3,162 matches
-
închipui ce-ar face una ca ea la mine pe scenă. Darlene e una dintr-alea de-ți prăpădește investițiile dac-o scapi din ochi. Ușa capitonată se deschise cu zgomot și în bar intră un băiat, cu cizme de dansator flamenco, ale căror vârfuri de metal zgâriau în mers dușumeaua. — A, era și timpul, îi spuse Lana. — Ai angajat alt cioroi? Băiatul privi spre Jones printre cârlionții bine unși cu briantină. Ce s-a-ntâmplat cu ultimu’? A dat ortu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
papagalului o șansă, se rugă Darlene. — Ăău! Ian te uită, spuse Jones, apare pretenu’ tău orfanu’. Se vede că-i ceasu’ pomenilor. George intră pe ușă, îmbrăcat într-un pulover mare, roșu, pantaloni albi de doc și cizme bej de dansator, cu vârfurile ascuțite. Pe ambele mâini își tatuase cu pixul pumnale. — Regret, George, azi n-am nimic pentru orfani, spuse repede Lana. — Ai văzut? Orfanii tăi ar face bine să s-adreseze Fundurilor Unite, spuse Jones și aruncă un nor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
lucru, ca să-i împac și mai mult pe muncitori. Trebuie să recunosc că trupul meu se mișca cu o agilitate surprinzătoare; nu sunt lipsit de un simț înnăscut al ritmului; strămoșii mei trebuie să fi fost printre cei mai buni dansatori de pe câmpiile lor aride. Ignorând privirile muncitorilor, mă bâțâiam sub unul dintre difuzoare, răsucindu-mă, strigând și îngăimând ca nebunul, „Go! Go! Do it, baby, do it! Hear me talking to ya. Wow!“ Am știut că am câștigat teren când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
economie pentru a controla circuitul bunurilor și serviciilor, iar capacitatea sa politică și militară ar putea fixa și domina un program internațional. China se prefigurează ca o națiune care va îndeplini acest standard. Compatibilitatea și conectivitatea fundamentale emanate de Dragonul dansator față de superputerile mari - SUA și Uniunea Europeană, chiar și Rusia - vor instaura o nouă ordine globală a relațiilor care trebuie pecetluite pentru a răspunde provocărilor viitorului extrem. Capitolul de față își propune să exploreze modurile în care această uimitoare și istorică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
fusese destul de beată ca să le țină celor din grup un discurs despre istoria baletului și când menționase În treacăt numele lui Cecchetti. Le plăcea foarte mult. Din ziua aia, când și când cineva propunea un toast În cinstea lui, a dansatorului care introdusese mersul pe poante. — Deci, dacă nu era el, balerinii n-ar fi fost În stare să meargă pe vârfuri, nu? chicotea de fiecare dată cineva. — Ce-o fi fost În capul lui? adăuga altcineva și apoi se puneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Căciula din piele de oaie îi acoperea urechile. Avea fața pătată a băutorilor de votcă cu ochi vicleni și sfredelitori. Picioarele îi erau îndesate în niște cizme smolite, iar tălpile îi atârnau abia la un deget de pământ, asemeni unui dansator haios surprins în executarea unei piruete. Mesteacănul de care atârna era îndoit ca un arc. O rafală bruscă de vânt făcu copacul să vibreze. În rafale, fulgii dansau magnetizați. Spânzuratul se învârtea în gol. Pe sol, lângă picioarele lui, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Paul. Muzica le ridică moralul la fel de eficient ca Prozacul sau ca Ecstasy, În câteva minute aproape toată lumea sări din scaun și Începu să danseze printre mese, de parcă ar fi sărbătorit Anul Nou. Era plin ochi. Bill Blitz se dovedi un dansator neobosit, și În nici un caz prost. Îi Întindea lui Kitty pahar după pahar În timp ce dansau, Încercând din răsputeri s-o Îmbete și s-o facă să se mai relaxeze. Rezistă martiniurilor lui cu convingerea de neclintit a unui prizonier de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
parte, amestecându-se printre ceilalți din asistență. „Haide“, zise el sfidător, „să Încercăm, atunci“. Madame Olcott mișcă brațul ca și cum ar fi dat startul unei curse. Muzica luă tonuri din ce În ce mai ascuțite, se frânse Într-o cacofonie de disonanțe, tobele răpăiră dezordonat, dansatorii, care deja Începuseră să-și miște busturile Înainte și Înapoi, la dreapta și la stânga, se ridicaseră În picioare, aruncându-și mantiile și ținând brațele rigide, ca și cum urmau să-și ia zborul. După o clipă de imobilitate Începuseră să se Învârtească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
