1,817 matches
-
Măicuța mea, din viața de apoi, Căldura ta se reîntoarce-n mine! Șoptind cuvinte fără de-nțeles, Te văd și-acum culcată pe o rână, Că tata n-a venit de-o vreme bună, Și-n țarină nu-s roade de cules. De-atâtea griji și de nevoi, cu lacrimi, Ades spălat ai nurii, când avid, îi căutam pe trupul tău livid, Lipsit de vlagă, și lipsit de patimi. La pieptul tău, la sânu-ți sățios, Culcat pe braț sub ochiul tău cucernic
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
bilet. „Am plecat să mă plimb. Sau de tot.” Carevasăzică plecase. În timp ce el dormea. Mai degrabă ațipise câteva minute. Singur În toată casa. Doamna Ster era, ca În fiecare an de o vreme Încoace, la Feldiu. Se ducea acolo la culesul viilor și se Întorcea după Bobotează. În ultima vreme s-au văzut foarte rar. Doamna Ster urca cu tot mai puțin entuziasm „la lecția de franceză” de joi după amiază, trecută În contul chiriei. Am obosit, domnule profesor. Vârsta! Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
asculte mai departe. Câteva cuvinte despre Dromiket 4. Se născuse într-o familie de roboți agricoli care lucrau în dijmă pământul fermei pomicole Andromeda de Munte - Vrancea. Fusese conceput din piesele fratelui mai mare, Dromiket 3, peste care, la vremea culesului, căzuse o stâncă. La 4 ani, datorită grijii părinților, care-l aveau în custodie și care-și rupeau circuitele numai să aibă el o soartă mai bună, știa citi și scrie cursiv. După absolvirea Școlii de Roboți Normali, urmase un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
într-o primă fază, am reușit, spuse cu o undă de mândrie în glas vocea. — Și la ce-l aplicăm? întrebă comandantul Felix S 23. — La agricultură, răspunse vocea. S-a constatat că, deși Teleormanul obținea producții record, la vremea culesului mari cantități de porumb dispăreau din lan. Oricât am vegheat noi, inspectorii, să nu se ia un știulete, cum ieșeam din lan, cum se lua cu sacii. Atunci s-a hotărât, pentru a-i prinde pe făptași, să devenim invizibili
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
o lăudase pentru priceperea ei și-i dăruise un colier din pietre de onix. Când am ajuns acasă, mama m-a îmbrățișat fără să simtă nimic din noua căldură care mi se cuibărise în trup și m-a trimis la cules măsline, unde era mult de muncă. Zilpa mă aștepta acolo. Supraveghea presa și abia mi-a răspuns la salut. Chiar și Bilha care știa să citească în inimi era ocupată cu câteva urcioare de ulei care crăpaseră și nu vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
când Așnan a întrebat dacă fiica cea drăguță a lui Iacob n-ar putea să-i țină de urât în timpul convalescenței, un mesager a și fost trimis. Omul regelui chiar a adus un sclav care să-mi țină locul la culesul măslinelor. Mama a găsit că gestul era unul chibzuit și generos. - Las-o să se ducă, i-a spus ea tatălui meu. Iacob n-a obiectat și l-a trimis pe Levi să mă însoțească până la ușa dormitoarelor femeilor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
se piardă de mama lui, dar după un timp am găsit curajul de a mă uita la priveliștea aglomeratului port al Tebei. Până la strânsul recoltei mai era mult și cei mai mulți agricultori nu aveau altceva de făcut decât să aștepte vremea culesului, așa că prăvăliile erau pline cu țărani care nu aveau de târguit decât propriul lor timp. Meryt a dat un colier de pietre de la mama ei pe niște turte și am început să mâncăm în timp ce ne plimbam, mână în mână, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
judicios a subliniat tovarășul director adjunct - a început îngrijorător să depindă de inspirația ta... - ...A urmat telefonul deci despre care ți-am relatat... Fuga pe scări... Tovarășul prim. Chestionarea noastră, voit dezaprobatoare, dacă fusesei încadrat la pregătirea tineretului ori la culesul plantelor. Dacă e să fim principiali, să recunoaștem că nu fusesei încadrat nicăieri...) De aici, faptele le cunoști. Aparențele te arată a fi totuși într-o formă de zile mari. Care e părerea dumitale? Răspunde-mi cinstit. Crezi c-ai
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu zburatul mi-a venit așa, pe negândite, Într-o zi cenușie, cu lumina Înghesuită stins sub cerul sur, aplecat peste noi. Vântul pornit brusc, care ne Împingea din spate să ne răstoarne, mi-a dat nebuneasca idee. Eram la cules de plante medicinale pentru tanti Rita. Mă cam săturasem de smuls buruieni, așa că am spus doar atât: Milule, hai să zburăm... Cum adică să zburăm? Păi, “cum adică” am replicat intrigatuite așa: ne urcăm pe Creștetul Doamnei (un deal cât
