1,989 matches
-
cei luptători, trândăvie. Și a semănat în toate Țarinile: în cea a inimii, mânie; pe buze, minciuni și grăiri de rău; în ochi, pizmă; în mâini, răpiri și luare de mită; în pântece, nesaț; în coapse, poftă; pe limbă, vorbire deșartă, osândire și altele asemenea acestora; în urechi, auzire de cele spurcate; în gâtlej, iubire de bunătăți cu îndulcire. În toate lucrurile a semănat neghină: în nașterea fecioriei, curvie; în vremea morții, deznădăjduire; în viețuire, urâciune; în cumpărare și vânzare, înșelăciune
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
și fiecare își dă ușor seama de cursele celui viclean. 4. Din partea dreaptă ne ispitesc diavolii prin patimi sufletești și raționale subțiri, greu de deslușit și foarte greu de cunoscut și biruit, cum sunt: mândria, trufia, părerea de sine, slava deșartă, osândirea altora, răzvrătirea minții, neascultarea, egoismul, eresurile, sectele, încrederea prea mare în mila lui Dumnezeu, cugetarea înaltă, hula, îndoiala, necredința, visurile, vedeniile, vrăjitoria etc. Aceste patimi, având la temelie mândria din care a căzut Lucifer în adânc, sunt foarte cu
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
țintit? Lui Johannes Brahms întins în straturi sînt de mîndre flori ce-n necuprinse zări ai risipit de viitor. Să nalț am năzuit spre-azur cîntarea dulce de viori. Azi mă lipsesc, căci pentru-a te cinsti nu-i de ajuns deșarta osteneală numită îndeobște cu pripeală și îngîmfare arta de-a slăvi Spre-a te cinsti nevoie-i de lumină și de curaj. Sînt laș. Sînt trist. Nimic nu-ndreptățește cutezanța-mi. Mic sînt bucuria spre-a cînta senină - cleștar și
Jorge Louis BORGES by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/10335_a_11660]
-
bună! XLI. La urma urmelor Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard înainte de vreme nici măcar când somnu-i mai dulce și-i obosit îngerul păzitor; pleacă îndată de-acolo, făr' de rămas bun, fără un sfanț, desculț în jilav-fierbintele deșert și adevărul iubirii va ieși la iveală la urma urmelor. XLIII. Nici măcar otravă, la frageda-ți vârstă De pomină-ai ajuns, drac împielițat, cu iubirea ta pământeană. La fragedă vârstă aici la capătul lumii te îneci într-un pahar de
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
duce n-am știut și nici n-am întrebat; ni s-a năzărit pe zări o cruce printr-un vis, în nopți de sabaat. hai femeie nu va fi departe. drumu-i greu și de aceea-i lung. în gulagul viselor deșarte numai lașii lumii nu ajung. nu regret că te-am luat cu mine. noi spre altă soarta am plecat, dar un greu păcat mi-atârnă-n vine: că pe Câine l-am lăsat legat. du-te tu femeie și-l dezleagă. dacă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lume Dureri mult mai clintite decât iubirea, dar gleznele mele, în larma bătăliei, au bănuit tăișul spadei de argint. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume neliniști mai pustiite decât visul, dar coapsele cerului- dinaștii înserate, mocneau deșarte rătăciri în luna plină. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume inimi mult mai neînduplecate decât iubirea, dar măruntaiele zării murirea îmi urlă, nesătula de rătăcirea fără sfârșit. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de sfânt și-și spală tristele pătimi la izvoarele de lacrimi. nu-i dă Doamne omului tristețea românului că o poartă grea - pe jos, ca pe crucea lui Hristos. omu-și duce soarta lui până-n poartă raiului și-acolo-s stele deșarte care duc neamul la moarte. prin vântoase și talazuri plâng nătângile necazuri; plânge pe destin o stea în Carpați - în țara mea. MAREA MEA în căușul ei de sare Marea-n veci rămâne - mare și nu fuge-n țărmuri - suie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
rădăcină Un trunchi râvnind mereu pe celălaltul Nălțând coroana cerului cum psaltul Spre Dumnezeu liturgic se închină... Părea să fim nedespărțiți și-n moarte Când părăsi-vom viața deodată... Dar care clipă s-a-ntinat cu mască Și ne-a numit simțirile deșarte? Că astăzi bogăția adunată E prada unui gol care se cască. Credeam că sunt Anteu Am ieșit pe scena-n care Se jucase rolul meu După străvezii tipare De credeam că sunt Anteu. Rămânând ca-ntr-o uitare Doar în
Poezii by Claudia Voiculescu () [Corola-journal/Imaginative/10860_a_12185]
-
cu preoții tropare, ți-a mângâiat un deget, plângând, în postul mare. Am iscodit magiștrii ursitelor și-n carte, Să aflu cine suntem, ce-am fost, în doi și-n parte, Dar m-am ales cu-n hârb de ghicitori deșarte. Când orbul ne-a atins cu-n deget plin de rouă, A scos, zâmbind, din traistă, un măr tăiat în două.
