2,987 matches
-
după aceea, Corneliu Bogdan se întîlni cu președintele Johnson la Casa Albă. Bogdan era noul ambasador al României în Statele Unite, ales în locul lui Petre Bălăceanu, care se întorsese la București pentru a fi numit din nou1238. Bogdan își pregătise o cuvîntare protocolară, dar cînd se văzu în fața președintelui, lăsă deoparte discursul și astfel, cei doi discutară despre "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România și despre rolul de mediator secret dintre Hanoi și Washington, pe care Bucureștiul avea să și-l
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fuzionarea celor două funcții, pentru asigurarea unității statului și partidului la nivel internațional 1244. Ceaușescu a acceptat. Era acum fără de pereche în România. Între timp, tratativele dintre Washington și Hanoi atinseseră o nouă amplitudine. Pe 29 septembrie 1967, la o cuvîntare ținută în San Antonio, Johnson a anunțat că americanii vor înceta bombardarea Vietnamului de Nord în schimbul unor "discuții productive". Cu alte cuvinte, dacă bombardamentele ar fi încetat, Hanoiul ar fi acceptat să nu tragă foloase militare din oprirea focului ? România
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
California, Detroit și Williamsburg. S-a întîlnit cu directorii firmelor Intercontinental Hotels, Dow Chemical, Caterpillar Tractor și Combustion Engineering. Mesajul său era direct: voia să înființeze societăți mixte cu unele companii americane 1389. Pe 22 octombrie, Ceaușescu a ținut o cuvîntare în fața Asociației de Politică Externă din New York. El spunea că vrea să dezvolte comerțul și relațiile româno-americane, dar o dezvoltare semnificativă nu este posibilă decît dacă România ar primi " Clauza" pentru exporturile către America 1390. Mesajul său nu a scăpat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că submina strădaniile celor de la Ambasada Română. În ziarele americane începeau să apară articole despre eforturile lui Ceaușescu de a-și institui în România un cult al personalității. "The Christian Science Monitor" relata că în fiecare ediție a "Scînteii" apăreau cuvîntări de peste 5.000 de cuvinte de-ale președintelui român 1464. Intelectualii români, și mai ales cei care nu împărtășeau vederile guvernului erau, dimpotrivă, siliți să-și trimită scrierile în Occident, spre a fi publicate 1465. Pentru a-și instituționaliza controlul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
devenea singurul care putea garanta că o derogare prezidențială de la prevederile de emigrare din punctele (a) și (b) ale Paragrafului 402 va duce la instituirea unor practici de emigrare mai libere în România 1711. Referindu-se la politica externă, la cuvîntarea sa către Congres, de pe 10 aprilie, președintele american și-a manifestat interesul pentru îmbunătățirea relațiilor comerciale cu lumea comunistă 1712. La două săptămîni după aceea, pe 24 aprilie, a prezentat legislativului un "pachet" de măsuri pentru România. Acesta includea și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
europene 1750. Pe 1 august, după ce vizitase Germania Federală și Polonia, președintele Ford a făcut o vizită în capitala Finlandei, unde a semnat Tratatul de la Helsinki, împreună cu reprezentanți din 34 de țări. Ceaușescu a semnat pentru România și, într-o cuvîntare ulterioară, a subliniat importanța "problemelor umanitare", cărora trebuie să li se acorde mai multă atenție în viitor. Deși a acceptat principiile umanitare din Legea finală, el a menționat că trebuie să se dedice mai mult timp problemelor umanitare legate "de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că "această țară (trebuie) să fie un model pentru celelalte țări în ceea ce privește curajul, compasiunea, integritatea și respectarea drepturilor și libertăților omului"1849. Pe tot parcursul campaniei sale, Carter și-a declarat interesul pentru drepturile omului. Pe 20 ianuarie 1977, la cuvîntarea inaugurală, președintele a declarat poporului american că guvernul SUA s-a dedicat respectării drepturilor omului. El difuzase, de asemenea, un mesaj global în care afirma că deși Statele Unite "nu pot garanta singure respectarea dreptului fiecărei ființe umane de a scăpa
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
