2,007 matches
-
întîlni de multe ori articole inspirate de sferele guvernamentale ale Germaniei ori ale Austriei, aflăm articolul de mai la vale pe care-l reproducem fără a-l comenta, de vreme ce intenția noastră este mai mult de-a face cunoscut ceea ce se cugetă în regiuni determinante în privirea ridicării Serbiei la rangul de regat. {EminescuOpXII 290} COROANE REGALE NOUĂ PE DUNĂRE În ultimele săptămâni oblăduitorul serbilor a făcut iarăși o călătorie europeană, la care din nou a fost oaspe al împăratului nostru. După cum
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să se mestece în ele. Dar să fim drepți. E foarte omenește, mai mult, e foarte creștinește ca o gazetă austriacă să pună prisosul ei de putere la dispoziția regelui Carol, atât de strâmtorat de monarhie și de Ungaria îndeosebi. Cugete numai cineva cât de rău i-am tratat pe români și cât de mărinimoși și plini de abnegațiune au fost ei față cu noi. Cu mult înainte de-a fi vorba de emanciparea României, Austro-Ungaria, și anume sub conducerea unui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ceea ce face a se crede că d. C. A. Rosetti a renunțat la această nenorocită și demagogică idee. Nu mai rămâne acum decât lucrul de căpetenie: ca guvernul să se și țină de vorbă, nu una să zică, alta să cugete a face. [17 noiembrie 1881] ["D. DUMITRU BRĂTIANU, ALES DIN NOU... "] D. Dumitru Brătianu, ales din nou prezident al Adunării Deputaților, a inaugurat ocuparea fotoliului său cu un discurs tot de natura celora de cari a mai ținut d-sa
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ROMÎNUL", ÎNREGISTRÎND... "] "Romînul", înregistrînd cu bucurie părerile favorabile ale presei asupra mesajului de deschidere, citează și din "Timpul" pasajul: "Nu mai rămâne acum decât lucrul de căpetenie: ca guvernul să se țină de vorbă, nu una să zică, alta să cugete a face". Apoi urmează: Câtă depărtare este de la rostirea acestui deziderat, prin care se recunoaște că bune angajamente a luat guvernul prin actul cel mai solemn, la acuzarea pe care tot "Timpul" a aruncat-o de sute de ori în contra
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
românilor s-a terminat, din fericire, prin intrarea României în concertul european, este timpul să ne ocupăm mai serios de cestiunile cele grave ce ridică organizarea noastră din întru. Și de aceea, încă din ziua proclamării regatului, partidul conservator a cugetat să puie în vedere țării un program complet de organizare interioară care să proceadă din nevoile noastre, să răspunză la trebuințele noastre și să fie în raport atât cu datinele și cultura noastră cât și cu mijloacele noastre de aplicațiune
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
În teologie”. Eseu prezentat la al IX-lea Seminar de Medicină și Teologie Ortodoxă, Bistrița, mai 2010 publicat Medicii și Biserica 2011 Omul modern - Între știință și credință. (De ce are nevoie omul de știință și credință?) „Gândim la credință și cugetăm la știință” Nae Ionescu Aparenta contradicție semantică a celor doi termeni, știință și credință (În sens religios), Își are sorgintea În planul diferit În care fiecare se regăsește. Prima, operând În domeniul material, cu o conotație pragmatică evidentă, născută din
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mai puțin să o Înțeleagă. Ar fi o greșeală fundamentală pentru că știința se limitează numai la schimburile de energie prin reacții fizicochimice pe care le cuantifică și le folosește, dincolo de care Însă nu poate trece. Ne gândim la credință și cugetăm la știință spunea Nae Ionescu Într-un discurs abordând problema științei și credinței În viața omului modern (Predania - 1937). În același context mai afirma că Între știință și credință ar fi o prăpastie artificial creată de om În fundul căreia s-
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
gimnastica, luptele, halterele, pugilatul (boxul), aruncarea suliței, discului sau greutății, dar și celebrul dicton care avea să străbată veacurile „Mens sana În corpore sano” (minte sănătoasă În corp sănătos) subliniind astfel și dimensiunea spirituală a mișcării. Dimensiunea spirituală a mișcării „Cuget deci exist” spunea Descartes pentru a sublinia valoarea spirituală a existenței umane. Parafrazându-l și translându-i maxima În planul existenței fizice am putea spune și noi „Mă mișc, deci trăiesc” Încercând astfel o subliniere a valorii mișcării În planul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cunoașterea intelectuală. Din cele de mai sus rezultă cu claritate că filizofia kantiană conduce frumosul către ideea de finalitate, finalitate pe care o demonstra cu atâta acuratețe Paulescu În biologie când spunea „dar o adevărată stupefacție cuprinde pe oricine când cugetă că oul fecundat - această microscopică masă de protoplasmă - este el Însuși artistul desăvârșit care va construi minunea care se numește ființă viețuitoare (...) sublimă capodoperă pe lângă care toată arta noastră nu este decât un fel de Încercare copilărească”. Dincolo de aceasta omul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
