3,068 matches
-
mult ori mai puțin artificiale; din care cauză adevărul celorlalte se cearcă prin reducerea lor la cea dentîi, o procedură pe care vom dezvolta-o mai jos. Modurile acestei figuri sânt în număr de patru și se numesc: Barbara (aaa), Darii (aii), Celarent (eae), Ferio (eio). În aceste cuvinte numai inițialele și vocalele sânt importante; cele din urmă arată cantitatea și calitatea celor trei judecăți din silogism, cele dentîi reducerea. ["A TREIA FIGURĂ... "] 2257 A treia figură e aceea în care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
obligate la dijmă și zile de clacă, birul către stat fiind același pentru ambele categorii sociale. La Umbrărești mai este de adăogat la rufetari 1 ruptași ca să iasă 26 de rufetari. Dintre aceștia dăm numele celor mai importanți și anume: Darie, slugă dumisali logofetesei Manolăchioae; Antohi Vacăneagră, volintiriu; popa Sandul (Serghie) și popa Ion Pleșcan; Alecsandru Boldul, călăraș căpitănesc; și 10 scutelnici ai „dumisale logofetesei Manolăchioae” (Costache), la Umbrărești; Toader Văscan, vornic; popa Ioniță, popa Vasîli și popa Timofti; Vasile Druțul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpânirea banului, apoi spătar și mare vornic Gavril Conachi. Cam așa se făceau moșiile în Moldova în vremea respectivă. În una din condici, folosită și de tatăl lui Gavril, vornicul Constantin Conachi, întâlnim următoarea însemnare: „Bani ce mi-au trimis Darie, vătaful de la Umbrărești, 1778 febr/uarie/ 7”. Vătaful Darie slujise și pe vechiul stăpân, logofătul Manolache Costache și-l aflăm acum în serviciul noului stăpân. Pentru a ne putea face măcar o idee aproximativă despre fonemenele economice de la Umbrărești, preluăm
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Cam așa se făceau moșiile în Moldova în vremea respectivă. În una din condici, folosită și de tatăl lui Gavril, vornicul Constantin Conachi, întâlnim următoarea însemnare: „Bani ce mi-au trimis Darie, vătaful de la Umbrărești, 1778 febr/uarie/ 7”. Vătaful Darie slujise și pe vechiul stăpân, logofătul Manolache Costache și-l aflăm acum în serviciul noului stăpân. Pentru a ne putea face măcar o idee aproximativă despre fonemenele economice de la Umbrărești, preluăm crâmpeie din așa-numitele sămi ale vătafilor sau din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dar numai pe măcinișul de aproximativ 5 luni. Cantitățile nu sunt mari, dar trebuie să avem în vedere că ele se referă numai la cerealele aflate în sama unui singur vătaf. Or, la Umbrărești, în acest timp mai erau vătafii Darie, Gheorghiță Bute, Vasile Tonul, Ioniță Trușan care aveau sămile proprii. Nu avem cum ști dacă toate condicile, cuprinzând situația moșiilor Conăchești, s-au păstrat, mai degrabă credem că unele s-au pierdut. Așa se și explică de ce în actele păstrate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sunt: sape, topor, ladă, perne, șervete și „douăzeci și șasă di coți de pânză urzită bumbac și bătută cânepă”. Observăm păstrarea în inventarul gospodăresc a țesăturilor de casă în cantitate semnificativă. Un testament (așa numit în original) întocmește în 1863 Darie Bosoi, tot mijlocaș, în care înscrie că lasă moștenire urmașilor săi „o casă și cu via cea mare din jur, doi boi, o căruță și o vacă, fiarăle de plug”, acestea să rămână fiului mai mic, Constantin, alte lucruri destinându