el voia să se asigure că România nu va călca pe urmele Poloniei. În ultimele săptămîni ale lunii august și la începutul lui septembrie, președintele român a plecat prin țară, pentru a se întîlni cu muncitorii și a le ține cuvîntări pline de impetuozitate. El i-a felicitat pentru munca prestată și pentru dăruirea cu care construiau societatea socialistă multilateral dezvoltată din România 2081. Pe 9 septembrie, președintele a anunțat o schimbare în bugetul de stat pentru 1980. El a luat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu încă doi ani programele de cooperare și schimb în domeniile culturii, științei și tehnologiei 2212. Cu două săptămîni mai tîrziu, președintele Reagan a făcut proclamația anuală prin care recunoștea ziua de 10 decembrie ca fiind Ziua Drepturilor Omului. În cuvîntarea sa, acesta a amintit de situația deprimantă din Polonia, unde regimul militar urmărea să "zdrobească Solidaritatea", dar nu a pomenit nimic despre eforturile României de a înăbuși emigrarea 2213. La două luni după aceea, Administrația avea să prelungească și să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de dolari 2285. Ceaușescu refuza să lege comerțul de drepturile omului. De fapt, el considera că în România nu există nici o problemă referitoare la drepturile omului, ceea ce a și declarat la cel de-al XIII-lea Congres al Partidului. În cuvîntarea de deschidere, de pe 19 noiembrie, el le-a spus delegaților că unii observatori se întreabă ce fel de democrație există în România. Democrația românească "este o expresie a unității de interese, căci în Republica Socialistă România s-au lichidat clasele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
îmbunătățească practicile legate de drepturile omului. Vizita lui Shultz avea ca prim scop transmiterea acestui mesaj personal lui Ceaușescu. În vreme ce Shultz se pregătea pentru vizita în Europa de Est, Ceaușescu își pregătea compatrioții pentru o altă iarnă grea și austeră. Într-o cuvîntare susținută la Plenara CC al PCR, pe 13 noiembrie, acesta le-a spus delegaților că România trebuie să exporte o cantitate mai mare de carne. Fiecare județ trebuia să livreze statului o anumită normă. Restul de carne putea rămîne în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și receptivitatea la critici afectează interesele oamenilor... Tuturor ne este drag socialismul și vrem cu toții ca el să arate cît mai atrăgător cu putință. Dar dacă se ascund unele neajunsuri, ele vor lua, inevitabil, amploare"2445. Deși principalele teme ale cuvîntării au fost conceptele de glasnost' și perestroika, acestea nu au fost singurele subiecte care l-au iritat pe Ceaușescu. Liderul sovietic a adus în discuție și cîteva chestiuni cu implicații speciale pentru România. Pentru restructurarea socială și economică era nevoie
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Columbia University Press, New York, 1985 Ceaușescu, Ilie (ed.). War, Revolution, and Society in Romania: The Road to Independence, "Social Science Monographs, Boulder," Columbia University Press, New York, 1983 Ceaușescu, Nicolae. Comerțul exterior și cooperarea economică internațională, Editura Politică, București, 1980 Idem, Cuvîntare la Încheierea Lucrărilor Consfătuirii cu Activul de Partid și de Stat din Domeniul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, 14 Februarie 1975, Editura Politică, București, 1975 Idem, An Independent Foreign Policy for Peace and Cooperation. Editată de J. Van Kloberg
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Londra către Washington, 15 decembrie 1954, dosarul 510, România-Alte țări, cutia 134, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, documentele generale ale Legației de la București, 1953-1955, Arhivele Naționale 820 Gheorghe Gheorghiu-Dej, Cu privire la politica externă a guvernului Republicii Populare Române. Cuvîntare susținută la a 5-a sesiune a Marii Adunări Naționale, 22 februarie 1955, Institutul Român pentru Relații Culturale cu străinătatea, București, 1955, 1 821 Francois Fejitö, A History of the People's Democracies: Eastern Europe Since Stalin, trad. Daniel Weissbort
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dosare pe țări, CSN, Biblioteca LBJ. 1183 "Actualitatea românească", 2 decembrie, 1988, p. 6 1184 Brown, Eastern Europe and Communist Rule, p. 77; Fischer-Galați, The New Romania, p. 105 n 2; Nicolae Ceaușescu, România pe drumul construirii societății socialiste: rapoarte, cuvîntării, articole, Meridiane, București, 1965, I, p. 101. Apoi, citat din Ceaușescu, România pe drumul... 1185 "Christian Science Monitor", 27 iulie 1965 1186 Ceaușescu, România pe drumul..., I, 45; Shafir, Romania: Politics, Economics and Society, p. 39 1187 Trond Gilberg, Modernization
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
2539 Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea I, 1989, vol. CXXXV, E1859 2540 Ibidem, p. E780 2541 RFE, Reportaj cu privire la Uniunea Sovietică, "Europa de Est", 1 aprilie 1989, p. 1 2542 CSM, 30 martie 1989, p. 7 2543 Nicolae Ceaușescu, Cuvîntare la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român, 27-28 iunie, 1989, Editura Politică, București, 1989, p. 6 2544 RFE, reportaj cu privire la Uniunea Sovietică, "Europa de Est", 10 decembrie 1989, p. 4 2545 Telecon, secția română, Departamentul de Comerț al SUA, 13 februarie
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
