3,441 matches
-
mare utilitate sunt făcute la soarta poeziei lui Lamartine în România sau la circulația romanelor Doamnei de Tencin, ale lui Baculard d’Arnaud și Bernardin de Saint-Pierre, înrâuriri care ajung și la I. D. Negulici, Gh. Asachi și I. Heliade-Rădulescu. Bun cunoscător al perioadei, cercetătorul își extinde investigațiile asupra începuturilor teatrului românesc ori ale presei și lămurește multe din problemele insuficient clarificate în domeniu. Exigent, având în cel mai înalt grad cultul exactității, P. rămâne în perimetrul istoriei literare un vrednic urmaș
PERVAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288765_a_290094]
-
unor reputați folcloriști - B. P. Hasdeu, M. Gaster, Lazăr Șăineanu, Gr. G. Tocilescu - , de la care își însușește elemente de concepție și metodă, fructificate în activitatea sa. Teza de licență, Despre Areopag, susținută în 1887, îl recomandă ca pe un bun cunoscător al limbilor clasice și al culturii antice. A funcționat ca profesor de greacă și latină, timp de treizeci și șapte de ani, la Craiova, Galați și București. Autor al unor manuale de gramatică elină, P. a tradus din Homer (Iliada
PITIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
culturale. Sprijinit de rude, el pleacă în 1822 la Viena, iar în 1824 reușește să obțină o bursă de patru ani pentru a se specializa în Franța, la Școala Politehnică, în matematicile teoretice și practice. Între timp devenise un bun cunoscător de limbă franceză și latină, italiană și germană. La Paris urmează, din 1826, cursuri de inginerie, mineralogie și geologie. După absolvire va efectua, în vederea completării și aprofundării studiilor teoretice, o călătorie prin Franța, iar în 1830 se va afla în
POENARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288863_a_290192]
-
mai multe articole), G. Ibrăileanu, Liviu Rebreanu, Ion Barbu, Tudor Arghezi, Radu Stanca. Un studiu menționabil este Petőfi în două imagini românești, de fapt o însumare de analize ale traducerilor apărute sub semnăturile lui St. O. Iosif și Octavian Goga. Cunoscător al limbii maghiare, O. analizează cu atenție și înțelegere opera poetului național maghiar. De altfel, a tradus și din scrierile lui Asztalos István și ale altor poeți maghiari. Câteva prefețe la ediții din scrierile lui Emil Isac, ale Anișoarei Odeanu
OARCASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288501_a_289830]
-
ca în Limba povestirilor slave despre Vlad Țepeș (1961; Premiul Ministerului Învățământului), cu o interesantă încheiere privind slava carpatică în care au fost scrise aceste narațiuni, a operat distingeri însemnate și demonstrații de erudiție filologică. După părerea sa de eminent cunoscător al vechii literaturii omiletice, prima Cazanie a lui Coresi (din 1567) este o tălmăcire a Postillei de Neagovo, culegere de cazanii puternic înrâurită de dogma calvină, alcătuită pe la 1550 în slavona ucraino-carpatică, iar a doua Cazanie coresiană aduce în românește
OLTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288526_a_289855]
-
caz singular - și totodată exemplar, prin dăruire - în literatura contemporană: acela de a-și consacra viața tălmăcirii unor mari valori ale literaturii universale. Exclusiv traducător de lirică, N. este puțin cunoscut, în genere doar în cercurile restrânse ale editorilor și cunoscătorilor de poezie. Opera sa de tălmăcitor se distinge printr-o rară adecvare la cele mai subtile nuanțe ale textului original, printr-o familiarizare puțin obișnuită cu posibilitățile de exprimare ale versului și prin recrearea, aproape consubstanțială, în românește a turnurii
NEMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288418_a_289747]
-
