2,852 matches
-
apoi la Iași din 1934, se stabilește la București, ca funcționar la Direcția Generală a Datoriei Publice din Ministerul de Finanțe. Între 1958 și 1967 e revizor contabil la Trustul Agricol Pitești. Înainte de 1940 a făcut parte din gruparea revistei „Cuget moldovenesc”, iar din 1970 va fi unul dintre animatorii cenaclurilor literare „Barbu Delavrancea”, pe care o vreme l-a și condus, „Tudor Vianu”, „Ion Creangă”. A colaborat rar, cu cronici, recenzii și articole politice, la „Cuget moldovenesc”, „Epoca”, „Orizont”, „Seara
CONSTANTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286368_a_287697]
-
parte din gruparea revistei „Cuget moldovenesc”, iar din 1970 va fi unul dintre animatorii cenaclurilor literare „Barbu Delavrancea”, pe care o vreme l-a și condus, „Tudor Vianu”, „Ion Creangă”. A colaborat rar, cu cronici, recenzii și articole politice, la „Cuget moldovenesc”, „Epoca”, „Orizont”, „Seara”. Teoria fenomenului comic (1938) este prima carte publicată de C. Va fi urmată de Străbătând Italia. Reflecții (1939), de romanele Lacul blestemat (1942) și Poiana Sângerului (1943), de un eseu ambițios, în care schițează o delimitare
CONSTANTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286368_a_287697]
-
În timpul campaniei militare din 1916-1917 e încadrat în Biroul Operații de la Marele Cartier General. Avansat colonel, adjutant al prințului moștenitor, în 1920 C. îl însoțește pe acesta într-o călătorie de șapte luni în jurul lumii. Publicarea în revistele „Flacăra”, „Lamura”, „Cugetul românesc” și „Gândirea” a unor însemnări de drum și tipărirea celor două volume din Peste mări și țări (Grecia, Egiptul, 1922, Indiile, 1923) marchează adevărata sa intrare în viața literară. După 1926, când demisionează din armată ca urmare a renunțării
CONDIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286359_a_287688]
-
Un cântăreț al toamnei) în 1910. B. publică și sub pseudonimul George Andoni în revista „Versuri și proză” a lui I. M. Rașcu, alte publicații la care colaborează fiind „Insula”, „Flacăra”, „Seara”, „Cronica Moldovei”, „Noua revistă română”, „Curierul Bacăului”, „Gândirea”, „Cugetul românesc”. În mai 1915, B. editează la Bacău, împreună cu Ion Iordăchescu și Șmil Kraus, „Orizonturi noi”, publicație modernistă în care folosește și pseudonimele Geovas,Vag, Geo Vas. Macedonski îl recomandă în „Făclia” (ianuarie 1916) în acești termeni: „Bacovia. Acesta este
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
ani, va fi redactor la „Cuvântul muncitoresc” (1932). Conduce „Ecoul Silistrei” (1932-1933), împreună cu Paul Florențiu redactează „Lira dobrogeană” (1933), iar cu D. Găvan, „Talpa țării” (1933). A mai colaborat la „Dunărea”, „Lumina”, „Rod nou” (uneori, sub pseudonimul Kamadeva), „Solia”, „Nenufar”, „Cuget dobrogean”, „Festival”, „Naționalul nou”, unde a fost și secretar de redacție, „Năzuința”, „Flamura” ș.a. Cu înfățișarea lui de star de cinema și cu argumentul unei înzestrări susținute de lecturi serioase, B. devine, de prin 1934, un fel de idol al
BATOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285672_a_287001]
-
poveste istorică de D. V. Barnoschi, ALA, 1929, 431; Alexandru Bilciurescu, D. V. Barnoschi, „Neamul Coțofănesc”, CL, 1930, mai; Perpessicius, Opere, IV, 60-64, V, 187, VII, 74-76; Petre Pandrea, D. V. Barnoschi, „Rumilia”, ALA, 1934, 727; N. Iorga, Alt otrăvitor, „Cuget clar”, 1936, 7; Călinescu, Ist. lit. (1982), 920; Crohmălniceanu, Literatura, I, 341-342, 600-601; Carianopol, Scriitori, I, 165-172; Dan Mănucă, D. V. Barnoschi sau Fronda evghenisită, CL, 1988, 9; Dicț. scriit. rom., I, 195-196; D. V. Barnoschi, DCS, 175. D.M.
BARNOSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]
-
la sfârșitul anului. Stihuri din viitoarele Flori de mucigai, fragmente din Poarta neagră se tipăresc în „Hiena” (1919-1920). Ion I. C. Brătianu, sfătuit de I. Pillat, îi încredințează conducerea unei reviste care trebuia să contribuie la unificarea spirituală a neamului. În „Cugetul românesc” (1922-1924), alături de N. Iorga, Lucian Blaga, G. Bacovia, Camil Petrescu, V. Voiculescu, N. Crainic, Urmuz ș.a., A. este prezent cu Duhovnicească, Întoarcere în țărână, Psalmistul singuratic, cronici, pamfletul Cum se scrie românește, vizând stilul romancierului Liviu Rebreanu, și „Literatura
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
a lui Al. Davila, eroina continuă șirul unor personaje tradiționale ale teatrului românesc, precum Vidra din Răzvan și Vidra de B. P. Hasdeu sau Carmina din Despot-Vodă de V. Alecsandri. Bulevardieră este Crimă sau virtute (1901). Ultima piesă, Mustrare de cuget (1913), e o reușită idilă în mediu rustic, B.-D. realizând aici un tablou de un pitoresc robust, susținut de un dialog vivace, cu replici iuți. SCRIERI: Radu cel Frumos, Iași, 1875; Olteanca, Iași, 1880; Pygmalion, regele Feniciei, București, 1886
BENGESCU-DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
susținut de un dialog vivace, cu replici iuți. SCRIERI: Radu cel Frumos, Iași, 1875; Olteanca, Iași, 1880; Pygmalion, regele Feniciei, București, 1886; Amilcar Barca, generalisim al Cartaginei, București, 1894; Cumințenia fetelor, București, 1894; Criza și armata, București, 1901; Mustrare de cuget, București, 1913. Traduceri: Ch. Nuitter și E. Tréfeu, Princesa de Trebizund, Iași, 1875; Clairville, P. Siraudin și Koening, [Versuri din „Fata mamei Angot”], Iași, 1875. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 15-17; Ciorănescu, Teatr. rom., 88-89, 122-126, 155-156; Mănucă, Scriit. jun
BENGESCU-DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
mondial, în calitate de consilier cultural la Legația Română, s-a aflat la Londra, și a continuat să publice lucrări despre istoria și cultura românilor. A colaborat la revistele „Românul de la Pind”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Analele Academiei Române”, „Luceafărul”, „Boabe de grâu”, „Cuget românesc”, „Ideea europeană”, „Lumina”, „Lilicea Pindului”, „Revista aromânească”, „Universul”, „Notes and Queries” (Paris) ș.a. A publicat în periodice proză scurtă și poezii în dialectul aromân. Alături de alți cărturari români - N. Iorga, Gr. Nandriș, G. Cioran, T. Bodogae -, B. a urmărit
BEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
doisprezece ani, poetul care debutase în „Literatorul” lui Macedonski (1918, cu poezia Ființa) ajunge la o deplină consacrare. Frecventează asiduu cenaclul Sburătorul, publică versuri în revista cu același nume, ca și în „Umanitatea”, „Cuvântul liber”, „România nouă”, „Contimporanul”, „Viața românească”, „Cugetul românesc”, „Cetatea literară”, „Hiena”, publică în 1921 După melci (plachetă ilustrată complet inadecvat, ca o carte pentru copii), intră în Antologia poeților de azi a lui Ion Pillat și Perpessicius cu poemele Păunul și Uvedenrode (1925), iar în istoria literaturii
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
București), poet și traducător. Este fiul Mariei (n. Frunză), culegătoare de folclor și interpretă a cântecelor populare românești, și a lui Heinrich Block, ziarist și traducător. A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București. A colaborat cu poezie la „Cuget clar”, „Jurnalul literar”, „Basarabia literară”, „Viața Basarabiei”. Poeziile au fost adunate în plachetele de versuri Dragostea văzută de poeți (1939, volum colectiv), Poeme (1940) și Calea cu spini (1941). După război, publică fabule, epigrame, poezie umoristică, mai ales în „Urzica
BLOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285765_a_287094]
-
din proza lui I. Al. Brătescu-Voinești, A. I. Odobescu, I. Creangă, I. L. Caragiale, Emil Gârleanu, I. Agârbiceanu, Gh. Brăescu, D. D. Pătrășcanu, din dramaturgia lui V. Alecsandri și N. Iorga. Concomitent, publicul român a putut citi în „Adevărul literar și artistic”, „Cuget clar” și „Universul literar” versiunile românești ale unor scrieri de Jókai Mór, Kovács Deszö, Nyirö József, Gyallay Domokos și Szabó Mária, realizate de B. A contribuit la cunoașterea valorilor literar-culturale maghiare și prin expunerile prezentate la cursurile Universității Populare din
BITAY Árpád (20.VII.1896. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285750_a_287079]
-
Árpád, „A román irodalomtörténet összefoglaló áttekintése”, DR, 1921-1922, 757-761; N. Iorga, Bitay Árpád, „A román irodalomtörtenet összefoglaló áttekintése”, „Bulletin de l’Institut pour l’étude de l’Europe sud-orientale”, 1922, 74-75; Sextil Pușcariu, O istorie a literaturii române în ungurește, „Cugetul românesc”, 1922, 597-599; Nicolae Drăganu, Bitay Árpád, „Az erdélyi románok a protestáns fejedelmek alatt”, DR, 1924-1926, 1126-1128; V. Hondrilă, O prețioasă contribuție la istoria românilor. O scrisoare despre Ștefan cel Mare. Comunicarea d-lui Bitay Árpád, „Biruința”, 1926, 100; N.
BITAY Árpád (20.VII.1896. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285750_a_287079]
-
Domnicăi (n. Bliuc) și al lui Vasile Coban, țărani, C. a făcut liceul la Soroca și Bălți (1927-1934), absolvind apoi, în 1937, Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași. A debutat cu versuri în 1933, în paginile publicației „Cuget moldovenesc”. A colaborat ca ziarist și poet la diverse reviste și ziare: „Basarabia literară”, „Raza”, „Cuvânt moldovenesc”, „Viața Basarabiei”, „Solidaritatea”, „Cuget clar”, „Bucovina”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Universul literar”, „Convorbiri literare”. Este autorul volumelor de versuri Carte de început (1935), Casa
COBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286306_a_287635]
-
1937, Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași. A debutat cu versuri în 1933, în paginile publicației „Cuget moldovenesc”. A colaborat ca ziarist și poet la diverse reviste și ziare: „Basarabia literară”, „Raza”, „Cuvânt moldovenesc”, „Viața Basarabiei”, „Solidaritatea”, „Cuget clar”, „Bucovina”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Universul literar”, „Convorbiri literare”. Este autorul volumelor de versuri Carte de început (1935), Casa de pe Prut (1939), Cântece de acasă (1941), Sfârșitul nord (1944), Proteus la mal (1969), În memoria substanței (1972), Eka (1995). A
COBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286306_a_287635]
-
ast\zi arunc\-un arc imens, De la un veac ce moare la cel care se na[te E-nf\ptuit s\ lege popoarele `n timp... ~nainte de-a purcede pe acest mal istoric, De inima ta bun\ r\spunde inimilor franceze, Cuget\ ad`nc, viseaz\ `n fa]a acestui pod, Ce Fran] a `l `nchin\ tat\lui t\u, Alexandru. Fii tare [i-omenos precum al t\u tat\, P\streaz\-n teac\ sabia-]i ilustru `ncercat\, {i, pa[nic r\zboinic
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
setea. CELS[US] Da, da! Și-a stinge setea... dar cu moarte. [DECEBAL] Ce zici, cu moartea! Moartea? Nu... Cum poți Să zici că moartea m-a putea atinge Pe mine, ce-am o sută de viețe? Și totuși acest cuget mă-nstreină! Ce este moartea?... Pot să mor îndată Făr-a mă fi răzbunat? Pot? Nu, nu! Nu pot - căci nu o voi. Nu voi să mor, Pricepi tu?... Este așa de dulce viața, Așa de dulce este răzbunarea... Ce mă-nspăimînți? Tu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