poți alege oricare Îți place !ă. Înțelegeți ? Așa este ! Dacă cerem justificări pentru ce ni se Întâmplă, putem pierde totul. Ne pierdem liniștea minții și răsplata”27. 32 Suferința și creșterea spirituală Sfinții Părinți ai Bisericii ne Îndeamnă să nu cugetăm În sinea noastră astfel : „pentru ce n‑a dăruit Dumnezeu sfin‑ ților doar ceea ce‑i putea veseli ?”, căci aceasta ar fi Însemnat să‑i lase neîncercați și nedeprinși În răbdare, netrecuți prin proba de foc a suferinței, și nu le
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de milă și de compătimire pe pacienții cu boli incurabile, care Își neglijează total afecțiunile și se Îmbuibă continuu, robindu‑se plăcerii de a bea și de‑a mânca, sporindu‑și În acest mod boala și grăbindu‑și sfârșitul pământesc. Cugetând la acestea, putem lansa următoarea interogație, retorică de altfel : nu‑l vom socoti oare mai fericit pe cel ce trăiește foarte cumpătat primind cele mai amare doctoríi, care deși prici‑ nuiesc durere și jenă, prin acestea readuc sănătatea ? Negreșit că
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
că va face ceea ce Îți este de folos. Și mulțumește‑I Lui În toate, aducându‑ți aminte de cuvântul : «În toate mulțumițiă (I Tesaloniceni 5, 18). Și te vei folosi cu sufletul și cu trupul”184. Pentru a ajunge să cugete astfel, Duhul Sfânt Însuși mijlo‑ cește (Romani 8, 26), deschizând pe bolnav către un răspuns neșovăitor, către un fiat decisiv : „Tatăl nostru ... facă‑se voia Ta”. Sau cum zis‑a Avva Zosima : „Fericit este sufletul acela care s‑a pregătit pentru
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de impuritățile sufletești prin suferința din această viață, pentru a scăpa de suferința viitoare care e veșnică și de nesuferit. Așa se explică de ce În Paterice sau În Viețile sfinților citim cum unii dintre părinții cuvioși, În marea lor smerenie, cugetând că nu au săvârșit nimic bun pe pământ și că Încă sunt cuprinși de slăbiciuni și neputințe, Își asumau suferințele trimise de Dumnezeu pentru răscumpărarea păca‑ telor, uneori chiar rugându‑se lui Dumnezeu ca, În cazul În care doar prin
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cu credință slabă, cu suflet neputincios și cu totul gol de fapte bune. Poate aceasta este pentru tine singura și marea ta șansă de mântuire. Nu o rata ! Înarmează‑te cu răbdare, cu rugăciune și mulțumire către Dumnezeu pentru toate. Cugetă la chinurile sfinților mucenici care au suferit puțin aici și se bucură de‑a pururi În ceruri de bunătățile cele de negrăit pregătite de Preabunul Dumnezeu. VI.2. Grea este durerea bolii, dar atât de dulce Raiul Creștinii călătoresc spre
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
din istorisirea cărții biblice Iov că acesta, cuprins din toate părțile de răni, cu trupul năpădit de abcese, nu‑și lăsa simțirea pătrunsă de durere, ci prin meditație durerea rămânea În trup iar sufletul, cu nimic slăbit, nu Înceta să cugete cele Înalte. Astfel o vedea Sfântul Grigorie al Nyssei și pe sora sa, slăvita Macrina, care, „deși febra Îi topise puterile firii și o apropia de moarte, ca răcorită de rouă, fără piedică, contempla cele divine”204. În scrierile patristice
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
baudelairianism" fără Baudelaire, dar și extraordinarul poet francez avea o năzuință similară către adevărul dezbrăcării de formă. Dacă adevărul e tăcere, ajungi la el dezbrăcând lumea de toate formele care ascund ființa, de toate straiele, aparențele: Viața internă a istoriei cugetă bătrânul Euthanasius e instinctivă; viața exterioară, regii, popii, învățații, sunt lustru și frază, și cum de pe haina de mătasă pusă pe un cadavru nu poți cunoaște în ce stare se află, astfel de pe aceste vestminte mincinoase nu poți cunoaște cum
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
zi. Sursele eticii creștine includ, de asemenea, reflecțiile de ordin moral enunțate de Biseric] de-a lungul secolelor sau detalii legate de diverse probleme cu care aceasta s-a confruntat. La baza acestor surse st] conștiința (sau puterea de a cugeta asupra problemelor de ordin etic). Întreb]rile care trebuiau s] fie puse vizau atât aspecte personale, cât și economice, politice sau militare. În ceea ce privește aspectele culturale, tipologia clasic] întocmit] de Richard Niebuhr (Christ and Culture, 1951) cuprinde cinci tipuri de atitudini