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Spre exemplu, grădina părinților semnatarului acestor rânduri avea spre vest locul numit „ulița lui Ilie Dănăilă”, prinsă în proprietatea noastră, pentru că se afla din vechime pe stânjenii de moșie ai strămoșilor noștri. La răsărit de noi se afla „ulița lui Darie Dănăilă”, căci înainte de perioada primului război mondial ducea la casa acestuia, prinsă apoi în curtea unui vecin al uliței. Înainte cu mulți ani, ele fuseseră căi de circulație și li s-a păstrat numele vechilor uzanțe, chiar și când deveniseră
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trupul moșiei Umbrărești esti un bătrân, Ionașcu Dolea, și s-au stăpânit de către noi din vechi, pi cari am apucat și pi părinții noștri și nu s-au acolisit nimenea”. În 1835, „s-au pus în tăria sa un Diaconu Darie de la satul Umbrărești supt cuvânt că ar fi și el neam cu noi într-acel bătrân și i să faci driaptă parte-sa să iei a treia parti, după o scrisoare dată de răzășii din 1784. Și de atunci și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiecare caz din speța dată, părțile prezintă varii dovezi, de interes istoric astăzi fiind și „mărturia din 1784, ce este pe numele Morăreștilor”, neam rămuros la Umbrărești în perioada respectivă și de la care se revendică cu drept de stăpânire Diaconu Darie, dar și „țădula hotarnică din 1817 octomvrie 28 [...] cu spiță din dos de alegere ce au făcut bătrânului preotului cu neamurile sale din partea din gios a moșiei Umbrărești răzășască”. Este actul prin care se atestă documentar existența bătrânului cu numele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Bobocea, Murgoci, probabil și alte asemenea situații, despre care am mai vorbit. Prezentăm mai jos câteva pricini între răzeșii umbrăreșteni, interesante prin unele date cu valoare istorică locală și nu numai. În 1832 februarie 4, Ion Trușan reclamă pe Diaconu Darie pe motivul că-i „cere dijmă”, deși locuiește - scrie Ion Trușan - „de mic copil și are moșie din vechi bătrâni”, fără să fi fost supărat cândva „nici cu o ceriri de dijmă sau altă asupriri”. El își revendică dreptul de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numelor de persoane umbrăreștene (ca și din alte sate) din peisajul documentar față de perioada precedentă. Întâlnim în anul 1724 pe un „Sandul, căpitanul de Umbrărești”, participant la efectuarea unei hotărnicii din satul vecin, „Bârlădenii, care sunt la ținutul Tecuciului”, pe Darie, vătav al logofătului Manolache Costachi (în acest răstimp a crescut mult numărul slugilor boierești), pe Ion Drăgoi, mazil la Torcești, înregistrat ca atare în catagrafia din 1774, dând și o mărturie în 1784. Poate vor fi existând și alte nume
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru respectivul sat. Informația despre cei doi o avem de la locuitori și este reală, numele lor găsindu-se în actele ce au precedat evenimentul. Informatorul se numea Enuță Iancu, era din Torcești și povestea întâmplări auzite de la participanți, inclusiv despre Darie Ojoc, membru al ordinului „Steaua României” (Cf. ASG, Primăria Umbrărești, ds. nr. 9/1926). 2.A se vedea în anexă chipul acestui veteran și decorațiile primite, pe care le-am avut și expus în vitrina școlii Umbrărești, de unde au fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
