2,277 matches
-
treia. Dacă o nimerește pe cea dintâi, atunci va avea În viața lui trei femei. Când doi soți se despart, Însemnează că bărbatul nu a nimerit pe nici una din cele trei ursite și a luat pe alta străină. În antologia Datinile și credințele poporului român..., sunt amintite următoarele credințe ce valorifică ursita. Încercări de influențare a destinului apar chiar din seara de Sf. Vasile, când Înregistrăm un obicei consemnat de S. FI. Marian În Sărbătorile la români. Scopul principal al speciei
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
acolo merg cu tine. Echilibrul se dereglează după furtul inelului de către un corb. Eroul urmărește corbul, apoi se reîntoarce la nevastă și copil. Reuniți, ajung la casa feciorului de Împărat. D. A. Vasiliu afirmă, În Sufletul românului În credințe, obiceiuri și datine: Așa erau Zânele până mai eri, când un fecior de Împărat travestit În fată, cu ajutorul unor obiecte miraculoase le-a Înșelat. Așa spunea bătrânul Dimitrie Fiat, din CărăvanSeverin, «că de atunci nu mai sunt zâne, ci mueri». Zânele sunt fete
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
avea altă zodie decât el. O dată, susține că stogul cu grâu este al lui și s-a prefăcut cenușă. Credința că norocul fuge și se ascunde printre alte noroace, dar este om care nare nici defel noroc este ilustrată În Datinile și credințele printr-o poveste despre un băiat care slujea la un om pentru o bucățică de pâine, fără să aibă parte nici de-atât. Omul Îl sfătuiește astfel: tu n-ai noroc, vine alt noroc și-ți mănâncă bucățica
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
bisericii noi. footnote>. Satele vechi românești îndeplineau funcții social-economice, dar și cultural-spirituale. În fruntea satului era un jude sau cneaz, cu atribuții multiple, în principal administrative. De asemenea, cu rol de reglare a raporturilor dintre locuitorii satului, de păstrare a datinilor și obiceiurilor, era sfatul bătrânilor, numiți în documente „oamenii buni și bătrâni”. Această formă de organizare, bazată pe solidaritatea membrilor obștii, se constituia ca celulă economică, fiind preocupată de asigurarea trebuințelor materiale proprii, cât și pentru întreținerea elementelor dominatoare, pe
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
fost dăruiți mănăstirii de Alexandru cel Bun, spun că nu sunt vecinii mănăstirii și refuză să mai facă corvezi, să aducă sare de la Ocna sau vin din Țara de Jos sau să cosească fânețele mănăstirii 9 zile pe an, după datină, după T.A. Wickenhauser, op. cit., p.194. footnote>. Reacția vămenilor la această corvoadă a fost că au refuzat să transporte sarea de la ocnă, motivând că nu sunt vecinii mănăstirii <footnote Ibidem. footnote> Dacă vămenii erau scutiți de darea pe grâu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
austrieci? Trebuie să amintim că acest colț de țară românească a fost punctul de plecare al primilor voievozi descălecători - Dragoș și Bogdan din Maramureș pentru începutul Țării Românești a Moldovei. Aici sunt mormintele „descălecătorilor de țară, dregători de legi și datini”, sunt primele ctitorii voievodale de la Rădăuți, Moldovița, Putna, Humor și Voroneț, ale Mușatinilor care și-au croit drum de la munte până la Mare. Și tocmai acest colț de țară le trebuia austriecilor pentru a face legătura cu Galiția, achiziție luată cu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cu toată ființa. Sunt victimele fatalei risipiri a oamenilor despărțiți în creștini și păgâni; veșnic tălmăcitori și veșnic mijlocitori care poartă însă în ei o imensă cantitate de echivoc și dubiu; buni cunoscători ai Orientului și Occidentului, ai obiceiurilor și datinilor; dar disprețuiți și suspectați deopotrivă și aici și dincolo. Lor li s-ar potrivi cuvintele pe care le-a scris acum șase veacuri marele Djalal al-Din, Djalal Al-Din Rumi: "Căci pe mine însumi nu mă pot cunoaște. Nici creștin nu
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
se Înscrie și hotărîrea CC(b)M prin care se dădeau indicații privind deosebirile dintre muzica moldovenească și cea românească. Românofobia a fost promovată cu titlu de politică culturală de stat și de partid. Cultura sovietică În Moldova ignora tradițiile, datinile naționale românești. Rezultatele așa-numitului bilingvism armonios, care consfințea dreptul fiecăruia de a-și cultiva limba maternă, dar și de a cunoaște și a folosi limba rusă, pot fi apreciate printr-un singur exemplu: În anul școlar 1989 - 1990 existau
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
om spre a apăra pe părintele Vasile Împotriva măsurilor de Îndreptare și Înălțare a clerului, puse la cale de autoritățile civile și bisericești. Se Încerca evitarea situației din Sănătoasa, unde slujea un preot nou, un bogoslav (teolog) care nu cunoștea datinile și se Îndărătnicea să ție slujba În limba slavonă. Prin misia asumată, slujitorii bisericii, În cea mai mare parte băieți de popă și dascăli de țară, condamnați să rămînă În tagma duhovnicească crescuți și trăiți În mediul satelor, se simțeau
