2,938 matches
-
tradiție (2); act spiritual; adevăr; Adi Minune; adult; agheasmă; alb; alinare; apă sfințită; apă sfîntă; ateu; baie; bani; bani pierduți; băiețel; Bobotează; de la botez; bunică; cadă; cană; capul; catolic; cazan; Cătălin; chef; colac; a creștina; creștinătate; creștinesc; creștinizare; cumătru; cumetri; cununa; a da un nume; datină; dedicare; degeaba; divin; divinitate; drăgălășenie; duminica; eliberare; emoțional; prima etapă; eveniment; familie; fecior; fetița mea; botezul ei; fin; finuț; forțat; fratele; har; identitate; iertat; iniția; invitați; Iordan; îmbărbătare; încredințare; încreștinat; îngeri; înnoire; leac; legătură; lepădare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a știe; știe multe; nu știe; știința; știrile PRO TV; știut; știută; superioritate; pe tine însuți; de toate; totalitate; trebuie; trecător; turism; ține minte; univers; Universitate; ușor; văzut; vede; verb; viitor; vis; viziune; voință; zbor (1); 808/221/79/142/1 cunună: flori (166); nuntă (95); coroană (54); căsătorie (28); mireasă (27); coroniță (24); de flori (15); biserică (13); fericire (12); floare (10); nași (10); naș (9); legătură (8); laur (7); familie (5); frumusețe (5); miri (5); religie (5); spini (5); bucurie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ambasadă; anormal; aparte; aplauze; asta e; așteaptă; așteptată; avere; bani; băutură; Biblia; biologic; biserica; biserică; bogăție; bună; catastrofă; cele 7; a cere; ceva abstract; ceva frumos; cinci; circ; ciudă; ciudățenie; cîștig; clipe; coincidență; copac; cred; nu cred; crearea lumii; creștinătate; cunună; curiozitate; divină; Domnul; dor; dorințe; dragostea; dulce; dumnezeiesc; dumnezeire; Egipt; el; emoții; enigmă; eveniment; excelentă; nu există; extraordinar; extraordinară; fantezie; fantomă; faptă; Far Alexandria; feerie; forță; frumusețe; grandoare; graniță; haos; Hristos; iluzie; Iisus Hristos; izvor; încredere; îndeplinire; întîmplător; înviat; lapsus
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
domesticire a universului este casa 51. Construită după chipul și asemănarea omului, casa sălășluiește în universal ca ființă. Liantul cognoscibil dintre ființa cosmică și ființa umană devine el însuși ființare prin rit. Diversitatea termenilor specifici casei din Bucovina-temelie, stâlp, schelet, cunună, capriori, coamă, ursoaică 52 creează un complex semantic universal care dă naștere, la rândul său, unei lumi, printr-o simbolistică a obiectualului: moneda (banul), așezată la temelia casei reprezintă pecetea divinului 53 asupra creației umane, cocoșul, simbol solar 54, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
casa în adevărat "microcosm": pe temelia din piatră se așează bârnele rotunde de brad, care susțin construcția, numite "tălpi"; casa era ridicată cu bârne care se încheiau la capete "stânește" sau "în coadă de rândunică", aceste capete se numeau "cheutori"; "cununile" erau ultimele bârne pe care se ridicau "căpriorii" ce susțineau acoperișul terminat cu " o coamă" și ornat, de obicei, cu motive zoomorfe, cai sau lei. Acoperișul "în două ape" (prevăzut, la unele construcții, cu "un șurț" la capete) sau "în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dendrolatrică, care a supraviețuit foarte bine și în creștinism, prin motivul "pomul vieții", derivat din arborele sacru, materializat în arborele de nuntă, pomul funerar, arborele genealogic ș. a. , care fac dovada rostului cu care a fost învestit arborele de cult."332 Cununile de nuntă, în formă de cerc, se fac din rămurele de pomi roditori (mai ales din prun), din mirtă sau brebenoc. Dacă, după cununie, în viața tinerilor căsătoriți apar necazuri, se spune că perechea nu a fost cununată "cu cunună
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cununile de nuntă, în formă de cerc, se fac din rămurele de pomi roditori (mai ales din prun), din mirtă sau brebenoc. Dacă, după cununie, în viața tinerilor căsătoriți apar necazuri, se spune că perechea nu a fost cununată "cu cunună de prun sau de alt pom roditor, ci cu cunună de rug" 333. La huțuli, pomul ritualic prezent și în cadrul nupțial era pinul. Astfel, la împodobirea pomului de nuntă, druștile cântă: Se mlădiau ramurile de brebenoc, / Ei, copacul răsucit, / Copacul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rămurele de pomi roditori (mai ales din prun), din mirtă sau brebenoc. Dacă, după cununie, în viața tinerilor căsătoriți apar necazuri, se spune că perechea nu a fost cununată "cu cunună de prun sau de alt pom roditor, ci cu cunună de rug" 333. La huțuli, pomul ritualic prezent și în cadrul nupțial era pinul. Astfel, la împodobirea pomului de nuntă, druștile cântă: Se mlădiau ramurile de brebenoc, / Ei, copacul răsucit, / Copacul de pin, unde crescutu-mi-a? / Ba pe nisip galben
