6,583 matches
-
obișnuitele fugi finale din părțile Credo și Gloria, obicei la care a revenit imediat după ce și-a dat demisia din slujba de muzician al Arhiepiscopului Colloredo. Este de menționat că partitura nu conține discurs muzical pentru compartimentul violă, o tradiție curioasă pentru bisericile din Salzburg din aceea vreme. La câteva luni după moartea lui Mozart, misa a fost interpretată la încoronarea Împăratului Francisc I al Austriei. Cei care au copiat notele pentru acest eveniment au scris ca titlu în set — „Pentru
FILARMONICA „BANATUL”Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/93020_a_94312]
-
unde ne-am răsfățat anul trecut, frumoasa grădină a Restaurantului HANUL LUI MANUC , un emblematic și minunat lăcaș istoric, ales cu grijă de colegii mei să găzduiască această frumoasă sărbătoare, în prezența a peste 700 de invitați din toate domeniile, curioși să descopere primul vin al anului. Urez tuturor invitaților petrecere frumoasă și ,în închieiere, îmi permit,să parafrazez o celebra strofa a lui Păstorel Teodoreanu, adaptată la acest eveniment: “Invitat la Floare de Toamnă, am răspuns că bun creștin printr-
Floare de Toamnă – aniversare 12 ani [Corola-blog/BlogPost/93416_a_94708]
-
care este rolul dumneavoastră în acest sens? - În primul rând, orice astronaut, atât individual cât și prin intermediul Asociației Exploratorilor Spațiului Cosmic sau al instituțiilor oficiale pe care le reprezintă - participă la procesul de educare al tinerei generații, aduce în fața tinerilor curioși informații asupra unor realități legate de planeta noastră, care se văd mult mai bine din spațiul cosmic. După ce zbori în spațiul cosmic realizezi mult mai bine ce înseamnă unicitatea planetei noastre. Educația este un element de bază în dezvoltarea oricărei
Manifestare internațională la Ierusalim [Corola-blog/BlogPost/93419_a_94711]
-
„De câte ori termin un spectacol, fie în teatru, fie in operă, ceva pentru mine rămâne neterminat, chiar și atunci când este considerat foarte reușit și are trecere la public.” O sală plină, lume curioasă, întrebări care și-au așteptat răspunsul, doritori de autografe, așa ar putea fi descrisă, în linii mari, una din Conferințele de la Teatrul Bulandra din București, sala Toma Caragiu, invitat fiind regizorul Andrei Șerban in 2012. „Ce înseamnă să joci un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93472_a_94764]
-
-l cunoști pe nebun! - Da’ mata, nea Aristide, te prinzi în afacere? - Mă prind și eu, Dode. Sunt curios să văd ce face nebunul tău! Ha, ha, ha! S-a râs copios pe seama distrugătorului de fluturi, prietenul lui Dode. Erau curioși să știe cine-i nebunul. - Când vine, mă, Dode, nebunul tău cu fluturii morți? - Duminica viitoare, după amiază. Da’...veniți cu portofelele pline, că veți avea de plătit foarte mulți fluturi morți! - O să fie așa de mulți, mă? Ha, ha
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
putusem sustrage obligației de a le da amănunte colegilor, care săriseră la mine imediat ce mă înfățișasem înaintea lor, despre biletul extras și subiectele conținute, despre cum am vorbit și așa mai departe. La un moment dat, larma stârnită de întrebările curioșilor a încetat brusc, precum ciripitul unui stol de vrăbii la ivirea eretelui. Îndărătul meu, prin aceeași ușă cu canaturile scorojite de ploi, arșițe și vânturi, dincolo de care, așteptându-și verificarea, studenții pășeau oftând, de parcă deasupra i-ar fi stat scris
ÎNTR-O ZI A SFÂRŞITULUI DE OCTOMBRIE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383139_a_384468]
-
Neghiniță. Mi l-a povestit nea Mitică! Copiii au început să râdă. - Dacă ți l-a spus nea Mitică, sigur este cu bâzdâgănii! - Nu-i cu bâzdâgănii, a insistat Dică. Doar că Neghiniță a lui nea Mitică este un șugubăț! Curioasă, coana preoteasă, care-și scosese din sacoșă ghemele și andrelele, îi spuse: - Hai, vino și povestește basmul cu Neghiniță cel șugubăț! Dică s-a dus la catedră și a început să povestească despre alt Neghiniță, deosebit de băiețelul cuminte, isteț și
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
gata și el să dea peste nasul enorm al lui Cyrano de Bergerac. Deasupra flutura un pavilion pe care se distingeau limpede însemne piraterești. În stânga, la marginea unei banchize, o focă se pregătea să plonjeze în ocean. La scenă asista curioasă o cămilă cu cocoașele inegale. În planul îndepărtat, un vehicul tout-terrain escalada o pantă extrem de înclinată. În caz că s-ar fi prăbușit, ar fi sfărâmat în cădere bulbul turlei unei biserici rusești... Fusesem la un pas s-o conduc pe Angela
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]
-