predică, care îl arată pe Sfântul Niceta ca un păstrător al tradiției cultice din Biserică. În cele nouă capitole ale lucrării, autorul vorbește despre privegherea religioasă de noapte, introdusă de curând ca slujbă bisericească, vineri seara și sâmbătă seara. Terminând cuvântarea Despre priveghere..., Niceta anunță lucrarea următoare: „Dar despre evlavia imnelor și a psalmilor, cât sunt de plăcuți și de primiți de Dumnezeu, aș vorbi acum puțin, dacă o rațiune mai deosebită n-ar cere un alt volum; lucrul acesta, cu ajutorul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și Apus, cât și referințele unor Părinți și scriitori bisericești ca Sfântul Vasile cel Mare, Fericitul Augustin și Ioan Casian privind oficierea privegherilor și cântarea psalmilor în comun în biserică, plasează lucrarea la sfârșitul secolului al IV-lea. Cele două cuvântări: De vigiliis servorum Dei și De psalmodiae bono au inspirat totdeauna și pretutindeni - prin sfaturile și ideile ce cuprind - atât cercurile monahale cât și pe toți creștinii care preamăresc pe Dumnezeu prin imne religioase. Ele reprezintă și o sursă de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
redarea corectă a numelui Sfântului Niceta. Unele cărți ale Sfântului Niceta (De psalmodiae bono și De vigiliis) îl arată pe marele misionar ca un pasionat al cântării liturgice, fapt confirmat și de Paulin de Nola. Folosirea unor texte biblice în cuvântarea De psalmodiae bono demonstrează că este unitate strânsă între această lucrare și imnul Te Deum. Unii cercetători au sugerat părerea că imnul Te Deum a circulat în Biserica primară, începând din secolul al II-lea, sub diferite forme, iar Sfântul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
jumătate a secolului V, dintre care îi amintim pe Sfântul Atanasie cel Mare (Patru Scrisori către Serapion de Tmuis, scrise între anii 356-362), Sfântul Vasile cel Mare (Despre Sfântul Duh), Sfântul Grigorie de Nazianz (Despre Sfântul Duh - A cincia dintre Cuvântările teologice), Sfântul Grigorie de Nyssa (Despre Sfântul Duh, contra Macedonienilor pnevmatomahi), Didim Alexandrinul - cel Orb (Despre Sfântul Duh), Amfilohiu de Iconiu († pe la 403) (Despre Sfântul Duh - lucrare pierdută), Diodor de Tars († 395) (Despre Sfântul Duh), Sfântul Ambrozie (Despre Sfântul Duh
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și Fericitul Augustin. După Sfântul Niceta, Biserica are o dimensiune spațială și temporală, ea cuprinzând pe „drepții care au fost, care sunt și care vor fi”, cu toții formând un singur trup, prin puterea Sfântului Duh. Ideea aceasta apare și în cuvântarea Despre folosul cântării. Prin taina imnelor, împlinită cu credință - spune Sfântul Niceta - suntem legați de sfinți, adică de profeți și de mucenici, care cântă neîncetat minunile Dumnezeului celui veșnic. Extinderea hotarelor Bisericii într-o oikumenie văzută și nevăzută este exprimată
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
aspirant către desăvârșire, dovedește bună stăpânire a informației teologice, dar și abilitate diplomatică în timpul unei dispute doctrinare purtată cu prilejul intervenției avute în favoarea lui Ioan Gură de Aur, la Constantinopol. Ioan de Tomis este elogiat de Marius Mercator pentru cuvântările sale teologice citate ca opere de autoritate în lupta contra nestorianismului și contra monofizismului. Ioan Cassian se numără printre teologii cei mai productivi din Scythia Minor, ale cărui opere (Așezămintele cenobitice și Conferințele duhovnicești) se ocupă cu desăvârșirea creștină. Tratatul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
este de mai mare folos să-ți ferești inima de mușcăturile lacome ale deznădejdii, decât să îndepărtezi bolile trupești ale altora; este o virtute mai mare să-ți vindeci bolile propriului suflet, decât pe cele ale trupului altuia (cap. 8 ). Cuvântarea a XVI-a (28 capitole) cuprinde învățătura despre prietenie pe care Avva Iosif o prezintă în fața lui Cassian și Gherman. Despre Iosif, Cassian ne spune că provenea dintr-o familie de vază din Thmuis și că știa foarte bine limbile
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
430; 3. Cassian nu a avut în posesie nici una din informațiile aduse la Roma de Posidonius, trimisul Sfântului Chiril al Alexandriei, în primăvara anului 430; 4. Cassian se pare că a folosit câteva fragmente trimise de Leon, cuprinzând cu siguranță cuvântările lui Nestorie și prima scrisoare a acestuia (care a fost trimisă la Roma la începutul anului 429). Sfântul Cassian a fost solicitat de Leon să scrie o lucrare care să combată o erezie doctrinară pentru că, în primul rând, era un
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
procedeului lor preferat alegerea, în sensul unei reduceri purificatoare la esențe.112 Ca urmare, clasicismul nu trebuie privit drept o apariție bruscă, ci drept produsul final al unei evoluții treptate, implicând ideea deplinătății. Este ceea ce sugerează și T.S. Eliot în cuvântarea sa Ce este un clasic? identificând drept condiții ale clasicității maturitatea de gândire, a moravurilor, a limbii, alături de desăvârșirea unui stil comun și a caracterului de universalitate.113 Criticul făcea în acest sens diferențierea între clasicul relativ, raportat doar la
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]