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și creț. / De-nșelat copilele, / De țâpă petelele. Peteluțe cu mărgele / Le țâpă cu multă jele, / Placă-ți hoboțelul, lele. Ca piperul grecilor, / Ca iarba berbecilor, / Ca laptele mieilor, / -Mie, vornicelul meu, / Nu-mi trebe hobotul tău. Că ia-mi trebe cununa, / Că are cine-o juca./ Cununiță cu fluturi / Eu te joc, tu te scuturi. Iaca nu te scutura, / Doamna ta s-a supăra / Și mai mult nu te-a purta" 336. După "îmbrobodire", mireasa leagă năframa de bețele verzi de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ce încadrează ușa și se țin până la înmormântare. "Prapurul" din Bucovina înlocuiește "steagul" din Transilvania. În trecut, la casa în care se afla un mort, se punea un brad (numit bradul de la morți), "frumos și verde, împodobit cu flori, cu cununi și cu maramă, în formă de steag". În Banat, moartea unui tânăr este înștiințată de un om care merge prin sat cu un steag negru 346. În Bucovina, bradul, împodobit la moartea tinerilor, necăsătoriți, este dus de vătăjei (vornic sau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
râu, apoi apă neîncepută din fântână, smulg puțină iarbă verde și o aruncă peste apa din găleată, și așa se spală apoi curat. După ce le-au spălat, leagă de fiecare găleată fire de salcie, ocolindu-le ca și cu o cunună subțire, care rămâne apoi la găleată până se pierde. La urechea dreaptă a găleții leagă un chituș din plantele ce se întrbuințează la untura de oi și de chituș un ban de argint găurit, iar sub urechea găleții lipesc puțină
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sfântă lună și Sfinte stele, / Dați-mi bucuriile mele; Să fiu cuminte; Pământule bun, / Învață-mă să cânt; / Apă blândă, / Fă-mă fată mândră; / Sfinte soare, / Sfinte domn mare, / Dă-mi razele tale, / Într-o zi bună, / Să-mi fac cunună."114 Zbuciumul interior este figurat de tonul imprecației directe, realizat prin îmbinarea dintre repetiție ("busuioace, busuioace"), aliterație ("busuioace, / nu te-ai coace") și imperativul negativ ("nu te-ai coace"), relație semantică al cărei efect stilistic generează dialogul descriptiv: "Busuioace, busuioace
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cosmic al devenirii umanului: Dă-i, doamne, și omului / Ce i-ai dat și codrului, / Codrului i-ai dat cărări / Și omului supărări, / Codrului i-ai dat crenguță / Și omului dă-i mândruță."182 Discursul dialogic, construit pe baza repetițiilor ("cununa") evocatoare și a notațiilor descriptive, pune în act liantul ontologic dintre eul individual și eul cosmic: " Cununița grâului / De pe-ntinsul câmpului, / Fetele au secerat / Feciorii clăi a-nșirat. / De unde cununa vine / Mult mi-i drag și-mi pare bine, / Cununa-i
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
omului dă-i mândruță."182 Discursul dialogic, construit pe baza repetițiilor ("cununa") evocatoare și a notațiilor descriptive, pune în act liantul ontologic dintre eul individual și eul cosmic: " Cununița grâului / De pe-ntinsul câmpului, / Fetele au secerat / Feciorii clăi a-nșirat. / De unde cununa vine / Mult mi-i drag și-mi pare bine, / Cununa-i de sânziene, / Cu Ilene-Cosânzene, / Cu Mării și Mărioare, / Flori de lăcrămioare. / De unde cununa pleacă / Multe cară se încarcă / Și fac drum belșugului, / Pân-la casa omului! / Cununița florilor, / Din adâncul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
individual și eul cosmic: " Cununița grâului / De pe-ntinsul câmpului, / Fetele au secerat / Feciorii clăi a-nșirat. / De unde cununa vine / Mult mi-i drag și-mi pare bine, / Cununa-i de sânziene, / Cu Ilene-Cosânzene, / Cu Mării și Mărioare, / Flori de lăcrămioare. / De unde cununa pleacă / Multe cară se încarcă / Și fac drum belșugului, / Pân-la casa omului! / Cununița florilor, / Din adâncul văilor, / Cununița bradului / De pe culmea muntelui, / Îi ca lacrima curată, / Fetele pe frunte-o poartă, / Cununița-i scuturată / Trebuie adăpată, / Tot cu apă de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Iar dumneata-l ține / Și mi-l crește bine / Cu noroc și sănătate, / Ca să ai dintr-însul parte!". Primind copilul, mama îi răspunde: "Mulțumim, cumătră! / Cum ai ajuns de l-ai botezat / Și încreștinat, / Așa s-ajungi să-l și cununi. / Iar lumin-aceasta / Cum ai făcut-o / Și-ai gătit-o / Ți-ai împodobit-o / Așa s-o vezi și-n cea lume / De gătită / Și-mpodobită."200 "Ursita" se "descântă" cu ajutorul elementelor cosmice care îmblânzesc forțele malefice ale universului: "Lună, doamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
