca și a răzeșilor - 96 cu pământ, 28 fără pământ și 41 foști clăcași; Fântânelele lui Tuduri și a răzeșilor - 16 aveau pământ, 10 fără pământ și 9 foști clăcași; Voineștii lui beizadea A. Sturdza și a răzeșilor - la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
răzeși aveau pământ, 39 fără pământ și 5 foști clăcași; Tunseștii lui Oprișan și a răzeșilor care la 1831 aveau 141 capi de familie, în 1910 numai 43 răzeși aveau pământ, 49 erau fără pământ și 20 foști clăcași; Chițcanii cucoanei Casandra Costachi care în 1831 avea 238 locuitori, astăzi 90 răzeși aveau pământ, 10 fără pământ și 33 foști clăcași; Hănășenii, stăpâniți de paharnicul Liga și alți răzeși cu 93 locuitori în 1831, acum doar 14 aveau pământ iar 11
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
clăcași; Giurcanii lui Gh. Focșa era locuit de 86 răzeși cu pământ și 30 foști clăcași; Vălenii căminarului Codreanu avea 86 răzeși cu pământ și 24 foști clăcași". (op. cit., p. 83-84) Și în județul Vaslui răzeșii pierduseră dintre proprietăți: „Ciofenii cucoanei Smaranda Cernea și a răzeșilor mai număra 35 răzeși cu pământ, 24 fără pământ și 15 foști clăcași; Telejna lui Racoviță și a răzeșilor, care la 1831 avea 62 locuitori, acum număra 22 răzeși cu pământ și 4 fără pământ
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Așa îmi aduc aminte de boerii cei mari cari veniau pela Mircești: Niculai Pisoschi, care era sotnic și pe care Alecsandri îl iubea ca pe un frate. Apoi Catargi dela Muncel, Lupu Bogdan dela Gădinți, Sturdza dela Miclăușeni, toți cu cucoanele lor. Apoi, Smărăndița Docan, Sturdza-Șcheianu, Bogdăneștii, cei trei frați: Lupu care ținea pe Mărioara, fata Docanului, Gheorghe care a luat pe fata lui Alecsandri și Leon dela Dobreni care a ținut pe duduca Lucica, fata lui Mihalache Kogălniceanu. Mai veneau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Bogdăneștii, cei trei frați: Lupu care ținea pe Mărioara, fata Docanului, Gheorghe care a luat pe fata lui Alecsandri și Leon dela Dobreni care a ținut pe duduca Lucica, fata lui Mihalache Kogălniceanu. Mai veneau Roseteștii, Cantacuzineștii, Ghiculeștii - toți cu cucoanele și duducile lor». Înșirând acest pomelnic al marilor boeri din Moldova, bătrâna radia de bucurie. Părea că retrăiește frumoasele vremuri de odinioară. - «Mare bucurie avea tătuca Vasile - așa-i spuneam eu lui Alecsandri - când venea să-1 viziteze Elena lui Cuza
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
venea și rămânea la Mircești; îi plăcea să facă sărbătorile în sat, să stea de vorbă cu sătenii și să se ocupe de nevoile lor ajutorându-i pe cât putea. De Sf. Vasile, cămărășița avea o ferestruică de unde împărțea daruri urătorilor. Cucoana Paulina și Alecsandri împărțeau de asemenea daruri de Anul Nou, primind șiruri-șiruri de oameni cari veneau la curte să li facă urare. Vor mai fi fiind și acum prin Mircești bătrâni ca mine care să-și aducă aminte de obiceiurile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]