să iasă un fel de spumă albicioasă care treptat se solidifica, și o spumă de același fel, cu ceva Întârziere, Începea să iasă și de pe buzele fraților lui. „Curaj, frățiori“, șoptea insinuant Madame Olcott, „curaj, faceți-vă curaj, așa, așa...“ Dansatorii cântau Într-un ritm inegal și isteric, Își legănau capetele și apoi și le lăsau să atârne, strigătele pe care le scoteau erau la Început convulsive, apoi se transformară În horcăituri. Medium-ii păreau să emane o substanță mai Întâi gazoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
piept, pe picioare, cu mișcări sinuoase ce aminteau de acelea ale unor reptile. Nu mai distingeam bine dacă le ieșea din porii pielii, din gură, din urechi, din ochi. Mulțimea Împingea Înainte, Înghesuindu-se tot mai aproape de medium-i, către dansatori. Mie Îmi dispăruse orice teamă: sigur că aveam să mă pierd printre toți cei de acolo, ieșisem din gheretă, expunându-mă și mai mult aburilor care se Împrăștiau pe sub bolți. În jurul medium-ilor plutea o luminiscență cu contururi lăptoase și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
de vârf, care se Încovoia și se cățăra la loc pe trupul lui ca și cum ar fi fost un animal ce voia să dea cu ciocul. La capătul acelui vârf se formau două excrescențe retractile, ca niște coarne de melc uriaș. Dansatorii aveau ochii Închiși, gurile pline de spumă, fără să Înceteze mișcările de rotație În jurul lor Înșile, Începuseră În cerc, pe cât le putea permite spațiul, o mișcare de revoluție În jurul Pendulului, reușind ca prin minune să se miște fără să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Îl incita să reziste și se adresa ultimei forme, care acum căpătase și ea trăsături antropomorfe. „Saint-Germain, Saint-Germain, tu ești? Ce știi?“ Iar forma aceea Începuse să fredoneze o melodie. Madame Olcott le impusese muzicanților să-și tempereze vacarmul, În timp ce dansatorii nu mai urlau, dar continuau să pirueteze din ce În ce mai frânți de oboseală. Forma cânta: „Gentle love this hour befriends me...“ „Ești tu, te recunosc“, zicea Îmbietoare Madame Olcott. „Vorbește, spune-ne unde, ce...“ Iar forma: „Il était nuit... La tête couverte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Fantasma care fusese Kelley Îl acoperi mai Întâi ca un lințoliu, apoi muri lichefiindu-se și Îl lăsă deșertat pe jos, redus la jumătate din el Însuși, ca mumia unui copil Îmbălsămat de Salon. Exact În acel moment cei patru dansatori se opriră la unison, agitându-și brațele În aer, timp de câteva secunde părură niște Înecați care stăteau să se scufunde, apoi se chinciră, lătrând ca niște cățeluși și acoperindu-și capul cu mâinile. În timpul acesta Agliè se dusese din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
a cuprins o conferință a lui N.D. Cocea („Artă veche-artă nouă“), recitări din poeme de A. Breton, H. Walden, I. Vinea, I. Barbu, Tr. Tzara, Philippe Soupault (performate de actorii Lily Popovici, G. Ciprian, Felix Florian), spectacole de dans „pur” (dansatori și componiști — Makeeva și Dem. Constant), muzică interpretată la pian de Corina Sfetea (Danse Noire și Danse des élephants de Cyril Scott, Dandy Schimmy de O. Lutting ș.a.). În ultima parte a programului a avut loc o reprezentație de teatru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în timpul reprezentației, după fiecare scenă, se apropia de rampă și strîngea mîna actorului”. La rîndul său, Stephan Roll pledează bătăios împotriva „viziunii declamatorii și inerte a actorului” de tip clasic, exaltînd în termeni tipic futuriști „actorul-acrobat”, actorul „browning”, „sportiv” și „dansator”, cu mușchi de oțel („Actorul acrobat”). Articolele despre teatru ale lui B. Fundoianu sau interviurile realizate de M. Cosma în paginile Integral-ului aduc în prim-plan figuri ale unor inovatori precum Pirandello, Jacques Copeau sau Marinetti. Piesa lui Tzara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
politețe exagerată. Își alegea până și cuvintele cu multă grijă, de parcă era femeie. În fundul sufletului ei, Tomoe îl disprețuia, dar asta nu a împiedicat-o să-i accepte invitația la dans, în câteva rânduri. Toată lumea știa că este un mare dansator. — Domnule Ōkuma, ești de viță nobilă... trebuie să știi... răspunde-mi la o întrebare. — Nobil? Ei, nu... Ce anume te frământă? Era ca o fată. — Mai trăiesc oare descendenți de-ai lui Napoleon? — Probabil. — Mă întreb cum își câștigă existența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