văd Nu doar căzută, dar nici ultragiată. [CELSUS] Și dac-ar cădea Roma - apoi? [ÎMPĂRATUL] Apoi - întîmple-se ce s-o-ntîmpla, nu-mi pasă. Pe cât ea este, trebui s-o susțin. [CELSUS] Acesta-i fatalismul tău, te simți rana omenirei, nu ai cugetul, nu ai voința să-i schimbi soartea; ți-e destul daca urmezi același joc vechi de glorie și cădere, de viață și de moarte. Ești un om comun, împărate. [ÎMPĂRATUL] Fie. [CELSUS] A fost odată un om pe-acest pământ
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nime nu e menit să-l știe?... Sunt greu la cap, știți bine... și ce-mi intră-odată Cu greu intră într-însul, dar nici cu cuie scoți... IUGA Roman Bodei, acuma mi-e greu să mă gândesc, Argintul viu din cuget s-a prefăcut în plumb Nesimțitor la toate mișcările vieții... Să-i spui lui Mihnea Sânger ca să rămîie-n tindă... ROMAN (iese și spune) Tu, vino mai aproape! Roman ce crezi tu, [Roman]? O - nu spune - - taci... nu-nnegri cu cărbune
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
MAIO Veghez asupra lui... voi să-i surprind o cugetare care să-mi esplice starea în care se află... nimica. Bea mai mult și vorbește mai puțin... iată tot. Bea el și-nainte, dar acuma... Am cercat să-i însenin cugetele prin cântec... dar cântecul cel mai vesel îl pune pe gânduri... cântecele triste îi fac plăcere, însă eu nu le cânt, pentru că-l adâncesc din ce în ce mai mult în răul ce l-a coprins. ARBORE Sărman copil! MAIO Da, sărman și copil
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu hlamidă de lumină albă, coronat cu coroană de sori!... Eu... în inima mea o femeie a intrat atuncea când credeam că nu mai pot iubi... o femeie... o sântă... // știu eu?... poate o vrajă! O femeie mi-a întors cugetele și m-a făcut să uit că-s Domn! Gândiri molatece și nebunești, o nepăsare desperată pentru toată lumea... iată sufletul meu înnoptat! Solomoane! Pe tine nu te-a-nnebunit o sută ale tale, pe mine mă tâmpește închipuirea uneia numai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
am închinat faptele mele și isteția minței, tăria brațului meu. [ARBORE] Numai iubirea inimei nu! - Dovedește asta viața voastră fără frâu, bețiile voastre fără margine, slugile voastre fără de lege. M[ăria] Ta, Dumnezeu este în inima omului. Întâia sântă și cugetul curat. Nu stă mărirea în aur și mătase. Aurul și rnătasea pot fi veșmintele unui corp mort ca și a unui suflet mort - nu stă mărirea lui Dumnezeu în biserici mari și mândre, ci în mulțimea inimelor și-n fericirea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
el are nevoie de aur și avere! O inimă el cată, un suflet el vă cere, Și voi îi dați biserici, dați aur și mătase Când de al vostru aur lui prea puțin îi pasă, Și mintea cea curată și cugetul cel sânt E tot ce cere Domnul la oameni pe pământ. În inimi șade crucea, îi inimi Dumnezeu Și cumcă-al vostru suflet nu-l pot numi al său Dovadă e viața cea fără frâu și țintă. Noaptea voastră vă râde
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nouă cum cugetă o liră Dulci melodii și visuri. O, lume, cer și fire, Au cîntecu-i, visarea-i, o lacrimă, -o privire. Și-n lumea asta-ntreagă sânt eu și numai eu, Ce n-am neci o atomă din tot cugetul său Și tocmai de-asta mintea îmi seacă de turbare, Căci n-am neci o privire, fie omorâtoare, Căci nu am neci un atom din însu-i diafan. Neci partea nopții palizi, neci partea lui Satan. De-aceea urăsc lumea c-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]