1,636 matches
-
sau stabilitate”, „viciul minților nesănătoase”, „îngrădire a libertății umane” 1029 . Zâmbetul senin al Decameronului a dispărut și în locul lui s-a ivit un sarcasm amar. Femeile nu mai au nimic din frumusețea și noblețea de altădată: „Dacă aud un șoarece cutreierând prin casă, sau vântul mișcând o fereastră, sau o pietricică care cade, devin agitate, speriate și lipsite de orice putere [...] dar [...] de câte ori au alergat și aleargă în jurul acoperișurilor caselor, palatelor sau turnurilor, anunțate sau așteptate fiind de iubiții lor?”1030
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
coamă verde de munte, scurs molcom în vale. O doină cântată (...) de o țărancă sau de o băciță, cu sentimentul precis și economic al cântecului și cu glasul expresie a sângelui, care zeci de ani a urcat munții și a cutreierat văile sub îndemnul și porunca unui destin, evocă un orizont specific orizontul, ritmic și indefinit, alcătuit din deal și vale". 118 "Orizontul", reflectat prin intermediul limbajului artistic, este diferit, spațiul real dând naștere spațiului imaginar; astfel, "cântecul alpin" ține de specificul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fi lume. Atunci Dumnezeu a făcut vântul, până atunci încă nu fusese vânt ca să rupă pânza lui, s-o curețe, și vântul mi-a scapat. "164Într-o altă percepție, vântul este simbolizat ca fiind "cei 12 feciori ai Sfintei Duminici care cutreieră lumea întreagă, văd ce se petrece în lume, iar, întorcându-se acasă, spun mamei lor tot ce se petrece în lume".165 Vântul, ca element antropomorf, în mentalitatea tradițională, la rândul lui, are 12 feciori (cifra 12 simbolizând desăvârșirea creației
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Tu, Ileană Cosânzeană, / Suflețel fără prihană, / Și tu, soare luminate, / Trupușor făr' de pacate! Cu ochii să vă zăriți, / Dar să fiți tot despărțiți. Zi și noapte plini de dor, / Arși de foc nestingător, / Veșnic să vă alungați, / Cerul să cutreierați, / Lumile să luminați!"192 Același scenariu narativ, al nuntirii soarelui cu luna, poate fi întâlnit și într-o colindă din Hunedoara în care se transfigurează motivul profan, devenind paradigmă cosmogonică. Parcursul inițiatic, de la Iad la Rai și de la Pământ la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
după-masă și-o petrecea dând lecții particulare celor mai înzestrați și motivați elevi ai săi. Pe aceștia îi ajuta să rezolve probleme de matematică de un nivel tot mai înalt de dificultate sau îi medita la limba latină. Cu ei cutreiera pădurile colectând plante și pietre, care erau apoi atent etichetate. La lăsarea întunericului le preda lecții elementare de astronomie. Când nu avea vizitatori, Wittgenstein obișnuia să-și consacre ziua întreagă elevilor săi. Din scurtele sale vizite la Viena se întorcea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
puteau servi obiectivele pe care le urmărea. Acestea puteau fi urmărite doar prin „remarci“ sau „observații“ filozofice. Doar ele răspundeau „înclinației naturale“ a gândurilor sale. „Iar acest lucru este legat, desigur, de însăși natura cercetării. Căci ea ne obligă să cutreierăm, de-a lungul și de-a latul, în toate direcțiile, un teritoriu întins al gândirii.“ Cu referire la modul cum s-au raportat adesea la Wittgenstein filozofii de orientare analitică din ultima jumătate de secol s-a spus că trebuie
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Într-o „Notă asupra ediției”, să se precizeze și normele de transcriere. FIGURĂ!!! LEGENDĂ!!! (P. 189) 2. Exemple de transcrieri greșite Ca să ne dăm seama de valoarea unei transcrieri corecte, să ne imaginăm că versul lui Eminescu „Fiind băiet păduri cutreieram” l-am transcrie „Fiind băiat păduri cutreieram”. Cum ar suna? Actualul imn de stat al României conține o greșeală de transcriere: versul „Înalță-ți lata frunte și cată-n giur de tine” a fost transcris astfel: „Înalță-ți a ta
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
precizeze și normele de transcriere. FIGURĂ!!! LEGENDĂ!!! (P. 189) 2. Exemple de transcrieri greșite Ca să ne dăm seama de valoarea unei transcrieri corecte, să ne imaginăm că versul lui Eminescu „Fiind băiet păduri cutreieram” l-am transcrie „Fiind băiat păduri cutreieram”. Cum ar suna? Actualul imn de stat al României conține o greșeală de transcriere: versul „Înalță-ți lata frunte și cată-n giur de tine” a fost transcris astfel: „Înalță-ți a ta frunte și cată-n giur de tine
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