printre demnitarii care s-au uitat la mine curioși și răuvoitori, cel puțin așa mi s-a părut. Locul era incredibil de mare. Șirurile de trepte ofereau loc pentru douăzeci de mii de oameni. Au apărut, ca la circ, muzicanți, dansatori, îmblânzitori de fiare, au fost și lupte de gladiatori, dar nu pe viață și pe moarte, și, în fine, așteptatele curse de cai. Una peste alta, deși felurit și cu efecte uimitoare, spectacolul nu m-a prins prea tare. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Tineri bărboși ca niște talibani o priveau fără pic de simpatie sau de milă, și poate că râdeau de ea În timp ce sorbeau un lichid gălbui din pahare de plastic. Îi recunoscu pe câinii lui Aris, care se strecurau printre picioarele dansatorilor și le lingeau mâinile cerșind mângâieri și mâncare. Dar câinii nu o recunoscură, și când se aplecă să-i mângâie Își rânjiră dinții. Erau acolo Mabuse, câinele cu barbă, Dillinger, Shylock - și unul nou, poate paralizat, care se târa comic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
haine noi, cu trupușoarele strânse în brâuri și cu fotele roșii, bătute cu fir galben, alunecând drepte, în față și în spate, peste cămașa albă, până la glezne; și băieții uitându-se ucigaș printre șuvițele negre de păr. Femeile bătrâne împărțeau dansatorilor ouă și colivă așezată pe foi de hrean, iar Mitu, vătășelul, păzea butoiul de vin pe care plutea o tărtăcuță, din genul Lagenaria Siceraria, nou-nouță, cu coadă lungă, decupată frumos ca să se poată bea cu ea. Dansau înlănțuiți Rustemul, băteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
cântec-două, apoi făceau o pauză lungă. Toți păreau să se cunoască între ei. Cei mai mulți stăteau la masa mare din stejar așezată în mijlocul sălii. Era o încăpere spațioasă, cu bolți și pardosea din cărămidă roșie. Într-o parte erau și câțiva dansatori, câteva perechi care Ghighinei i se păreau inaccesibile. Se așteptase să fie regina unui bal fastuos, când de fapt și-a petrecut aproape toată seara lângă părintele ei, la masa de stejar. A dansat o singură dată, când un individ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
sine, pe care numai el era capabil s-o vadă și pe care a văzut-o cu adevărat la un bal fastuos, pe la 1733, când s-a privit aproape un ceas în oglinda mare, în care îi vedea deopotrivă pe dansatori și era evident că aceștia nu-l vedeau pe el, cum stătea ridicat, cu trupul subțirel și filiform, cu aripile gelatinoase, pe care era întipărit chipul lui Pampu. Nimeni nu-l vedea, dar dacă cineva s-ar fi concentrat asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
teatru sau de cântat, De desen sau poezii, Pasiuni sunt mii și mii. Un pictor poți deveni, Ori actor vei putea fi. De ești stea de cinema, Faima este doar a ta. Dacă vrei ceva ușor Poți să fii un dansator Și dacă ești îndrăzneț Te poți face cântăreț. Copii, sunteți talentați ! Și de ce să n-arătați Că puteți face orice C-un pic de pricepere?! Copilăria-i ca o stea Cu toți amicii m-adunam Și table, rummy, cărți jucam
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
se așezau gâfâind pe podea. O a doua trupă de muzicanți fusese angajată să suplinească artiștii locali. Această trupă călătorise pe fluviu, se oprise la temple și la casele mari și cântase, dar spre deosebire de ceilalți, ei refuzaseră să cânte cu dansatori, insistând ca audiența să le urmărească cântecele, care se spunea că au calități magice. Misteriosul conducător era o femeie cu văl. Era oarbă, ca cei mai mulți cântăreți la harpă și era o virtuoză a sistrei, clopoțelul-tobă care se ține în mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Sprijinit de un arbore, Bruno stătea nemișcat, cu inima strânsă, vigilent, la pândă. Michel ba apărea la marginea cercului luminos, ba dispărea În noapte. Deodată fu chiar acolo, la cel mult cinci metri. Bruno o văzu pe Annabelle plecând de lângă dansatori și oprindu-se În fața lui Michel, apoi, foarte clar, o auzi Întrebând: „Tu nu dansezi?”; În momentul acela, chipul ei era foarte trist. El refuză invitația cu un gest incredibil de lent, ca al unui animal preistoric readus la viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
gării Angers-Nord, să-și „Împlânte lancea Într-o halcă oarecare”. Cu această speranță, la ora douăzeci și trei, Îmbrăcat cu un pantalon alb și o cămașă sport bleumarin, coborî spre centrul generator de zgomot. Aruncând o privire panoramică peste mulțimea dansatorilor, Îl zări mai Întâi pe Karim. Uitând de catolică, Karim Își concentra acum eforturile asupra unei superbe rozacruciene, sosită cu bărbatul ei chiar În după-amiaza aceea. Înalți, serioși și zvelți, păreau să fie de origine alsaciană. Își instalaseră un cort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]