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
taburet - pe el o pagină din ziarul "Pravda" pătată în draci de vopsele pe ea - o scrumbie o stacană cu sticla ca un curcubeu tulbur - urmele palmei butucănoase a pictorului - și bineînțeles o sticlă de vodcă într-o anumită măsură deșartă și o pânză ciudată (trebuie să spunem că pictorul e destul de talentat) intitulată "Păpușa beată" și chiar înfățișând o mare păpușă căzută răsturantă oarecum indecent într-o ogradă acolo în Siberia sovietică. Omului se pare Suprema nelibertate e să conștientizezi
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/8113_a_9438]
-
accepte! Pe 10 decembrie se vor decerna premiile Nobel. Președintele USA, Barak Obama va primi premiul Nobel pentru pace. Excelentă alegere a Comitetului de decernare a premiilor! În ziarul „Curierul de Vâlcea” din 21 februarie 2008 scriam: “Sătui de promisiuni deșarte Întru schimbarea În bine a vieții În plan intern și a politicii externe, alegătorii americani se Îndreaptă spre senatorul Obama cu speranța că acesta, neimplicat prea mult În diferitele lobby-uri atotputernice care manipulează totul În USA, va aduce schimbările
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
dacă chemați ca Tată pe Cel ce judecă fără părtinire pe fiecare după faptele lui, purtați-vă cu frică în timpul pribegiei voastre; 18. căci știți că nu cu lucruri pieritoare, cu argint sau cu aur, ați fost răscumpărați din felul deșert de viețuire, pe care-l moșteniserăți de la părinții voștri, 19. ci cu sîngele scump al lui Hristos, Mielul fără cusur și fără prihană. 20. El a fost cunoscut mai înainte de întemeierea lumii, și a fost arătat la sfîrșitul vremurilor pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85040_a_85827]
-
intitulate și subtritate FRAȚILOR, MI-I FOAME! Sunt deplânse: jăcmăneala codrilor, falimentul băncilor, imigrația, sărmanii bătrâni, abuzurile oamenilor politici, structura lor securistă, boschetarii, destinul țăranilor („Ce faci acolo bădie?/Repar la o sărăcie/ S-o am pentru veșnicie), poluarea, speranța deșartă, alcoolismul, neglijența, nepăsarea, corupția („Țara lui Ciubucăreală”), injustiția, catastrofele naturale etc. Nimic nu-i scapă din tot ce-l înconjoară, din tot ce află, din tot ce vede și-i întunecă sufletul său avid de morală, dreptate, umanism, patriotism. Citindu
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93053]
-
cu cel ce este mai tare decît el. 11. Căci chiar dacă face multă vorbă, care doar înmulțește deșertăciunea, ce folos are omul din ea? 12. Căci cine știe ce este bine pentru om în viață, în toate zilele vieții lui de viețuire deșartă, pe care le petrece ca o umbră? Și cine poate să spună omului ce va fi după el sub soare? $7 1. Mai mult face un nume bun decît untdelemnul mirositor, și ziua morții decît ziua nașterii. 2. Mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
5. Căci știți bine că nici un curvar, nici un stricat, nici un lacom de avere care este un închinător la idoli, n-are parte de moștenire în Împărăția lui Hristos și a lui Dumnezeu. 6. Nimeni să nu vă înșele cu vorbe deșarte, căci din pricina acestor lucruri vine mînia lui Dumnezeu peste oamenii neascultători. 7. Să nu vă întovărășiți dar deloc cu ei. 8. Odinioară erați întuneric, dar acum sunteți lumină în Domnul. Umblați deci ca niște copii ai luminii. 9. Căci roada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85080_a_85867]
-
Atât Când vântul încet va bate Frunza cea moartă ți se va lăsa pe spate, Iar pe aleea-ntunecată O floare gândi-se-va odată, La miile de umbre înalte Și la sufletele lor deșarte, Atunci să-ți amintești de mine... Chiar dacă nu-ți va prinde bine, Și luând floarea în mână Vei lăsa în urma-i țărână, Ce va scrie pe pământ, Un fel de jurământ, Că nu cer ce nu-mi poți da vreodată
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93436]
-
lungul peregrinărilor sale, întâlnise doar personaje solitare, plutind sau înecându-se în propriile lor secreții, dar niciodată strigând după ajutor. înțelepți sau agresivi, senini sau damnați, domestici sau nomazi, rebeli sau docili, nobili sau ocnași se lăsau consumați de frământări deșarte sau înălțătoare, nedispuși să se destăinuie decât unui om mai însingurat decât ei. Un sentiment de incertitudine îl apăsa. Se hotărî, după luni de zile, să deschidă ușa propriei sale claustrări. Un simț biologic îi dictase că afară e noapte