epocă, iar logofătul și soția sa să fi contribuit la școlarizarea lui. Știutori de carte trebuie să fi avut la Umbrărești marele logofăt Manolache Costache și urmașul său la moșie, marele vornic Gavril Conachi. Avem în vedere pe acel vătav Darie, pe care îl folosește ca slujbaș și „logofeteasa Manolăcheoaie”, sau pe vătafii Lupu sin Manole (descendenți Corpăcești), Gheorghiță Bute, Ioniță Trușan, Vasile Tonul, Grigoraș Butunoi, nume pe care le întâlnim în sămile Conăchești din a doua jumătate a secolului al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trebuie să se confunde, prin aceasta, slujitorii cu scutelnicii, oameni scutiți de bir pentru că efectuau anumite lucrări agricole pe moșia boierului. De exemplu, la Umbrărești, în 1803 ianuarie 1, Gavril Conachi are pe următorii scutelnici: „Ion Iacomi cu patru boi, Darii sin Sandul cu patru boi, Ion Bute cu patru boi, Gheorghe Bute cu patru boi, Ion Bobocea cu patru boi și Ioniță Morariu cu doi boi, ficiori din Umbrărești”. Nu era nevoie ca astfel de oameni să fie știutori de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
câte patru lei pe un anu de fiecare contribuabilu - salariul unui învățătoriu”. Actul a fost semnat de locuitori din satele Condrea (Salcia), Dumitrache Cucoaneș, Dănăilă Perjeru, Manolache Nistor, Enache Crivățu ș.a., din satul Slobozia-Torcești și Umbrăreștii-răzeș Gheorghe Căulea, Răducan Hagiu, Darie Bute, Ilie Trifan, Manolache Strătulat, Mihai Bulai, Alecu Botezatu, Ion Murgociu, în total un număr de 30 gospodari din cele trei cătune. La Declarație va fi anexată cererea lui Ilie Călugăreanu, prin care arată cum „Fiindu necesitate de învățatoriu comunal
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
2007 Gelu Irimia, redactor șef adjunct Simona Voicu, secretar general de redacție Daniel Tănăsuc, cu redacții în Vaslui (Daniel Tănăsuc, Manuel Drăgoi, Mirela Irimia, Gabriel Dumitrică, Dumitru Iancu, Dragoș Manoilă, editorialist Constantin Jomir); Bârlad (Cezara Mironică, Emanuel Cerbu); Huși (Alina Darie, Valerica Hobjilă). Tipărit în 16 pagini la Tipografia „Albina” Iași, „Adevărul de Vaslui”, anul XVI - serie nouă, nr.1908 (3108) apare, 16 august 2007, cu sublinierea „Merită să-l citești!”, poartă ca subtitlul un neadevăr. „Primul ziar al județului Vaslui
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în două volume, apărută în 1998, sub egida Primăriei Municipiului Bârlad, a Inspectoratului pentru Cultură al județului Vaslui, a Fundației Culturale „Dr. C. Teodorescu”, îngrijită și coordonată de Oltea Rășcanu - Gramaticu, având drept colaboratori: Nicoleta A rnăutu, Vasile Cârcotă, Emanoil Darie, Emil Harnagea, Elena Monu, Felicia Negre, Valentin Negre, Traian Nicola, Vasile Pa lade, Mariana Starodub, Virgil Vesel. Volumul I cuprinde patru capitole: coordonate g eografice, mărturii arheologice, Bârladul medieval, Bârladul în epoca modernă. Volumul al II‐lea prezintă Bârladul în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
264 Niculescu, Adrian, 65 Niculescu, Grigore, 132 Nistor, Ion I., 150 Nistor, Ionuț, 163 Nistorescu, Cornel, 66 Niță, Cristian, 67 Niță, Dodo, 87 Njagulov, Blagovest, 235 Nora, Pierre, 13-16, 18, 105, 109, 110 Nourisson, Didier, 24, 41, 50, 106 Novăceanu, Darie, 17 Nuțu, Constantin, 70, 181 O Oane, Sorin, 47-49, 57, 71, 99, 135, 136, 227, 231, 236, 241, 256 Ochescu, Maria, 47, 48, 49, 57, 71, 99, 135, 136, 227, 231, 236, 241, 256 Olariu, Cristian, 72 Olick, Jeffrey K.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
recunoască autoritatea (Ibidem, p. 23). 31 Este un joc ficțional și provocator, exersat cu succes de scriitori, nu și de istorici. Vezi, spre exemplu, Oglinzile acoperite, în Jorge Luis Borges, Opere, vol. 2, traducere de Cristina Hăulică, Andrei Ionescu și Darie Novăceanu, Editura Univers, București, 1999, vol. 2, pp. 137-138. 32 Patrick H. Hutton, op. cit., p. 22. 33 Teama de excese a condus la noi soluții interpretative, cum ar fi aceea a istoricizării memoriei însăși, propusă pe un ton mai imperativ