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
liberale. El ne recomand] s] submin]m liberalismul prin dezvoltarea de relat]ri și moduri de a tr]i obișnuite. Williams, pe de alt] parte, consider] liberalismul și pluralismul ca fiind date în societ]ți că a noastr], si conținu] cugetând asupra perspectivelor de a tr]i o viat] moral] în societ]ți de acest tip. În ciuda diferențelor lor, atât MacIntyre, cât și Williams consider] filosofia moral] modern] ca parte a problemei noastre culturale, măi degrab] decât o soluție. În lucrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bazează, înprincipal, pe ideile unor filosofi și teologi. Potrivit acestora, oamenii devin (mai) înțelepți odată cu înaintarea în vârstă, pe măsură ce se maturizează și „se coc la minte”. Pe de altă parte, se consideră că înțelepciunea implică un echilibru dinamic între a cugeta și a acționa eficient, pragmatic. Psihologii și educatorii au definit înțelepciunea în moduri diferite: de la considerarea ei ca fiind apanajul metacogniției (Sternberg, 1990), la calificarea acesteia ca o capacitate crescută de expertiză pentru a face față problemelor vieții cotidiene (Baltes
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
bazează, înprincipal, pe ideile unor filosofi și teologi. Potrivit acestora, oamenii devin (mai) înțelepți odată cu înaintarea în vârstă, pe măsură ce se maturizează și „se coc la minte”. Pe de altă parte, se consideră că înțelepciunea implică un echilibru dinamic între a cugeta și a acționa eficient, pragmatic. Psihologii și educatorii au definit înțelepciunea în moduri diferite: de la considerarea ei ca fiind apanajul metacogniției (Sternberg, 1990), la calificarea acesteia ca o capacitate crescută de expertiză pentru a face față problemelor vieții cotidiene (Baltes
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
se poate descrie, că În seclul cel Întunecat nu s-au pomenit asemenea crudelități. Cu toate aceste terorismuri, românii rămân români. Și ce s-a Întâmplat, vina e a noastră șa liderilor revoluționariț, că noi am comândat pace poporului român, cugetând că acum suntem În seclul libertății și că doară și În veneticii de unguri și secui va fi intrat spiritul european. Dară ne-am Înșelat și ne-au dovedit cu fapta că ei sunt tot aceia care veniră din Mongolia
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
trecere sau pentru ieșirea dintr-un impas oarecare. În Făt-Frumos zălogit, Împăratul Verde pleacă la luptă lăsânduși Împărăteasa Însărcinată singură. Ca să Învingă În luptă, Îi face o promisiune Craiului Zmeilor: În același timp au născut rotărița și făurița, iar Împăratul cugetă că ar putea să-i dea zmeului, În locul fiului său, pe unul din cei doi copii născuți În același timp. Când vine zmeul să-și ia făgădașul, Împăratul Îi cere păsuire până când copilul va Împlini 10 ani. După răgazul acordat
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
după cum a spus o dată Emerson, "Frumusețea este propria ei rațiune de a fi". Problema este pusă mai degrabă de către utilitariști și moraliști, sau de către oamenii de stat și de către filozofi, adică de către exponenții altor valori speciale sau de către arbitrii care cugetă și cântăresc toate valorile. Care este, întreabă ei, utilitatea poeziei - cui bono ? 65 Și ei pun întrebarea referindu-se la întreaga perspectivă socială sau umană, în fața acestei întrebări, poeții și cititorii de poezie se văd siliți, .ca cetățeni responsabili din
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
o face ea acum ? Inventarul nenorocirilor capitaliste continuă minuțios și alert. În timpul scorțoasei petreceri „nemțești” de Anul Nou („Porții mici, porții mici, Doina. Fata asta o să ne îmbolnă vească pe toți de stomac !”), un invitat cu barbă și privire ciudată cugetă hotărât cu glas tare : „În situația actuală, oamenii trebuie eradicați, nu lăsați să se înmulțească”. Aha, iacătă hitleristul ! Doar suntem în Germania, ne spunem, lămuriți pe loc. Dar câteva zeci de secunde mai târziu, personajul basculează de la extrema dreaptă la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
vorbă . -Ei? Zice vrăjitoarea. Iar omul mărunțel stă și tace. Vrăjitoarea dispare. Atunci omul mărunțel a început să plângă și să-și roadă unghiile. Mai întâi și-a ros toate unghiile de la mâini, si apoi pe cele de la picioare. Cititorule, cugetă la basmul acesta, pentru că și tu s ar putea să ai necazuri! ”Basm”, de Daniil Harms m-a impresionat de la prima lecturare; un lucru cert e că o cere stăruitor și pe a doua, după cum, cu sigurantă ați observat. Contrar
Un soi de basm: Basm, Daniil Harms. In: Apogeul by Astrid Corina Băgireanu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1792]