8,648 matches
-
Ov. Densușianu et. comp. mă contrazice cu dispreț savant. Mai ales profesorul G.Ivănescu cu a sa „Istorie a limbii române” în care afirmă că geto-dacii, după retragerea aureliană, au vorbit numai latina populară pe care au transmis-o și dacilor liberi din celelalte regiuni care nu fuseseră ocupate de romani. Atunci, când i-au auzit pe frații lor (care trăiseră sub ocupație romană) ce limbă frumoasă vorbeau au renunțat și ei la limba lor strămoșească și au început cu toți
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
și de puterea magică a cornului de a anihila orice otravă. Așa au trecut anii, mulți la număr, dar cine le mai ținea șirul... În cele din urmă, El și Ea s-au retras pe muntele Kogaion, locul sacru al dacilor și Inima Lumii. Deja Sya era pregătită să fie inițiată de Marea Preoteasă a lui Zalmoxis ca să-și îndeplinească misiunea pentru care fusese trimisă pe Pământ. Și ea era o entitate divină, dar încă nu știa... (Floarea Cărbune Referință Bibliografică
LEGENDA INOROGULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347104_a_348433]
-
cântând la unicele, pe vremea aceea, și înălțătoarele Cenacluri Flacăra: „Sunt curat la trup, curat la suflet, Vreau să înțeleg și să iubesc: Nu contează cât de lung am părul, Dar contează ce și cum gândesc! Simt în trup pletoșii daci, comeții, Firea mea e saltul omenesc: Nu contează cât de lung am părul Important e cât și cum gândesc! Vreau să-nalț castele din gândire, Vreau să fiu lăsat să simt cum cresc: Nu contează cât de lung am părul
PROFESORII NOŞTRII DE IERI!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357038_a_358367]
-
Să te faci, grâule, faci / Ca iarba printre copaci, / Să stai bine la tăiat / Ca mândra la sărutat, / Să stai bine la cosit, / Ca mândruța la iubit. „Îmi amintesc de un cosaș de la noi din sat, căruia i se zicea Dacul; când era vremea fânului, venea la noi câteva zile să ne cosească iarba, și-n timp ce trăgea din greu la coasă cânta un cântec care suna cam așa: Plânge valea cu suspine / Eu cu mândra n-o duc bine
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
cu maximum de îngăduință, în așa fel încât să nu se răspândească tâmpeniile vreunui intelectual de doi bani și prin căpățânile altor idioți mai slabi de țâțână. Era vrednicul urmaș al unor oameni de înaltă ținută morală din ținutul vechilor daci, vestiții luptători pentru libertatea și neatârnarea comunei Atârnați. Mai târziu veniseră în vest să aducă și aici lumina înaltelor lor cunoștințe inițiatice moștenite din moși-strămoși, dar se cam încurcaseră cu muierile de prin partea locului și se stabiliseră pe aceste
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]
-
mai bine taci! Când dintr-o clipire spuneai ca după...vânt, Ce-am pățit și câte zile mai sunt ... Scena 2. DECEBAL (Intră grăbit și tulburat împreună cu Vezinas. Înlături cu voia bună! Și minciuna vracilor! Nu sunt date acestea regelui dacilor. Oh! Cum de cincizeci și atâția ani am avut numai necaz, Parte n-am avut de-o fărâmă de răgaz!? Străjeri de departe din Barodina, aman Ne-a trimis vorbă că imperatorul Traian Trece podul cetatic de peste Istru construit colan
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 4 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357390_a_358719]
-
credincioase ale zeului sfânt Vom apăra până la moarte al Daciei pământ.” DECEBAL ( Către Zada.). Zada noastră, cum te iubim aici și-acolo te vom iubi! 24 Ai fost preoteasă lui Vezinas, dincolo mireasa lui Zalmoxis vei fi. Spuneai că faptele dacilor și gândurile lor Sunt împotriva dușmanilor. ZADA Socotesc că până mâine seară chiar îi voi spune Înțeleptele-ți cuvinte, slăvite stăpâne! DECEBAL Temnicier! Pe meșterii romani închiși nu-i mai lăsăm în viață, Îi trimitem lui Zalmoxis dis-de-dimineață! Să-i
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 4 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357390_a_358719]
-
mi-a pătruns în fire, Trezește în sufletu-mi o neîncercată fericire, 22 Să ști că fapta mea nu e îngăduită și e mare păcat, N-ar faceo nici cea mai de pe urmă fiică de comat. Un zeu ascuns, necunoscut dacilor, m-a îndemnat. LICINIUS E amorul și dragostea, stăpână a visurilor mele. DOCHIA Ai venit cu ele, să te duci cu ele! Aici, vezi e țara războaielor din tată-n urmaș Nu pot găsi o clipă de sălaș. ( Se aude
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357391_a_358720]
-
