6,333 matches
-
în activitatea sa, mai ales când era vorba de vizitații și întâlniri canonice în satele aparținătoare diocezei sale. [4] Având în vedere necazurile incomensurabile pe care mi le-a produs publicarea, la începutul anului 1990, când încă mulți români așteptau cuminți după perdele evoluția vieții politice, a unor date despre evenimentele de la Brașov, din 1987, nu mai am curajul de a da publicității, încă în timpul vieții mele, aceste detalii care ar putea modifica substanțial imaginea unor foști radiofoniști, zgomotoși și nu
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
cuprinde. Deodată îi aud vocea lui. - De ce ai făcut asta? Visam? Nu știu, cred că visam. Mă ducea în brațe la salvare. - De ce nu mi-ai dat șosete? Mi-e frig la picioare. Aud alte voci. - Hai, hai vomită.... stai cuminte, hai bagă acum furtunul. - Nu reușesc. Vedeam o lumină și ochii nu o suporta. - Deschide ochii, hei, hei....hai vomită, hai mă, hai aici nu dormi, fatăăăă, deschide ochii. Pe gât aluneca ceva. Nu aveam aer. Un pietroi simțeam în dreptul
SINUCIDERE PENTRU O ZI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361403_a_362732]
-
În gara prăfuită de-atâta așteptare citeam răvașul care mi-l adusese vântul, era o filă care, căzută în uitare cu buze sibiline tot săruta pământul. Atunci cu grija-n suflet l-am netezit pe frunte și i-am șoptit cuminte al lumii vechi descânt, i-am pus pecetea gurii izvorului de munte și flori de iasomie și dragul din cuvânt. Apoi, în trenul care pornise-ncet spre tine, l-am așezat pe-o bancă din cel dintâi vagon și, fluturând
ÎN GARA CU DOR de LEONID IACOB în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361439_a_362768]
-
împiedică de un scaun și căzu peste toporul de după ușă; cana îi ateriză în tâmplă lovind-o peste urechea dreaptă. Sângele începu să țâșnească roșu și vâscos din cap și dintr-un picior. Se făcu liniște de mormânt; doar gemetele cuminți ale Sofincăi se auzeau ca un oftat. Liniștea fu străbătută dintr-odată de un răcnet de fiară înjunghiată: -Dumnezeul mamii lui de vis! Ce-am făcut, ce-am făcut, Doamne? Tata își prinsese capul în mâini și alerga de nebun
MINUNI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361467_a_362796]
-
strigă? Cucul pendulei cu ton de șagă: Cu-cu-le... Cu-cu-lee. Cucu: Care ești mă' ? Se uită în jur, sub masă, sub scaune, ridică șorțul): Aaah, tu erai mă' piticuțule? Să știi că iar m-ai păcălit, hai fă-te cuminte și intră la loc în colivie. Ăsta e rolul tău, n-ai ce face. La noi fiecare are rolul lui. Asta e. Eu am rolul meu, tu ai rolul tău. Un cuc e mai mare (arată la el), alt cuc
COANA MARE SE MĂRITĂ, 1 de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361480_a_362809]
-
nu mai știu, Iubirea m-a trădat și m-a mințit Astăzi de fapt eu sunt cel risipit. Tu-mi ești în suflet,prinsă la rever Cu ochii tăi adânci ,plini de mister Și azi că și atunci ,mari și cuminți Mă tulbur,mă ucid ,mă scot din minți Mă risipești fără să faci un gest Zâmbești din când în când, În rest, Mă pui la colț,si voit mă ignori Mă tulburi ,mă distrugi și mă omorî .......................................... De aceea cateodata
DIN ALTA TOAMNA de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361533_a_362862]
-
un ,,altceva,, si totusi este o parte din creație. Pictez pe ferestre de la casele vechi, pictez în sitlul vechilor iconari de la Nicula. Asta ma apropie de tradiția din zona mea natală. Mai pictez la șevalet - diverse. Nu sunt un pictor cuminte, nici tenace,fac acest exercițiu spontan și temele vine ele singure, nu ma cantonez într-un singur spațiu de creație, nici într-o tehnică anume. Tot ce lucrez dăruiesc prietenilor. Recent, am avut un vernisaj cu pictură pe sticlă la
DEŞI A PUBLICAT 20 DE CĂRŢI ŞI A PRIMIT 30 DE PREMII, SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA MELANIA CUC CONTINUĂ SĂ FIE EA ÎNSĂŞI, CEA OBIŞNUITĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361490_a_362819]
-
Silvic din Trăisteni încă mai tăia copaci dând de lucru la salariații săi, printre care și lui Vasile Nechifor. Vasile nu a avut încotro și a trebuit să se împace că este tatăl a patru zburdalnice de fete, nici mai cuminți și nici mai deosebite decât celelalte fetițe sau băieței de vârsta lor. Băteau cât este ziua de mare toate dealurile, se scăldau în apele Florei cum le-a făcut natura la un loc cu băieții, urcau cu vacile la păscut
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
și primitori. Noi care ne-am cunoscut acum patru ani, trebuie să ne spunem "LA REVEDERE". Îmi pare rău că nu ne-am cunoscut mai bine. Tuturor ni se deschide o altă lume, un nou univers. Vom rămâne doar imortalizați, cuminți, cu fețe zâmbitoare într-un album pe care se va putea citi : "Promoția 1977 a Liceului A.T.LAURIAN". Mi-ar place, ca fiecare dintre noi când ne vom întâlni să ne aducem aminte că am petrecut ani de lcoală