anumite efecte artistice etc., fie că sunt proprii vorbirii autorului Însuși (Asan, Bulgăr, Căplescu, 1959, p. 21). Conform acestui principiu, o ediție din Sadoveanu, de pildă, va conserva forme precum: barbat, băiet (cum Întâlnim și la Eminescu: „Fiind băiet păduri cutreieram...”), calare, carare, cămeșă, cutriera, dadacă, galbăn, năcaz, pacat etc., care sunt specifice scriitorului și Moldovei, zona de unde provenea. • „Se vor Înlătura particularitățile grafice, aplicându-se În mod obligatoriu normele ortografice În vigoare.” De exemplu: d → z: dille → zile; livedi → livezi
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
după-masă și-o petrecea dând lecții particulare celor mai înzestrați și motivați elevi ai săi. Pe aceștia îi ajuta să rezolve probleme de matematică de un nivel tot mai înalt de dificultate sau îi medita la limba latină. Cu ei cutreiera pădurile colectând plante și pietre, care erau apoi atent etichetate. La lăsarea întunericului le preda lecții elementare de astronomie. Când nu avea vizitatori, Wittgenstein obișnuia să-și consacre ziua întreagă elevilor săi. Din scurtele sale vizite la Viena se întorcea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
puteau servi obiectivele pe care le urmărea. Acestea puteau fi urmărite doar prin „remarci“ sau „observații“ filozofice. Doar ele răspundeau „înclinației naturale“ a gândurilor sale. „Iar acest lucru este legat, desigur, de însăși natura cercetării. Căci ea ne obligă să cutreierăm, de-a lungul și de-a latul, în toate direcțiile, un teritoriu întins al gândirii.“ ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 305 Cu referire la modul cum s-au raportat adesea la Wittgenstein filozofii de orientare analitică din ultima jumătate
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
o propune: parnasian, antonpanesc, expresionist și "șaradist", vine cu cîteva obiecții. Parnasianismul său nu era unul în continuitate cu Grecia decorativă a lui Hérédia sau Leconte de Lisle: "Helada la care aderasem acum zece ani era Helada lui Nietzsche: Elanul, cutreierînd dinamic ființele și ridicînd extatic un cer platonician. Legătura dintre această primă fază și a doua? E căutarea unei Grecii mai directe, mai puțin filologice. E vorba desigur de o Grecie, simplă ipoteză morală, din care derivă o normă de
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Dragi-mi erau tata și mama, frații și surorile, și băieții satului, tovarășii mei din copilărie, cu care, în zile geroase de iarnă, mă desfătam pe gheață și la săniuș, iar vara, în zile frumoase de sărbători, cântând și chiuind, cutreieram dumbrăvile și luncile umbroase, prundul cu știoalnele, țarinile cu holdele, câmpul cu florile și mândrele dealuri, de după care-mi zâmbeau zorile în zburdalnica vârstă a tinereții! Asemenea, dragi-mi erau șezătorile, clăcile, horele și toate petrecerile din sat, la care
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
literare, înfășurat în norul său de melancolie („Mai singur, tot mai singur, în munții mei bătrâni, / Nici o dorință-n mine, nici un îndemn. Doar zvonul / Declinului, cum, parcă, pe cerul altui ev, / Suflând, un zeu ar duce spre orizonturi norii...”). Poetul cutreieră ținuturi păduroase, în care trecutul istoric vibrează încă viu în oameni, dar și în frunzele copacilor, în ierburi, unde „și-n aer a rai și a vecie amiroase” și își decantează sentimentele, emoțiile în litanii de o mare discreție pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
să scuipe și să le-arunce-n urmă / ca să aibă parte de noroc. / Nu mai există caiele, arheologii doar / de vor descoperi printre dinții ultimului potcovar... // Nu mai există potcovari. / Există numai momentul unei nicovale / - într-un muzeu, ca o nedumerire, deci - / Cutreierat de mistice scântei. / Există numai poemul acesta ca un cal / strivit de hulubele de oțel / ale secolului ce nu uită că e douăzeci”. Cât despre proză, domeniul lui S. e o secțiune de spațiu urban al cărui centru gravitațional e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
și de spirit, scânteietor în replici, cu talent de mim și de povestitor, tânărul acaparează atenția celor din jur. Intuindu-i înzestrarea neobișnuită, T. Maiorescu îl va lua, pe spezele sale, într-o călătorie la Viena. Între 1881 și 1882, cutreieră județele Suceava și Neamț, ca revizor școlar. O relație furtivă cu Veronica Micle atinge dureros sensibilitatea lui Eminescu, îndrăgostit de blonda stihuitoare, și C., temător de urmări și simțindu-se vinovat, se transferă zorit, în 1882, ca revizor în circumscripția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