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
în cruce să ți se frângă sulița în solzii verzi, aureola - cerc de aur în fântâna de balaur să ți-o pierzi. Dar înalt ca de jertfă un fum Sfântul Gheorghe pornește iar. La cumpăna apelor bălaurul ascultă spre hotare deșarte și-și lipește urechea de drum s-audă și mai departe. Pe cal turnat în oțele Sfântul Gheorghe caută semne de drum și în vânt se oglindește pe rând în ape sfinte și rele. [1925] * PEISAJ TRECUT Castelul e-același
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Nu m-amăgește ceasul să număr nestemate, nici nu mă cheamă-n urmă furtuni și vrăji uitate. Vezi, orice amintire-i doar urma unor răni prin țări, prin ani primite, pe la răscruci și vămi. Nu aștepta pățanii să izvodesc, alese. Deșartă născocire e vorba ce se țese. Dar pe liman ce bine-i să stăm în necuvînt - și, fără de-amintire și ca de subt pământ, s-auzi, în ce tăcere cu zumzete de roi, frumusețea și cu moartea lucrează peste
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
zis: Îmi voi ascunde Fața de ei, și voi vedea care le va fi sfîrșitul, căci sunt un neam stricat, sunt niște copii necredincioși. 21. Mi-au întărîtat gelozia prin ceea ce nu este Dumnezeu, M-au mîniat prin idolii lor deșerți; și Eu îi voi întărîta la gelozie printr-un popor care nu este un popor. Îi voi mînia printr-un neam fără pricepere. 22. Căci focul mîniei Mele s-a aprins și va arde pînă în fundul locuinței morților, va nimici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
acestor lucruri nu este lege. 24. Cei ce sunt ai lui Hristos Isus, și-au răstignit firea pămîntească împreună cu patimile și poftele ei. 25. Dacă trăim prin Duhul, să și umblăm prin Duhul. 26. Să nu umblăm după o slavă deșartă, întărîtîndu-ne unii pe alții, și pizmuindu-ne unii pe alții. $6 1. Fraților, chiar dacă un om ar cade deodată în vreo greșeală, voi, care sunteți duhovnicești, să-l ridicați cu duhul blîndeții. Și ia seama la tine însuți, ca să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85091_a_85878]
-
altul, cu urechile și toate simțurile inundate de mișcarea aceea dezordonată și inexplicabilă, din ce în ce mai frenetică și vastă, ce se întindea și se-ntinse, cuprinzând curând întreg orașul și țara. CAPITOLUL 16 Era prima noapte, după atâtea amăgiri albastre și năluciri deșarte și ucigătoare, umplute numai de dorința ei pătimașă și de propria ei închipuire căznită de dorință, când strângea perna jilavă în brațe și simțea că sângele ei se aprinde în galopul străbătut prin deșertul marelui pustiu din ea, incendiind întunericul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
s-a înțeles bine, dl Băsescu va candida la președinția României! Hodoronc-tronc, de parcă asta ar fi fost urgența maximă a țării. Orgolioși gata să plesnească, politicienii noștri își pierd uzul rațiunii de îndată ce li se arată mărgelele și tinichelele colorate ale deșartelor avantaje de moment. Găunoși, rapace și, pe deasupra, naivi, ei cred că tot ce zboară se mănâncă și că sforăiturile lui Păunescu sunt ultimul cuvânt în materie de succes politic. N-ar fi rău să-și aducă aminte că ani de
Popeye-marinarul ia lecții de greacă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13586_a_14911]
-
a spus că nu se poate alia cu o formațiune condusă de Diaconescu, despre care a avut cuvinte dure. "Un om care-și bate joc de sufletul românilor, mințindu-i seară de seară, cu promisiuni care mai de care mai deșarte. Din păcate, nenorocirile, greutățile îi fac pe mulți să creadă în el. Cum să fac eu alianță cu unul ca ăsta?"
Ponta: PDL va fi obligat să guverneze cu PP DD, dacă USL nu câștigă alegerile () [Corola-journal/Journalistic/41980_a_43305]
-
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, atrage atenția clasei politice "să nu scape hățurile" în anul electoral 2012 și spune că anul viitor "e un pericol" din acest punct de vedere, adăugând că speră că politicienii nu vor face promisiuni deșarte și nici nu vor veni cu pomeni electorale. "E un pericol! Întotdeauna în anii electorali noi am scăpat hățurile și nu numai noi, cam toate țările scapă hățurile în anii electorali", a declarat Adrian Vasilescu, întrebat ce crede că se
Adrian Vasilescu: E pericol în 2012, întotdeauna în anii electorali noi am scăpat hăţurile () [Corola-journal/Journalistic/52923_a_54248]