DEŞERTUL DE CATIFEA (71-74) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363897_a_365226]
-
băiețel tare drăguț și isteț! - Da ... drăguț și isteț! Însă și neastâmpărat!..., adaugă nemulțumită la adresa lui, deși stridența din glas i s-a ostoit. - Cred că de obicei e cuminte ... S-a întâmplat ca acum să fie neatent ... - Nu e tocmai cuminte ... , i se confesează mama Alinei. E greu să crești băieți ... - Nu știu cum e, mărturisește. Nu am copii ... Zâmbește stângaci. Caută febril cuvintele cu care să-i rețină pe cei doi. Își reține cu greu impulsul de a lua copilul în brațe
EROARE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363935_a_365264]
-
te rog! Iartă-mă, te rog! Nu mai fac! Nu mai fug pe stradă!... Prooomiiit ... Juuur pe roooșuuu! - se alintă. Nesigur pe succesul demersului său, face apel la Alina: - Tanti, spune-ți-i și dumneavoastră la mama că voi fi cuminte, că nu mai fac! - Doamna Pascu, eu spun să-l credem ... și să mergem la înghețată ... Îi trage cu ochiul complice celeilalte și adaugă: - Haideți, sunteți invitații mei! Se apropie de o masă și le face semn să ia loc.
EROARE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363935_a_365264]
-
rarii poeți a căror viață s-a despărțit de poezia pe care o scrie. Poetul este doar un damnat precum macii care înfloresc doar pe calea ferată și sunt loviți necontenit de goana trenurilor, iar omul seamană cu un navetist cuminte care merge pe jos, puțin aplecat, să poată trece pe sub Lună...“(Laurian Stănchescu). Textele din “grupajul “De ce urâm femeile? “ în ansamblul lor nu sunt concluzii, ci teme de gândire“ (Mariana Cristescu). Pavel Șușară, scriitorul și criticul de artă spune despre
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
în chipuri duse, tot mai cred și ascult ... Mâinile le mângâi cald și le sărut, Le opresc să-mi spună povestirea dulce, Clipa ce se naște în clipa ce se duce: Două mâini întinse în prispa de la casă, De bătrâni cuminți, ce știu să pătimească, Mâini cu noduri groase, ca de arbori vechi, Mâini uitate în poală, gemene, perechi - Două cuiburi goale, împletite în grabă - Singuratici, vorba, lacomi, să o soarbă, Să oprească timpul lung, de pătimit, Căutând la locul celuia
ALTE MÂINI de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/364035_a_365364]
-
tătăl său, la umbră, să nu le usuce soarele și le duse la căruță. Verifică cauciucurile căruței cu atenție, să nu aibă pană și să fie bine umflate, apoi scoase calul, pe Cătălin, un armăsar de toată frumusețea și foarte cuminte, blând... Zicea tatăl Emanuelei că animalul nu poate fi altfel decât stăpânul și avea dreptate. Il mângâie ușor pe bot și pe cap, scoțându-i un scai încurcat în coamă, apoi îl dirijă ușor între hulubele căruței. I-a așezat
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
2152 din 21 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Câtă iubire poate imploda într-un om, când printre apele limpezi ale gândirii fără gânduri, acea gândire în inimă ascunsă apoi transformată în scânteile dorului de a fi, mișcă răspântiile răscrucile până când, cuminți, se alătură, niciodată nu se aliniază decât încercărilor, reinventând arealul de viață firească al acelei ființe. Câte domenii poate reinventa un om pentru ca văile prin care gândurile se perindă sălbatice să-și întâlnească sensurile profunde într-un punct aflat anume
DESPRE IUBIRE DOMOL SE GÂNDEŞTE RAPID SE RESPIRĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362759_a_364088]
-
Cum nu am niciun aranjament mai bun, poate iese ceva dacă nu are prieten. - După câte știu eu, nu are în prezent. - Și zici că-i frumoasă? - Nu zic eu, chiar este o fată deosebit de frumoasă. Pe deasupra mai este și cuminte și cel mai important pentru ea, deosebit de inteligentă. Sper să fie la fel de inteligentă și după ce te va cunoaște pe tine, dacă îți va accepta invitația de a participa la aniversare. - De ce spui asta? se miră Cristian. - Sper să nu se
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362824_a_364153]
-
aceasta, simțind cum un fior rece i-a trecut pe șira spinării. Brr, se scutura ea. Poate că doar i s-a părut că ar exista un anumit sarcasm cinic în ultima frază a fratelui său. Andrada este o fată cuminte și cerebrală. Nu se va încurca ea cu tipi de talia fratelui său, fustangii de profesie. Referință Bibliografică: DESTINE PARALELE - roman (Continuarea romanului Cat de mult te iubesc...) / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1155, Anul IV, 28