pasionali, cu frângeri de trunchi senzuale. Cei din separeu au tresărit speriați și uluiți, mai puțin Scârțoi, care dormea buștean, sforăind infernal. Horcăiturile lui cădeau ca o ploaie cu răpăieli în melodia pasionalului tango. Toți erau plăcut surprinși, însă erau curioși care va fi alesul sirenei, pentru că toți se știau lefteri sau lefteriți. În ... Citește mai mult 17-Sirena de aurCând se revărsară în sală valurile mării, izbind stâncile cu sirene, Irina, îmbrăcată într-o rochie cu solzi aurii, sclipitori, cu o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
pasionali, cu frângeri de trunchi senzuale.Cei din separeu au tresărit speriați și uluiți, mai puțin Scârțoi, care dormea buștean, sforăind infernal. Horcăiturile lui cădeau ca o ploaie cu răpăieli în melodia pasionalului tango. Toți erau plăcut surprinși, însă erau curioși care va fi alesul sirenei, pentru că toți se știau lefteri sau lefteriți. În ... XXVII. TRANDAFIRUL SIRENEI-10, de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 1785 din 20 noiembrie 2015. 16-Durere și ...Busuioacă La masa din separeu, printre sticlele goale și cele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
când să iasă cu fetița pe ușă, Mălina, care ținea încă păpușa în brațe, îi spuse: - Dar pe Pușa n-am îmbrăcat-o. O să-i fie frig. - Păi și vrei să ne întoarcem, s-o îmbrăcăm? Întrebă bunica, atentă și curioasă. - Mmm! Nu, azi o las acasă, pentru că Mioara și Săndel, poate că pleacă, dacă mai stăm s-o îmbrac, și privindu-și păpușa, dar să știi Pușa dragă, că mâine te îmbrac și te iau afară cu mine. Dar azi
COCOSANA ŞI ANOTIMPUL ALB de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383245_a_384574]
-
promise în gând ea. După intermezzo-ul cu telefonul, în odaie se lăsase iar liniște. Se auzea doar ticăitul delicat al deșteptătorului. Și Mira descoperi, pe noptieră, ceasul de pe vremea bunicului.Trăia bietul ornic! De câte ori nu l-o fi privit curios ori nerăbdător, bucuros ori îngrijorat bătrânul?! Spre stupefacția ei, văzu și Biblia micuță, legată în piele, cartea de grijit sufletul, după cum zicea și fostul ei posesor. Oare citea din ea și Marieta? se pomeni întrebându-se Mira. Cine știe? Poate
CAPITOLUL 4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383229_a_384558]
-
Stațiunea, din voia sa, este semnul viu al răului, îi trebuie o pildă, dar tot mai mulți sunt aceia care nu mai cred în virtute și iau, pentru o zi sau o lună, drumul Stațiunii. Chiar și curtenii, tot mai curioși. „Într-o dimineață și Regele va porni într-acolo!” spun gurile rele. Magistratul îl așteaptă de mulți ani: Statul nu poate să mai reziste fără sumele vărsate vistieriei de către Stațiune. E falit. Numai construcția bisericilor - câteva zeci, în toată țara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
de câteva zile, au apărut doi străini ce au zăpăcit iarăși lumea, și așa aiurită. Unul zice că e ghicitor în palmă, celălalt se dă drept cititor în stele. Primul adună mulțimea ziua, ultimul noaptea. Pentru un bănuț, Chiromantul prezice curioșilor viitorul. Printre altele, aproape tuturor, tineri și vârstnici, le-a spus că nu vor mai avea prea mult de trăit. Asta sigur. Dintotdeauna, locuitorii Stațiunii au avut viață lungă; aerul e curat și ozonificat, apele sulfuroase au efecte de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
-n cap, precum Eremitului. Sau o să fie internat. Chestia cu rabia nu s-a terminat. Toți adversarii Magistratului, dacă nu se potolesc, vor ajunge, în cel mai bun caz, pacienții Lazaretului: Doctorul abia așteaptă. Face niște experiențe acolo; un vândut. Curioasă e revenirea Castelanului... Domeniul e o ruină, nelocuibil; a rămas întreg numai donjonul... Cred că, la mijloc, e tot mâna Magistratului. A adus pe cineva, un fel de uite-l-nu-e, încercând, astfel, să abată atenția oamenilor de la prigoana pe care - cinic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
unuia dintre centrii psihici neconvenționali pe care autopsierul, convins de existența lor, îi căuta de ani. La o analiză atentă, a ajuns la concluzia că era vorba de un chist oarecare învăluit într-o țesătură de capilare. § Cititorul va fi curios să afle cine e Masca. Nu vei dezvălui. Un fatum. Orice loc are un fatum. Masca e piaza rea a locului. Așa ai hotărât. Poate era Castelanul. Sau dublul Astrologului. Al Eremitului. Cei uciși rătăcesc, uneori... Chestia cu dublul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