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
latina și greaca. Rezultatul politicii școlare a administrației habsburgice a fost surprins foarte bine de G. Sion: Educațiunea publică prin școli reușește a strivi elementul românesc. Numai poporul de jos, muncitorii de cîmp, țăranii și-au păstrat intacte limba și datinile străbune. Proprietarii, oamenii culți, vechile familii moldovenești erau În genere deznaționalizați, limba română bătrînii abia o mai vorbeau, iar tinerii nu știau decît nemțește, rusește, leșește [...]. CÎnd Îi Întrebai de ce națiune sînt, abia Înțelegeau o asemenea vorbă și În fine
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
etnice contribuții proprii la sporirea patrimoniului european cu tot ce are mai valoros. FOLCLOR BUCOVINEAN - POPOR UCRAINEAN La Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București și-a susținut doctoratul Iosif Selejan cu teza Sărbătorile creștine populare: tradiții, datini și obiceiuri din ciclul calendaristic În Bucovina de nord, realizată sub conducerea prof. univ. dr. Dorin Gămulescu de la catedra de limbi și literaturi slave. Rezumatul tezei a fost publicat la București În anul 2000, avînd Înscrisă pe copertă traducerea titlului
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
istoric de dezvoltare a genealogiei ucrainene, de afirmare a creștinismului, a ortodoxiei, de formare și dezvoltare a liturgicii naționale a sărbtorilor creștine În Bucovina. În mod firesc, sarcinile pe care autorul și le propune sînt deosebit de complexe: a analiza tradițiile, datinile și obiceiurile În liturgica ucraineană, În cea slavonă În general, a sărbătorilor creștine; a cerceta tradițiile, datinile și obiceiurile ce țin de sărbătorile creștine din ciclul sărbătorilor creștine În Bucovina; a urmări specificul etnic din cadrul culturii duhovnicești a bucovinenilor În
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
liturgicii naționale a sărbtorilor creștine În Bucovina. În mod firesc, sarcinile pe care autorul și le propune sînt deosebit de complexe: a analiza tradițiile, datinile și obiceiurile În liturgica ucraineană, În cea slavonă În general, a sărbătorilor creștine; a cerceta tradițiile, datinile și obiceiurile ce țin de sărbătorile creștine din ciclul sărbătorilor creștine În Bucovina; a urmări specificul etnic din cadrul culturii duhovnicești a bucovinenilor În contextul relațiilor istorice; a releva censecvența isorică a stratificării diferitelor componente, corelația dintre temelia străveche și straturile
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Îi unesc pe oameni În cadrul aceleiași națiuni. Obiceiurile și graiul s-au format pe parcursul Îndelungat al vieții și dezvoltării unui popor. În imediata continuare a acestor afirmații se spune că bucovinenii dispun de o comoară inepuizabilă de tradiții, obiceiuri și datini. Și cultura datinilor și obiceiurilor strămoșii noștri au creat-o În negura vremurilor. Aceasta ar putea Însemna că autorul restrînge cercetarea la spațiul ucrainean din Bucovina sau pune semnul egalității Între ucrainean și bucovinean? Este adevărat că titlul restrînge aria
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
oameni În cadrul aceleiași națiuni. Obiceiurile și graiul s-au format pe parcursul Îndelungat al vieții și dezvoltării unui popor. În imediata continuare a acestor afirmații se spune că bucovinenii dispun de o comoară inepuizabilă de tradiții, obiceiuri și datini. Și cultura datinilor și obiceiurilor strămoșii noștri au creat-o În negura vremurilor. Aceasta ar putea Însemna că autorul restrînge cercetarea la spațiul ucrainean din Bucovina sau pune semnul egalității Între ucrainean și bucovinean? Este adevărat că titlul restrînge aria de referință la
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Cernăuți a Ucrainei (adică În spațiul cuprins Între rîurile Prut și Nistru, În partea premontană și zona carpatică ale Bucovinei . Cu aceasta Însă lucrurile nu se schimbă. 1. Autorul Însuși afirmă că problema abordată În teza Sărbătorile creștine populare: tradiții, datini și obiceiuri din ciclul calendaristic În Bucovina de nord [sic! Deci nu În regiunea dintre Prut și Nistru!] este actuală. Aceasta este, În cadrul etnografiei ucrainene (s.n.) prima cercetare privind liturgica sărbătorilor creștine În legătură cu ritualurile din calendarul popular. După toate aparențele
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Deci nu În regiunea dintre Prut și Nistru!] este actuală. Aceasta este, În cadrul etnografiei ucrainene (s.n.) prima cercetare privind liturgica sărbătorilor creștine În legătură cu ritualurile din calendarul popular. După toate aparențele, pe aceeași direcție se Înscriu și comunicările Sărbătorile creștine: tradiții, datini și obiceiuri ale ciclului calendaristic de toamnă În Bucovina și Sărbătorile creștine: tradiții, datini și obiceiuri ale ciclului calendaristic de iarnă În Bucovina, susținute de același autor la conferința regională a lucrătorilor din muzeele populare și etnografice de la Cernăuți, În