de toate relele pământului/ făcându-te să/ gândești curat/ atunci când te reîntorci la realitate.” (poezia „Insula fericirii”) De ce suntem singuri și „bolnavi sufletește” pe „Insula fericirii”? Este singurătatea o boală? Metoda vindecării sufletului, motiv literar și filozofic care vine de la daci, care spuneau că toate durerile și bolile vin de la suflet, și că dacă trebuie să ne însănătoșim trebuie să vindecăm întâi sufletul. Această urcare subtilă, făcută aparent cu mare ușurință, a „luminii poetice” a, sonurilor și sensurilor din adâncimile tenebroase
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
cam scrântit nițel, cum poți oare o ciubotă s-o confunzi cu un cățel? -Dac-am făcut o greșeală v-aș ruga să mă scuzați, dar de ziceți că-i ciubotă dece nu o încălțați? -Mă, tu ești nebun, băi frate, dac-o-ncalț poate mă mușcă! Și negru de supărare, A tulit-o ca din pușcă! Morala: Când din întâmplare Dai de un nebun Dacă vrei să ai pace Taci și-ți vezi de drum!” Trebuie neapărat să mai citești cartea
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > VARA Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1245 din 29 mai 2014 Toate Articolele Autorului vara A venit vara după calendare, Tăcerea este umedă prin munți, Stau treji ca niște daci cărunți, Cu vârfurile ce se pierd în zare. Și pe câmpie grâul încolțește, Talanga scoate turma în amurg, Se-aud pe vale apele cum curg, Iar trandafirul vesel înflorește. Petale lungi de lună la ureche, Cu nopțile scăldate-n apa
VARA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357515_a_358844]
-
neștiuți. Dar ce a fost între așezarea aceea încă nedescoperită din vecinătate, de Epoca Bronzului, care a avut un cimitir stabil timp de 200 - 300 de ani, până spre anul 1200 sau chiar 1000 î.Hr.? Ce a fost în perioada dacilor, care au fost semnalați aici, în apropiere, peste râul Doftana, și ce a fost până în secolul al XVII-lea, când a reintrat în istorie acest loc? De ce s-a păstrat caracterul sacru al zonei? Ce a văzut fiecare generație până
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]
-
carubii parfumați și albi ca norii a văzut țiclălul Istriței, ce i s-a părut Olimpul cel purtător de mistere și de legende, fascinându-l cea despre Cloșca cu puii de aur, cât și aceea despre Tămâioasa moștenită de la strămoșii daci, chiar împotriva voinței regelui Burebista. De la marginea satului începea câmpia cea fără de sfârșit, adică uimirea și vraja depărtărilor nevăzute, ce păreau coborâte din cer de linia orizontului, de unde se iveau răsărituri și unde plecau apusuri de soare mai frumoase decât
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
sângele! - Neamul vostru e mare? - Oho! Câtă frunză și iarbă! Dacă am reînvia cu adevărat, am deveni cea mai puternică oaste din lume! Ar fi Imperiul de temut al lui Dracula - voievod, stăpân peste toate întinderile pământești! Mai numeroși ca dacii! - Ăia cine mai sunt? - Cum, nu știți din cine vă trageți? Dar inculți mai sunteți! Aurul v-a încețoșat mințile! Sunt strămoșii noștri! - De unde știi toate astea? - Vampirii există de când a luat ființă omul pe Pământ! Cei care vin din
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
-ați fost cândva/pădure”. Sugerează melancolie, aduceri-aminte din tinerețe, din viața verde și fericită. E-atât de unic artistul/creatorul! Atât de unică clipa, secunda, poezia și irepetabilă ființa umană, că nici măcar cu ea însăși n-o mai poți asemăna. „Dac’-așfi în locul meu,/te-așculege/de prin gânduri,/să te-adun în țărm,/din grinduri;/ast’-așface,/să se poată,/să fiu eu, în locul meu”. Timpul își pierde dimensiunile, unificând clipa cu eternitatea. Frumoase și inedite poeme de dragoste. „Ești tot
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
la Țipova, spre exemplu) au fost pline de semnificații pentru căutător. Și aceste osteneli au fost dedicate, mai ales, creștinilor de la începuturi, acelei vițe ignorate (in contextul genezei românești) a neamului din care i se trage poporul român, anume anticii daci de la Nistru, cei dintâi care au aflat Cuvântul Domnului prin Apostolul Andrei. Unul dintre plinele de adâncuri eseuri ale sale se intitulează “Să fim drepți”, și justifică acest îndemn folosind ca pârghie pentru mesajul său mesianic existența celor 80 de
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]
-
dus pe Andrei Vartic la urmatoarea concluzie: “...(aceste sanctuare) sunt modele exemplare de continuitate geto-dacică în spațiul românesc timpuriu, ba chiar modele de trecere nonviolentă și non-politică de la monoteismul dacic la cel creștin-ortodox, (ceea ce înseamnă că) continuitatea religioasă monoteistă a dacilor în monoteismul creștin-ortodox al românilor măsoară cel mai perfect vechimea primordială a poporului român în spațiul său de geneză.” Cercetând cu spiritul său analitic, de istoric si artist, patrimoniul monastic al Bucovinei, în frunte cu Biserica de la Voroneț, Andrei Vartic