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
-lea, partea a doua, "Spectrul prozei", Editura Univers, București, 1983, p. 324. 272 În François Rabelais, op. cit., p. 138. 273 Idem, pp. 246-247. 274 Jorge Luis Borges, Opere I, Editura Univers, București, 1999, traducere de Cristina Hăulică, Andrei Ionescu și Darie Novăceanu, îngrijire de ediție și prezentări de Andrei Ionescu, p. 287. 275 Jonathan Swift, "Istorisirea amănunțită și adevărată a bătăliei dintre cărțile antice și cele moderne petrecută vinerea trecută în biblioteca de la Saint James", în Povestea unui poloboc. Satire și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de George Coșbuc, Editura Cartier, Chișinău, 2004. 309 Este vorba despre percepția infernală asupra fatalității destinului, reluată chiar din moto-ul romanului: În orice caz, există un singur tunel, întunecos și singuratic: al meu". Vezi Ernesto Sábato, Tunelul, traducere de Darie Novăceanu, Editura Canova, Iași, 1991. 310 Matei Călinescu, op. cit., p. 231. 311 "The interest for postmodernism in these small countries should/could represent rather a way of a mental and artistic surpassing of the difficult socio-political conditions, it was a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și lemne, abandonându-l pe Dumnezeul nemuritor, care a făcut toate lucrurile din nimic, pe care noi îl adorăm și care poate să mă salveze pe mine și pe toți cei care speră în El?“. Soția lui Nicandros, pe nume Daria, care era prezentă, își încuraja soțul prin aceste cuvinte: „Ferește-te, stăpâne, de la a face asta! Fii atent! Nu-l nega pe Domnul nostru Isus Cristos! Îndreaptă-ți privirea spre cer și îl vei vedea pe Acela pentru care ți-
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
că ea este un marcator de identitate, pentru sine și pentru generația sa, care ne oferă semne mai mult decât încurajatoare evidențiind un energetism creator care ne face optimiști. Alături de Ozana Cucu Oancea, de Adela Șerban, de Emilia Sorescu, de Darie Cristea, de Lucian Dumitrescu, Horațiu Rusu ni se arată împuternicit să poarte marca unei generații binecuvântate și a unei școli de gândire pe care timpul n-ar mai putea s-o învingă în ciuda vremurilor ostile. ILIE BĂDESCU INTRODUCERE Identitate și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în toate momentele grele din viața lui. Este coautoare a muzeului de arheologie și etnografie pe care l-au amenajat în locuința lor și a lucrării ,,Dăinuiri dăneștene“. A crescut cu dragoste zece copii care la maturitate au devenit: Elena Darie, educatoare, Oșești -Vaslui; Maria Blănaru, muncitoare Fabrica de confecții Vaslui; Mărioara Obreja, muncitoare Fabrica de confecții Vaslui; Florica Hușanu, învățătoare, Iași; Gheorghe Buraga, lucrător la întreprinderea de Transporturi București; Vasile Buraga, învățător, Oșești-Vaslui; Eva Maltcașu, profesoară Dănești; Via Bobu, profesoară
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
română-spaniolă. Trad. Omar Lara. Prefață Ov.S. Crohmălniceau (1980); Poeme (1983); Vânătoare de șoim (1985). Eseuri: Lampa lui Diogene (1970); Poezie și modă poetică (1972); Orfeu și tentația realului (1974); Lectura poeziei (1980). Traduceri din: Goethe, Hölderlin, Mallarmé, Paul Valéry, Ruben Dario, José Guillen, Pierre Emmanuel și alții. GEO DUMITRESCU București. 18 mai 1920 București, 27 sept. 2004. Aritmetică (1941); Libertatea de a trage cu pușca. Poeme (1946); Aventuri lirice. Versuri (1963); Nevoia de cercuri (inclusiv Libertatea de a trage cu pușca
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]