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Strugurii verzi-aurii se coceau În soarele unei toamne bogate și liniștite, iar În mijlocul viei trona un păr cu pere tomnatece, care tocmai Începeau să se Îngălbenească. Cea mai mare suprafață era cultivată cu „păpușoi moldovinești” care erau aproape buni pentru cules, iar În „fundugrădinii”, care se Întindea până sub coasta unui deal mijlociu, erau doi aguzi uriași. Cei doi „frați” stăteau la umbra unui butuc de vie, vorbeau despre una despre alta, subiectul școală era interzis de către Marinița. Soarele, prietenul din
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Fès, au fost întotdeauna urmate ambele calendare în același timp. Dacă te ocupi de cultivarea pământului, dacă ai nevoie să știi când anume e bine să altoiești merii, să tai trestia de zahăr sau să faci rost de brațele necesare culesului viilor, atunci doar lunile solare îți îngăduie să te descurci; în preajma sărbătorii de Mihrajan, de pildă, se știa că era timpul să fie culeși trandafirii târzii, cu care unele femei își împodobeau atunci pieptul. În schimb, la plecarea într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
doar Dumnezeu mai știe câte raite am dat pretutindeni. Adesea ne începeam plimbarea din Piața Miracolelor. Nu știu dacă ăsta era adevăratul ei nume, dar așa îi spunea Harun. Nu se afla acolo pentru noi nimic de cumpărat, nimic de cules, nimic de mâncat. Aveai doar la ce să te uiți, ce să adulmeci și ce să auzi. Mai întâi, falșii bolnavi. Unii se prefăceau atinși de epilepsie, își țineau capul cu amândouă mâinile și-l scuturau tare, lăsând să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
strigăte noi pe fiecare palier. Toate cele optsprezece galerii ale muzeului erau jefuite. Zgomotul îl înfricoșa. Salam continuă să coboare, etaj după etaj, până când lăsă în urmă mulțimile: nimeni nu se sinchisea să vină până aici când erau atâtea de cules sus. Era departe de ei și în siguranță aici. Salam împinse o ușă, care se deschise ușor. Prin întuneric, văzu câteva cutii de acte răsturnate, conținutul lor zăcând acum pe podea. Cine făcuse asta avusese dreptate să nu zăbovească: era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
teritoriilor necunoscute este întotdeauna o consacrare: organizarea unui spațiu repetă lucrarea exemplară a zeilor. Legătura strânsă dintre cosmicizare și consacrare este dovedită la nivelurile elementare de cultură, de pildă la nomazii australieni, a căror economie se află încă în stadiul culesului fructelor și al vânătorii de animale mici. Conform tradiției unui trib arunta, numit achilpa, Ființa divină Numbakula a "cosmicizat" în timpuri mitice ceea ce avea să devină teritoriul lui, l-a creat pe Strămoș și a întemeiat instituțiile tribului. Același Numbakula
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
totalitatea situațiilor existențiale ale lui homo religiosus, problema este mai complexă. Dincolo de granițele ogoarelor se întinde o întreagă lume, lumea cu adevărat "primitivă" a păstorilor nomazi, a vânătorilor, a populațiilor aflate încă în stadiul vânătorii de animale mici și al culesului. Ca să putem pătrunde în universul mental al lui homo religiosus, trebuie să ținem seama în primul rând de oamenii care alcătuiau aceste societăți primitive al căror comportament religios ni se pare astăzi excentric, dacă nu de-a dreptul aberant, dar
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
deși, În ceea ce-l privea, veghea Îi era probabil de mult timp Îndulcită de un ceai cu rom Într-o bucătărie primitoare. Una dintre cele mai mari plăceri ale ei pe timpul verii era jocul tipic rusesc hodit’ po gribï (la cules de ciuperci). Prăjite În unt și Îngroșate cu smântână, delicioasele ei capturi apăreau cu regularitate pe masa noastră de prânz. Deși nu momentul degustării lor era important pentru ea. Bucuria ei era căutarea lor și această căutare avea regulile ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Vitralii. Blok, Aleksandr, Aleksandrovici: Bloodmark, Vivian (anagramă): Bouvier, Mlle: Box vezi Dachsunds. Bunin, Ivan Alekseevici: Burness, Mr.: Butterflies vezi Lepidoptera. Cambridge: Caprifoi (honeysuckle): Casimir (valet): Caterpillars, vezi Greco Catolic și Romano Catolic. Cehov, Anton Pavlovici: Ciukovski, Kornei vezi Korneiciuk. Ciuperci (culesul de): „Clayton“, Miss: „Colette“: Crimeia: , passim. * Cu doici și mătuși: Dachshunds /câini de rasă baset): Danzas, Ekaterina Dmitrievna: Danzas, K.K.: Darul: Diapozitive: Disperare: Dmitri (al 3-lea grădinar): Dobujinski, Mstislav Valerianovici: Dostoievski, F.M.: *Dovezi concludente: Drugie Berega (Alte Țărmuri): Drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