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ucrainene (s.n.) prima cercetare privind liturgica sărbătorilor creștine În legătură cu ritualurile din calendarul popular. După toate aparențele, pe aceeași direcție se Înscriu și comunicările Sărbătorile creștine: tradiții, datini și obiceiuri ale ciclului calendaristic de toamnă În Bucovina și Sărbătorile creștine: tradiții, datini și obiceiuri ale ciclului calendaristic de iarnă În Bucovina, susținute de același autor la conferința regională a lucrătorilor din muzeele populare și etnografice de la Cernăuți, În 1997. În 1999 dl. Iosif Selejan a publicat la București Sărbătorile creștine populare de
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
nici acuma. Avem convingerea că În Bucovina premontană și carpatică dintre Prut și Nistru nu se mai urează astăzi românește; nu știm cît de Întinsă este zona din nordul Bucovinei unde (nu) se mai urează românește. Dar despre persistența unor datini din folclorul românesc chiar În zona studiată de dl. Iosif Selejan ne vorbește chiar domnia-sa. Ce sînt SÎnzienele, SÎnpetru, SÎntoaderul, de exemplu, cuprinse de autor printre datinile și obiceiurile bucovinenilor, strîns legate de ritualurile bisericești care au jucat un
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
nordul Bucovinei unde (nu) se mai urează românește. Dar despre persistența unor datini din folclorul românesc chiar În zona studiată de dl. Iosif Selejan ne vorbește chiar domnia-sa. Ce sînt SÎnzienele, SÎnpetru, SÎntoaderul, de exemplu, cuprinse de autor printre datinile și obiceiurile bucovinenilor, strîns legate de ritualurile bisericești care au jucat un rol aparte, specific În formarea conștiinței de sine a ucrainenilor din Bucovina, dacă nu străvechi manifestări culturale ale românilor care au trecut și la ucraineni? Numele acestora amintesc
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
cu transformările fonetice produse de-a lungul timpului de denumirea latinească (Dies) Sancti Iohannis, care s-a suprapus peste sărbătorile păgîne ale solstițiului de vară, de celebrare a zînelor bune, ale cîmpului și ale pădurilor. Foarte rezistente În timp, tradițiile, datinile, obiceiurile asigură continuitatea Între generații și epoci, trecînd de la asimilați la asimilatori, ca Însemne ale locurilor, dar și de la o comunitate la alta, chiar diferite etnic și lingvistic, creînd punți de comunicare Între acestea și probînd că oamenii au simțit
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
să ne cunoaștem mai bine"proiect județean în parteneriat cu comunitatea de ruși-lipoveni Brătești 3. "Am și drepturi și îndatoriri" - concurs județean Elevii au obținut numeroase premii la prima etapă a acestor concursuri desfășurată în luna decembrie 2012 sub titlul "Datini și obiceiuri de Crăciun". Concursul s-a desfășurat pe trei secțiuni. În cadrul secțiunilor Educație plastică și Educație tehnologică au participat 75 respectiv 45 lucrări. În cadrul secțiunii "Programe artistice" s-au evidențiat următorii elevi și grupuri, ocupanți ai locului I: 1
Sfera by Sorohan Marlena () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93570]
-
de fiul pictorului, Pieter Breugel cel Tânăr, se află în custodia muzeului Luvru. Punctul de plecare pentru tema tabloului este pilda biblică din Evanghelia după Matei (XV, 14) în care este vorba despre discuția dintre Isus și farisei despre încălcarea datinii. Cărturarii și fariseii vin la Isus și îl întreabă de ce ucenicii lui încalcă datina și nu se spală înainte de a mânca pâine. Isus le răspunde, chemând mulțimile în preajma sa, că nu ceea ce intră în gură spurcă pe om, ci ceea ce
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de plecare pentru tema tabloului este pilda biblică din Evanghelia după Matei (XV, 14) în care este vorba despre discuția dintre Isus și farisei despre încălcarea datinii. Cărturarii și fariseii vin la Isus și îl întreabă de ce ucenicii lui încalcă datina și nu se spală înainte de a mânca pâine. Isus le răspunde, chemând mulțimile în preajma sa, că nu ceea ce intră în gură spurcă pe om, ci ceea ce iese. În acest context, adresându-se mulțimii și referindu-se la farisei și la
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ei, ca în jurul unui periost, s-a agregat poporul român; pe de altă parte, e această valoare morală, care ne-a corectat vanitatea ciocoiească"4. De aceea, Ortodoxia are o dublă valență: una istorică și o alta ca "formulă și datină morală ca să ne izbăvească de ciocoism". Exemplul Ortodoxiei "Gândirii" concepută plenar ca religie și istorie, dar și ca filosofie morală, era adânc întemeiată și necesară în contextul interbelic; probabil că ideea fertilă a Ortodoxiei ca "organizatoare și îzbăvitoare a culturii
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]