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362824_a_364153]
-
alcătuiește cu migală confesiunile, nu poți să nu arzi dimpreună cu spiritul acestui ”altfel” de slujitor al Creației, pentru că la el totul se prezintă articulat într-o vibrație particulară a trăirilor, o vibrație neobișnuită, nu a contrastelor izbitoare, ci una cuminte, melancolică, încărcată până la esență de o sensibilitate lucidă, capabilă de continuă reîntoarcere în miezul unei temporalități deja apuse și, deopotrivă, purtătoare de o memorie incandescentă a punctelor fixe, tainice, din propriul său parcurs ontologic: „Trec pragul de lemn al casei
GEORGE GOLDHAMMER ŞI ARTA DE A IMORTALIZA TIMPUL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362854_a_364183]
-
alb. Casele, pomii, grădinile colorate în albul curat, „alb e cerul și pământul ... ”, „numai bradul bucuros/ este verde și frumos,/ ba e dus chiar și în casă/ și-mbrăcat cu haină groasă” sub crengile căruia se vor lasă daruri pentru copiii cuminți și pentru cei ai casei. Încă din Ajun de Crăciun, copiii cu obrajii roșii, așteaptă la ferestre să-l vadă pe Moșul cel Bun, venind cu sacul plin de jucării și de dulciuri. Pe aripile iernii, un înger de lumină
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
steaua vieții Și noii ei lăstari rămași vor fi-ntre vise Pe un tărâm de basm în pragul dimineții Prinzând cerul în suflet cu brațele deschise. Și-atunci cu luna nouă ne-om încălzi la soare Și în altarul nopții cuminți vom zăbovi Vom rupe spinii sorții legați la cingătoare Și-n dansul nou de ape cu patos ne-om iubi. Referință Bibliografică: Mai strigă-mă o clipă / Manuela Cerasela Jerlăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2202, Anul VII, 10
MAI STRIGĂ-MĂ O CLIPĂ de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362898_a_364227]
-
amabilă și bucuroasă că se interesează cineva de copil i-a prezentat situația școlară a elevului. Cuvintele profesoarei erau de admirație pentru copilul singur pe lume, crescut în orfelinat fără nici-o mângâiere părintească. Gilă, după spusele dirigintei, era un copil cuminte care învăța destul de bine, nu era premiant, era un elev de mijloc . Foarte atent la ore și cu o memorie auditivă bună, reușea să învețe lecția din clasă. Temele pentru acasă nu și le făcea, dar profesorii înțelegeau că nu
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ II de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362891_a_364220]
-
au fost prezenți autorii lansați, cu excepția domnului Berghian din Italia. Dar a venit Tudor A. Ursente, Hashtagul cum îi spun eu, tocmai de la Oradea și a avut un discurs ardelenesc de toată frumusețea. A venit de la Hunedoara, poetul drag și cuminte Sorin Micuțiu, el ne-a explicat semnificația numărului 40 din frumoasa piesă de colecție în versuri pe care a lansat-o. Cu peripeții a ajuns și vieneza Melania Briciu( în prealabil își pierduse valiza) dar a fost primită cu căldura
IMPRESII DINTR-O ZI DE 3 APRILIE- CENACLUL LIRA21 de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362994_a_364323]
-
și să muște din momeală. Eu am luat din nou borcanul cu cremă antisolară și am început s-o ung pe locurile înroșite ale corpului. Făceam ce făceam și degetele îmi alunecau spre zona interzisă. Ah, ce-mi faci? Stai cuminte, că sar pe tine acum și nu știu cum ai să te descurci. Ce poți să-mi faci, dau eu replica, nu ai curaj, doar te lauzi, nu vezi că mai mult te pasionează pescuitul? Nu vrei să prinzi și altfel de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
vremurile când aveau, ”nu una, ci două ordonanțe”. Vocea lui tunătoare, cred că în tot satul se auzea. Acum, gândind, decibelii lui erau mult peste limita admisă. Când striga, mă paraliza, numai dacă-mi pronunța numele, mă făcea cea mai cuminte fetiță. Pentru el, eram Nicolae. Băteam câmpurile să inspectăm lanul de porumb și via în capul căreia trona un vișin, vișinul meu. Vișinul intră într-o altă etapă a vieții mele. Mergeam la pescuit cu prăjini și cutii de cremă
URSULEŢUL DE PLUŞ de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363064_a_364393]
-
ceva să dea că taxa, Treziți-le revolte și ambiții! Voi nu vedeți că omul mai respiră? Cât amânați sentința capitala? Loviți la oase nația întreaga, Înduioșarea e un fel de boală. Adăugați impozite și taxe Pe taxe și impozite, cuminte, Impozitați și lacrima și ploaia! Taxați adânc și morții din morminte! Impozite pe floarea dăruita, Impozite pe cald, ca și pe rece, Impozite pe roua și pe lună, Impozite pe notele de 10. Cafeaua, ceaiul, apa de fântână, Fereastră, ușa
CINE IESE ULTIMUL DIN ŢARĂ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363330_a_364659]