războiul din 1870-1871. O. și-a încercat talentul și ca romancier, scriind Răzbunarea lui Anastase (1896) și Fiica lui Sejan (1899), primul cu subiect din lumea Imperiului Bizantin, al doilea - din lumea Imperiului Roman. Scriitorul e un bun și minuțios cunoscător al epocilor descrise, mișcându-se cu ușurință printre personaje, moravuri și intrigi de Curte. Interesul său principal se îndreaptă către viața socială, subiectul dovedindu-se un simplu pretext. Obiceiuri, tradiții, organizare politică, forme de guvernământ - toate sunt urmărite din dorința
OECONOMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288510_a_289839]
-
în doctrina filosofică a lui Boehme pentru formularea unor legi ale „cunoașterii transdisciplinare”, opusă uneia „disciplinare”. Astfel, transdisciplinaritatea este o viziune-program a „complectudinii” umane, care nu este nici religie, nici „știință a științelor”, ci un manifest-utopie al unui savant, bun cunoscător al fizicii cuantice, dar dușman al dogmatismului științific, și care, bântuit de idealul de tip renascentist al sintezei integratoare și de convingerea existenței „terțului inclus”, proiectează o intersectare și o intercomunicare între științele exacte, umanioare, arte, mitic și religios. Două
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
și valoare, apare în 1955, sub îngrijirea lui Iorgu Iordan, iar cea mai cuprinzătoare restituire, folosind toate variantele manuscrise ale cronicii, este realizată de Gabriel Ștrempel în 1982. În Predoslovie N. se declară continuatorul cronicarilor moldoveni, subliniindu-și calitatea de cunoscător direct al celor mai multe dintre faptele relatate și afirmându-și prețuirea pentru izvoarele orale interne, ignorate de predecesori. Scopul scrierii sale este de a instrui generațiile viitoare, în special pe cei chemați să lucreze la conducerea țării. Grupajul intitulat O samă
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
fericită Între domeniul științific și cel cultural-recreativ și de a facilita astfel contacte informale Între specialiștii din cele mai diverse colțuri ale lumii. Pentru noi, deosebit de emoționantă a fost, de pildă, Întâlnirea cu Bertrand Hervieu, de la CIHEAM, Franța, un bun cunoscător al sociologiei rurale românești, care ne-a vorbit de colaborarea sa cu profesorul Ioan Mihăilescu și care se pregătește să reediteze În Franța Les anciennes communautés villageoises roumaines (Paris, 1969) a lui H.H. Stahl, invitându-ne pentru anul 2005 la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociale, În general, și sociologiei, În particular. Ea conține un program de cercetare În științele sociale - mai ales sociologie, economie și știință politică -, cu o bază epistemologică ce o scoate de sub dominația umilitoare a ideologiei și a imposturii științifice. Bun cunoscător al sociologiei occidentale, Cătălin Zamfir ajunge la concluzia că aplicabilitatea ei la Înțelegerea și proiectarea tranziției postcomuniste este limitată. Argumentul este peremptoriu și greu de respins - cele două societăți, cea occidentală dezvoltată și cea românească (sau oricare alta postcomunistă) În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
devine o victimă complice și un martor al acestui marasm. Dar În societatea postcomunistă, ne Întrebam noi, care a format cohorte de indivizi școliți În tehnica alianțelor distructive și În arta complotului ? André Sirota se dovedește un analist și un cunoscător deosebit de avizat al acestui subiect. Experiența sa de analist și consilier de grup, dar și experiențele sale personale i-au furnizat nu numai exemple, material de analiză, ci și prilejul de a reflecta asupra subiectului. Adept declarat al analiștilor de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
romantic cernit, se închide într-o zonă a tainei și a visului, în care se perindă avatarurile unui trecut aristocratic și sumbru („E mult de-atunci; în vremuri luptat-am pentru cruce,/ Un templier cu fruntea scăldată în lumină”). Bun cunoscător al poeziei parnasiene și simboliste, aflat sub amenințarea unei necruțătoare boli, O. dă, în „estampele” în care își transformă poezia, peisaje interioare în felul celor din G. Rodenbach. Scenerie gotică, imagini heraldice, aluzii hermetice („Pe masă-n roase pagini «Cornelius
ORLEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288590_a_289919]
-
la școala din Poltava, la Academia de la Kiev (mănăstirea Bratska), în schiturile mănăstirii Poiana Mărului, iar între 1746 și 1763 își desăvârșește învățătura la Muntele Athos. În formația sa o importanță decisivă au avut-o călugării din Țările Române, buni cunoscători ai teologiei și ai practicii ascetice. La întoarcerea de la Muntele Athos a organizat o obște împreună cu călugării care îl însoțeau, poposind la mănăstirea Dragomirna, apoi la Secu și în sfârșit la mănăstirea Neamț (1779-1794). Călugărilor veniți de la Athos li s-
PAISIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288622_a_289951]
-
doua jumătate a secolului al XX-lea. Paginile din Clasicism și romantism (1973), Studii și evocări (1974), Scriitori și direcții literare (I-II, 1981-1984) aduc precizări și clasificări de natură istorico-literară și teoretică privitoare la opere, personalități, tendințe literare. Bun cunoscător al secolului al XIX-lea, P. a alcătuit ediții din scrierile lui Andrei Mureșanu, D. Bolintineanu (despre care a realizat și o antologie critică, Dimitrie Bolintineanu interpretat de..., 1974), a prefațat numeroase ediții ale unor scriitori clasici și romantici, a
PACURARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288605_a_289934]
-
în parte, în continuarea tematicii din romane. Nu e vorba de o operă de istoric, ci de meditația unui scriitor în marginea istoriei, cu implicare personală (ca ardelean, ca martor al dramelor provocate de istorie în anii ’40, ca bun cunoscător al culturii maghiare) și, totodată, cu recurs abundent la documente și la alte izvoare istorice. Spirit intransigent, militant decis al cauzei românești, adept al adevărului și al justiției, martor și trăitor al unor evenimente tragice, P. refuză și aici retorica
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
diverse edituri. Trăiește „pe și la marginea literaturii”, cum spune un critic. Mai mult, chiar și la marginile textului, proza lui fiind de fapt un comentariu fin și inteligent al ideii de literatură, o permanentă demistificare a convențiilor narative. Profund cunoscător al literaturii franceze, el se situează, în generația optzecistă, cel mai aproape de literalitate, textele lui fiind pline de rapeluri culturale, de la Gustave Flaubert și Marcel Prévost până la Samuel Beckett. Se află aici dicționare, indexuri, aforisme, note, paranteze, antijurnale, permanente începuturi
PARASCHIVOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288692_a_290021]
-
odă închinată episcopului greco-catolic al Făgărașului, cu prilejul zilei onomastice. Celelalte versuri, cu destule stângăcii, nu au valoare deosebită. Ambițios, autorul a ținut să le adune, în 1840, într-un volum, rămas în manuscris: A poeziilor de Nicolae Paulethy. Bun cunoscător al limbilor latină și greacă, P. încearcă să transpună mai multe lucrări printre care și opera lui Ovidiu. În întregime tălmăcește doar Antia și Avrocom, romanul lui Xenofon, lăsând în manuscris o versiune a acestei cărți. Punctul de rezistență al
PAULETI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288721_a_290050]
-
Paul Goma, Dumitru Țepeneag, Virgil Tănase, Mircea Eliade, Bujor Nedelcovici, Alexandru Papilian, Norman Manea, Octavian Paler, Alexandru Vona, Mihail Sebastian, Mircea Cărtărescu, Mircea Nedelciu), eseuri, studii (Mircea Eliade, Emil Cioran), poezie (Mircea Dinescu, Mariana Marin, Magda Cârneci, Cezar Baltag). Bun cunoscător al celor două limbi, P. este profund preocupat că lectorul francez să nu aibă dificultăți în înțelegerea scrierilor românești tălmăcite în limba lui Voltaire. Cand traduce o carte românească face investigații în literatura franceză apropiată tematic și lingvistic, pentru a
PARUIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288698_a_290027]
-
timpu-n oglindă.” Poemul se numește on the edge. S-ar putea numi a traversa o stradă însorită ce se numește Styx. Ceea ce frapează la un scriitor atât de cultivat, atât de subtil mânuitor al nuanțelor de limbaj, atât de bun cunoscător al trucurilor literare ce țin de narativ sau de liric este absența influențelor detectabile. O atmosferă poate fi evocată, uneori e cea a romanului gotic, a povestirilor cu fantome - într-o lume în care toți sunt fantome -, a unei Anglii
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
1954, cursurile Institutului de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova, a lucrat ca ziarist la Chișinău, la „Tineretul Moldovei” și „Oktombrie” (din 1957, „Nistru”). Din 1960 s-a stabilit la Moscova, unde a funcționat la Uniunea Scriitorilor și ca ziarist. Bun cunoscător al limbii române și al limbii ruse, deprinse încă din copilăria petrecută în satul său natal din Bugeac, K. a început să traducă mai întâi din scrierile colegilor săi români de studenție moscovită: Tiberiu Utan, Petre Sălcudeanu, Toma George Maiorescu
KOVALDJI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287724_a_289053]
-
Ilarie Chendi, ediții succesive de Opere complete. Performanța sa rămâne însă ediția critică din 1939 de la Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, cea mai bună ediție până la aceea a lui Iorgu Iordan și a Elisabetei Brâncuș (1970). Bun cunoscător al graiului din zona Humuleștilor, cercetând manuscrisele și corecturile făcute de Creangă pe marginea scrierilor sale publicate în „Convorbiri” și în manuale, K. restituie forma originară a textelor. Acestea sunt dispuse pe secțiuni, în cadrul fiecăreia urmându-se cronologia apariției. În
KIRILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287713_a_289042]
-
Iași și se căsătorise în 1842 cu una dintre fiicele cneazului Gheorghe Cantacuzino și ale Elenei Gorciakof. S-a retras împreună cu soția sa pe moșia Bălușești din județul Roman. Era prieten apropiat cu Mihail Kogălniceanu și cu Alecu Russo. Bun cunoscător al limbii române (a trăit în acest spațiu cultural vreme de cincisprezece ani), K. s-a încumetat să facă traduceri din literatura română în limba germană. Poeziile populare publicate de V. Alecsandri i-au stârnit admirația, astfel încât trece la transpunerea
KOTZEBUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287722_a_289051]
-
Synthesis”, „Buna Vestire”, „Zeitschrift für romanische Philologie”, „Schweizer Archiv für Volkskunde”, „Quaderni del Saper Scientifico” ș.a. Își îndreaptă atenția mai ales spre cultura populară romanică, fiind interesat îndeosebi de felul cum oamenii simpli își reprezintă contactul dintre uman și divinitate. Cunoscător erudit al teologiei aulice, K. are o receptivitate acută față de cei lăsați de obicei în umbră: românii pierduți pe întinsurile stepelor asiatice, sicilienii, provensalii sau sud-americanii vorbitori de limbi romanice, locuitorii din Sardinia, Catalania sau din ținuturile retoromane, aromânii din
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
Stamford (observați asemănarea cu numele unei celebre universități americane!)? Nimic mai simplu: plătești o taxă de circa 500-1 000 de dolari SUA și primești repede diploma respectivă, pe care cei avizați o recunosc ca fiind falsă, iar cei mai puțin cunoscători o admiră odată cu recunoașterea „înaltei calificări” a posesorului. Tabelul 5.5.c prezintă această tipologie într-o formă pe cât de sintetică pe atât de simplificată. O vom dezvolta însă imediat. Tabelul 5.5.c. O tipologie a furnizorilor de învățământ
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]