colinde apare din Balcani până la Marea Baltică. De exemplu, la bulgari, vânătoarea cerbului reprezintă o inițiere în social; o dată vânat, cerbul este împărțit la toate fetele, numai la fata cea sortită vânătorului nu ajunge, ea primind un alt dar, cel al cununii de mireasă. Astfel, colinda cerbului devine o prevestire și o drămuire a sorții: Hei, tu, pane, voinice, Nu-ți chinui calul corb, / Calul corb de sub tine! / Nu sunt cerb pentru vânat, / Nu sunt cerb crescut de-o zi, / Nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sfântă lună și sfinte stele, / Dați-mi bucuriile mele: Să fiu cuminte; Pământule bun, / Învață-mă să cânt; Apă blândă, / Fă-mă fată mândră; / Sfinte Soare, / Sfinte domn mare, / Dă-mi razele tale / Într-o zi bună / Să-mi fac cunună!"166 Soarele omniscient este invocat la cumpenele vieții, pentru ajutor: " Eu de nuntă-s bucuroasă, / Da nu mi-i bărbatu-acasă; / Mi-i bărbatul la război / Și nu pot veni la voi. Nu pot merge singurea, / N-am casa pe cin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cămașă /Fir cu ibrișin, / Lui Soare zăbun..."195 Sărbătoarea Sânzienelor este o sărbătoare a maturității în care se tămăduiește timpul potrivnic, schilodit de Rusalii. De Sânziene, timpul se sacralizează, devenind propice culesului plantelor de leac, dar și deslușirii sorții, în cununa aruncată pe casă sau în cursul râului, simbolizând, astfel, consacrarea destinului, atât în spațiul uman, cât și în spațiul cosmic al aștrilor cerești: "Șoimanul de soare / E puternic mare, / Umblă să se-nsoare, / Vremea i-a venit / De căsătorit / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
câine al câmpului"("Cartea de nisip", Nicolae Ioana). Adrian Maniu, Tudor Arghezi, V. Voiculescu citați de Al. Dima în "Zăcăminte folclorice în poezia română contemporană" vin cu aceleași motive. 10 "Cu vârcolacii/ Mă-nzăpezii./ Mâncată luna/ Lipsă sus/ E azi cununa/ Ce ți-am pus..." 11 " Când se zbate/ vântul sfânt/ Latră câinii în pământ." 12 Tudor Arghezi, Ion Barbu, A. Maniu, V. Voiculescu sunt menționați de Al. Dima în "Zăcăminte folclorice în literatura noastră contemporană". 13 "Și dănțuie un dans
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Să nu faci cununie în casă, că rămîne unul văduvoi. Se crede că numai dumineca și joia este bine a se cununa; dacă s-ar cununa cineva în alte zile, apoi acea căsătorie nu va fi fericită. Femeia însărcinată care cunună îi va muri pruncul. Nuna care cunună să nu fie însărcinată, căci nu vor trăi copiii noilor căsătoriți. Dacă o copilă a pătimit de vreo boală și înainte de a se mărita s-a lecuit, dară nu pe deplin, apoi se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că va muri cineva. Dacă se întîmplă că puii de găină de cîteva zile cîntă e semn rău, și din acea casă în curînd va muri cineva. Se crede că dacă s-a făcut dintr-o tufă de bărbănoc* o cunună pentru vreun mort nu e bine a face tot din acea tufă una și pentru o mireasă, c apoi aceea nu ar trăi mult. Cînd un om este bolnav tare, se pun mai multe rămurele de lemnul-Domnului să mocnească la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mîncat la ea și cu oarecare bucate și vin, căci peste noapte vine norocul și mănîncă și el. Fetele care vor să știe de ce vor avea noroc iau în presara Sînzienelor o floare galbenă, numită sînziană, și împletesc din ea cunună, și apoi o aruncă pe casă; a doua zi dimineață se uită la acele cununi și află dacă are fata noroc la oi, păr de oaie; dacă are noroc la vite cornute, păr de vită; iară aceea care nu are
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănîncă și el. Fetele care vor să știe de ce vor avea noroc iau în presara Sînzienelor o floare galbenă, numită sînziană, și împletesc din ea cunună, și apoi o aruncă pe casă; a doua zi dimineață se uită la acele cununi și află dacă are fata noroc la oi, păr de oaie; dacă are noroc la vite cornute, păr de vită; iară aceea care nu are noroc defel află pe cunună păr de mîță sau cîne. Cînd îți scîrțîie ușa dimineața
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe casă; a doua zi dimineață se uită la acele cununi și află dacă are fata noroc la oi, păr de oaie; dacă are noroc la vite cornute, păr de vită; iară aceea care nu are noroc defel află pe cunună păr de mîță sau cîne. Cînd îți scîrțîie ușa dimineața, îți intră norocul în casă. Copilul cu fire de păr alb va fi norocos. Copiii născuți dumineca se țin de norocoși, iară cei născuți vinerea, de fără noroc. Copiii născuți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]