umeri. Iese afară. Revine. Se interesează „cine-i ultimul“. Iar iese. Revine. „Sunt și eu după.“ Nu mă observă. Nu-l observ. Ne cunoaștem destul de bine. Am făcut parte din multe birouri de partid, din comitete sindicale, am fost la cules de porumb împreună, în câteva excursii tovărășești. Întâmplarea a făcut să-i citesc și câteva scrisori când, ca șef de sindicat, își turna unii colegi, pe motive principiale. Unul dintre puținii specialiști în tinerețea revoluționară a lui Ceaușescu. Scot o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
a dorit să audă de preot, avea parcă o frică. Nu, și gata! Ea îl mai lăsă, dar nu slăbea cu rugăciunea. Era toamnă și avea atâtea de făcut! Păpușoii de curățat, de tăiat și de adus acasă, strugurii de cules, de zdrobit poama, de pregătit butoaiele pentru vin, ceapa strânsă urma să o vândă; dar cât pot face două mâini de femeie? Dimineața pleca de-acasă și se întoarcea spre seară. El o aștepta cu nerăbdare și-i zicea că
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
plăcută hotărârea mea și nu mă va lăsa. Am luat viza pentru Spania. Plec împreună cu cumnatul meu Vasile, iar el are acolo pe cineva, din rude, care ne-a promis să ne ajute la început. Acum zice că se începe culesul merelor și al perelor, așa că avem o speranță. Bine, draga mea, tu să te liniștești și să începi pregătirea de întoarcere. Vorbim mai târziu, când vei fi mai liniștită, bine? Ai grijă de tine. - Bine, bine... și voi aveți grijă
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
voteze ca și cum ar fi primit un ordin căruia nu-i putuseră rezista, ci ținteau către guvernul care sărbătorise succesul înainte de vreme, către partidele care începuseră deja să jongleze cu voturile în alb ca și cum ar fi fost o vie bună de cules, iar ei, culegătorii, către ziare și celelalte mijloace de comunicare în masă, pentru ușurința cu care trec de la aplauzele din capitoliu la aruncările de pe stânca tarpeană, ca și cum ele însele n-ar fi fost o parte activă în pregătirea dezastrelor. Ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
toamna, cînd sînt muncile agricole, venim și din două-n două săptămîni”, explică, la rîndul său, un „copil” de la oraș. „Ne mai aranjăm concediile în așa fel încît să ne luăm toamna două săptămîni, primăvara o săptămînă, la sapă, la cules...” „Cînd mi-o trebui mie sau la fată bani, vînd porumbul”, explică un bătrîn. „Păi eu pentru cine muncesc, pentru cine trăiesc ? îmi opresc doar pentru mica cheltuială. Mi-aduce fata de acolo carne, șuncă, ce-mi trebuie, așa, alimente
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
emoție și rușine, neștiind cum să procedeze, s-a ascuns în spatele celorlalți colegi în așteptarea sentinței... Din eter, numele mult așteptat a ajuns la urechile lui. Bravo!... Tot el era cel mai potrivit, cu toate că rapid îl trimetea la colhoz, la cules lobodă porcească și troscot, când cineva, cu creta în mână, se uita la tablă ca vițelul la poartă nouă. În sfârșit, a respirat ușurat. El era. Matematica, cu el, cu profesorul... Trăiască Bolovan! Era salvat. Nu cu ea! Dar pentru
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
întâia oară pe pământul comunei și care l-a trezit din vis la realitate, l-a luat separat la o plimbare prin frumoasa grădină ce înconjura clădirea școlii și, printre cocenii de porumb în picioare uscați și numai buni de cules, după ce s-a asigurat că nu-i vor asculta nimeni, i s-a adresat ca unei ființe la care ținea mult. Numai în fața acestora întrebuința apelativul "bădie". Bădie Costache ai sfeclit-o rău... și noi pe lângă tine! Poate nu știi
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
vaporoase. De multe ori Iozefina era ca o părere.” 2. Vineri, 7 Noiembrie ’80. O toamnă deosebit de grea. Grea mai ales de amintiri. Ploi mocănești. Libertatea e de fapt posibilitatea unora de a dispune de alții. Duminica pe câmp la culesul porumbului. Orice conformist ar pretinde să-i dai posibilitatea de a fi nonconformist măcar o dată în viață, ca să-ți poată demonstra de cât conformism e în stare. Antidot. Honore de Balzac în Muza departamentului: „Astfel este fără îndoială adevărata iubire
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]