dar înscrisul are destinație precisă. Romancierul a mirosit ceva, a fost zărit, furișându-se, noaptea, în preajma Domeniului. Peste tot își vâră nasul. Poate îi găurește și lui Intendentul pielea; în urmă cu trei zile, a tras asupra unui pădurar, alt curios. Ancheta a stabilit că se urcase pe gardul Domeniului. Dacă va scăpa cu zile, va fi judecat. Inspectorul venit din Capitală a stabilit că Șeful Gărzilor Reunite e dator să asigure celor din donjon protecție. Acesta a înțeles supraveghere. Străjile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
ce nu mai contenesc - în vreme de iarnă! - și de izvoare nevăzute. Poate unii își imaginează ziua în care Stațiunea, amestecată cu glodul, va aluneca la vale ca o plăcintă. Râul, blocat, va forma un lac. De sus, de pe creastă, curioși veniți de aiurea vor zări în unda limpede case aproape intacte, Primăria, fără Primar, fără Magistrat, numai cu pești uriași, intrând și ieșind pe uși și pe ferestre, Biserica, a cărei turlă se va ridica singulară peste ape, Cazinoul, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
ci orașul celălalt, necunoscut, ivit pe nepusă masă În afara centurii vechilor ziduri, un nou Babilon, lipsit de măreția celui din vechime. Cu idolii lui noi... precum acea dansatoare, venită cine știe de unde, o vagaboandă cu ochii vopsiți. — Antilia? Un nume curios, nu e cuprins În canonul sfinților noștri, se mărgini să observe. — Antilia nu ar intra În canonul sfinților nici dacă s-ar numi Maria Magdalena, crede-mă, zise râzând Veniero. — Dar, cu toate că e În afara canonului, cred că i-ai aprecia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
un gest atât de ireverențios. O zeflemea. Sângele reîncepu să Îi clocotească, la fel ca pe vremea când, alături de Guido Cavalcanti, bântuia prin nopțile florentine În căutarea nevestelor tinere ale unor soți bătrâni. Ceilalți doi continuau să Îl observe. Păreau curioși de expresia lui. Dar poetul nu voia să aibă de a face cu Întrebările lor. Nu acum. Mai Întâi, trebuia să aibă veștile despre trupul celui ucis. — Vă salut, messeri. Din păcate, Încurcăturile cotidiene mă silesc să mă despart de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Nunțiatura pontificală era găzduită cu mărinimie pe cheltuiala Comunei Într-o aripă a mânăstirii Santa Maria Novella. Când, la Începutul anului, cortegiul care Îl Însoțea pe cardinalul de Acquasparta trecuse pe sub Porta Romana prin mulțimea care, despărțită În două, aplauda curioasă, toată lumea avusese cu adevărat impresia că la Florența Își făcuse intrarea marele mediator, bărbatul care avea să stingă ura și să pacifice orașul În numele frăției creștinești. Numai Dante rămăsese deoparte, neliniștit, asemenea unui troian la vederea marelui cal. „Timeo Danaos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
strânsoarea potrivnicului, care continua să mugească de durere. Îndreptându-se brusc din șale, cu o iuțeală nebănuită pentru Înfățișarea sa masivă, se ridică În picioare și o zbughi de partea cealaltă a străzii, strecurându-se printre trecătorii care se apropiau curioși și făcându-se nevăzut În masa de capete, după ce Îi adresase poetului un gest obscen. — Sunt prior al Florenței, animalule! Să-i dai cu tifla cățelei de maică-ta! strigă Dante În timp ce falsul cerșetor Îi pierea din vedere. Tersit mizerabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
animalule! Să-i dai cu tifla cățelei de maică-ta! strigă Dante În timp ce falsul cerșetor Îi pierea din vedere. Tersit mizerabil! mai avu puterea să adauge, gâfâind de efort și de enervare. Zări cum un tânăr ieșea din mulțimea de curioși și o lua pe urmele fugarului. Părea să poarte uniforma polițailor. Speră că va izbuti să-l prindă. Cine era pungașul acela? Îl Întrebă apoi pe Giannetto, care Încă mai azvârlea blesteme și obscenități Împotriva adversarului său. — Nu știu, răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
escorteze, Însă Dante, care nu era Îngreunat de armură și de arme, ajunse primul la prăvălia lui Teofilo. Poarta era larg deschisă, străjuită de un singur polițai cu lancea pusă de-a curmezișul, pentru a-i ține la distanță pe curioșii ce Începuseră să se Înghesuie În preajmă. Omul se grăbi să se dea la o parte pentru a-l lăsa să treacă pe prior, de Îndată Îl recunoscu. Trupul se afla dinaintea cuptorului de cărămidă, cu gâtul atârnat de unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
capitol la care nici eu, cu toată modestia, nu stau foarte rău, despre picioare vorbesc...”), doamna Elvira, zic, avea un defect și o calitate. Defectul era că vorbea În exces, iar calitatea că nu punea prea multe Întrebări, nu era curioasă din fire: În afară de un convențional „cu ce ocazie pe la Paris?”, la care nici măcar nu-mi dăduse șansa unui răspuns detaliat, și a unui la fel de formal „unde veți sta pe perioada sejurului?”, nu s-a arătat interesată aproape deloc de ilustra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]