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]
-
2012 în orașul gorjean Târgu Jiu, ocazionate de întâlnirea fiilor Gorjului (membri ai Ligii „Fiii Gorjului” - Președinte prof. Alexandru Păsărin) și a Congresului de Dacologie, a XIII-a ediție - Președinte dr. Napoleon Săvescu din New-York, cu tema „Constantin Brâncuși - Pietrele dacilor vorbesc” - la care a fost invitat scriitorul-compozitor Marin Voican-Ghioroiu să-și lanseze cartea „Ne vedem la Paris” - închinată demiurgului scupturii moderne, alături de albumul muzical „Sus, în deal, la Peștișani” . Compact discul are 10 melodii - pe care măiastra cântecului popular românesc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
2012 în orașul gorjean Târgu Jiu, ocazionate de întâlnirea fiilor Gorjului (membri ai Ligii „Fiii Gorjului” - Președinte prof. Alexandru Păsărin) și a Congresului de Dacologie, a XIII-a ediție - Președinte dr. Napoleon Săvescu din New-York, cu tema „Constantin Brâncuși - Pietrele dacilor vorbesc” - la care a fost invitat scriitorul-compozitor Marin Voican-Ghioroiu să-și lanseze cartea „Ne vedem la Paris” - închinată demiurgului scupturii moderne, alături de albumul muzical „Sus, în deal, la Peștișani” . Compact discul are 10 melodii - pe care măiastra cântecului popular românesc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei > AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- "PIETRELE DACILOR VORBESC" Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 545 din 28 iunie 2012 Toate Articolele Autorului SEMNE ȘI INSCRIPȚII DACICE ÎN SCULPTURA LUI CONSTANTIN BRÂNCUȘI “Semne se află peste tot. Numai să știi să le vezi...Peste cascade și repezișuri
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
de la Sanctuarele Sarmizegetusei, “unde ar fi vrut să înalțe nesfârșitului un stâlp aurit așezat drept în mijlocul marilor sanctuare astronomice ale străbunilor.. Stâlpul ar fi vrut să-l înconjoare de pietre care să măsoare în cerc mersul stelelor. Pietre ca ale dacilor, spunea, un calendar ceresc, de unde vine lumina cea adevărată.”(Tretie Paleolog - De vorbă cu Brâncuși). Comentând despre munții pe care i-a colindat, Brâncuși amintește de “ Dinții Sulițelor, care , spunea, păstreză amintirile dacilor, care se jertfeau de bunăvoie, ca să-i
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
în cerc mersul stelelor. Pietre ca ale dacilor, spunea, un calendar ceresc, de unde vine lumina cea adevărată.”(Tretie Paleolog - De vorbă cu Brâncuși). Comentând despre munții pe care i-a colindat, Brâncuși amintește de “ Dinții Sulițelor, care , spunea, păstreză amintirile dacilor, care se jertfeau de bunăvoie, ca să-i aducă lui Zamolxe cererile celor de pe pământ. În drumurile bătute de Brâncuși spre Mânăstirea Tismana, sculptorul de mai târziu, nu uită, că pe vremea dacilor trecea pe acolo o cale sacră.... Poteci milenare
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
amintește de “ Dinții Sulițelor, care , spunea, păstreză amintirile dacilor, care se jertfeau de bunăvoie, ca să-i aducă lui Zamolxe cererile celor de pe pământ. În drumurile bătute de Brâncuși spre Mânăstirea Tismana, sculptorul de mai târziu, nu uită, că pe vremea dacilor trecea pe acolo o cale sacră.... Poteci milenare duc în Câmpul lui Neag...Urcând către izvoarele Jiului ajungeam la vechea Hobiță a dacilor transilvăneni, o așezare la nord de Munții Retezat...Iar dincolo de Jii urcă Munții Orăștiei, unde peste cascade
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
În drumurile bătute de Brâncuși spre Mânăstirea Tismana, sculptorul de mai târziu, nu uită, că pe vremea dacilor trecea pe acolo o cale sacră.... Poteci milenare duc în Câmpul lui Neag...Urcând către izvoarele Jiului ajungeam la vechea Hobiță a dacilor transilvăneni, o așezare la nord de Munții Retezat...Iar dincolo de Jii urcă Munții Orăștiei, unde peste cascade și repezișuri se înalță Cetatea Sarmizegetusei cea adevărată, Cetatea Sanctuarelor Solare. Acolo, în mijlocul sanctuarelor, legănat de tainicul murmur al pietrelor cu tâlc așezate
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
Munții Retezat...Iar dincolo de Jii urcă Munții Orăștiei, unde peste cascade și repezișuri se înalță Cetatea Sarmizegetusei cea adevărată, Cetatea Sanctuarelor Solare. Acolo, în mijlocul sanctuarelor, legănat de tainicul murmur al pietrelor cu tâlc așezate în ocol de zodii de către preoții daci, Brâncuși ,nu degeaba și-a ales piatra și locul pentru a dăltui simboluri dacice. 2 - SEMNE DACICE ÎN SCULPTURA BRÂNCUȘIANĂ Dintr-o mărturie orală a lui Vasile G. Paleolog, prietenul lui Brâncuși, apărută în publicația Săptămâna din 1976, într-un
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]