n-o mai reproducem, în traducere ar însemna ,,ale sufletului limite”. În legătură cu aceasta, dr. Cristina Glavce ne informează că a fost plasată pe medalie la sugestia profesorului Francisc Rainer și că, în traducerea acestuia, are următorul sens: ,, Chiar de ai cutreiera toate drumurile, n-ai putea afla hotarele sufletului, atât de adânci îi sunt cutele”. După cum lesne se poate observa, medalia este o realizare de excepție a sculptorului A. Bordenache, a cărui semnătură autografă apare atât pe avers, cât și pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
n-o mai reproducem, în traducere ar însemna ,,ale sufletului limite”. În legătură cu această, dr. Cristina Glavce ne informează că a fost plasată pe medalie la sugestia profesorului Francisc Rainer și că, în traducerea acestuia, are următorul sens: ,,Chiar de-ai cutreiera toate drumurile, n-ai putea afla hotarele sufletului, atât de adânci îi sunt cutele”{\cîte 110}. După cum lesne se poate observa, medalia este o realizare de excepție a sculptorului A. Bordenache, a cărui semnătură autografa apare atât pe avers, cât
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
îi vor primi la început întocmai ca pe Dumnezeu. Ea a prezis că ei nu vor deține nimic propriu și că vor trăi doar din pomenile credincioșilor, nici pe acestea nepăstrându-le pentru ziua următoare; mulțumiți de această sărăcie, vor cutreiera orașe, sate și ținuturi întregi predicând. În primii ani ei vor fi iubiți de Dumnezeu și de oameni. Însă, nu după mult timp, îndepărtându-se de idealurile lor, vor fi mai disprețuiți decât ceilalți oameni. Se spune că acest lucru
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
noduri. Și, astfel, desculț și cu părul tuns, s-a prezentat în fața tatălui și, luându-și rămas bun de la el, i-a spus că dorea să-i slujească mai degrabă lui Dumnezeu decât mamonei (cf. Mt 6,24). 3. Pe când cutreiera acele locuri, mulți frați i s-au alăturat lui și Ordinului său. Mergând la papa Grigore, acesta le-a îngăduit să predice. Astfel, s-au răspândit în regiunile învecinate. 4. Se spune că Francisc, mergând prin împrejurimi să predice cu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ideile susținute de aceasta. Absolvind liceul (1880), își face studiile universitare la Viena, unde participă la activitatea Societății România Jună, iar după terminarea lor (1886) va profesa mult timp medicina la Karlsbad. Iubitor de călătorii, cunoscător a șapte limbi, M. cutreieră Europa, notându-și de multe ori impresiile, care vor fi editate mai târziu în volum. Colaborează cu basme și nuvele la „Familia”, „Convorbiri literare”, „Tribuna” (Arad), „Telegraful român”. Bolnav de cancer, se stinge în străinătate, de unde este adus și înmormântat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288090_a_289419]
-
În vatră trece fiecare tăciune. (Ă). Apoi multe s-au schimbat - În câțiva ani s-a schimbat ceea ce altădată nu se schimba Într-o mie și Într-o zi un glas i-a strigat: - Hai, sui pe mașină, Marie! Acum cutreieră țara lung și-n lat soră cu depărtările albastre și cu soarele prin gări oamenii o privesc bucuroși și dintre holde cu mâna-i fac semne fecioarele. (Ă). Nu mai cunosc nici o margine, nici un hotar tot mai scurte Îmi par
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lui Eminescu; În nr. 1657, 16 ian.: M. Sadoveanu. - Motive populare În poezia lui Eminescu 6. În: Scânteia, nr. 1634, 16 ian. Vezi și: Nestor Ignat. - Cu privire la opera lui Mihai Eminescu În nr. 1632-1633, 14, 15 ian. și Constantin Mitea. - Cutreierând meleagurile pe unde a umblat Eminescu, În nr. 1633, ș.a. 7. Horia Bratu. - Importanța valorificării moștenirii noastre literare. În: Contemporanul, nr. 18, 24 mart. 1950 8. Aurel Martin. - Bibliografie eminesciană. În: Almanahul Literar, Cluj, nr. 2-3, ian.-febr. 1950. Alte
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sătulul nostru Pașă, dragostea lui de fete e înlocuită cu dragostea de confort și de virtute: otomanul nostru pășește într-o fază a pocăinței și a neputinței, își abjură haremul și-l dizolvă și, devenind un moșneag exemplar și morocănos, cutreieră singur-singurel meridianele și paralelele, rostind rugăciuni și punîndu-i în gardă pe leviatanii cei tineri, să nu repete greșelile sale din tinerețe. Dacă vînătorii numesc acest harem al balenelor „școală“, stăpînul ei este cunoscut sub denumirea tehnică de „dascăl“. Oricît ar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
faptul că preoții jurau că jetul acela de fum era adevărat. M-am plimbat de colo pînă colo prin fața scheletului - dînd la o parte vița - apoi mi-am croit drum printre coaste și, cu un ghem de sfoară vegetală, am cutreierat îndelung prin labirintul acela de colonade și boschete umbroase. în curînd, însă, sfoara mi s-a terminat; urmînd-o în sens invers, am ieșit din labirint afară. înăuntru nu văzusem nimic viu - numai și numai oase. Tăindu-mi o nuia verde
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]