1,932 matches
-
șase centimetri și în ea se găsea ceva: ceva alb, care ieșea puțin afară. Cu răsuflarea tăiată, amețit de amintire, am străbătut camera și am tras afară din crăpătură o bucată de hârtie. Era foaia pe care, când m-am deșteptat după “înec“, scrisesem lucrul acela extrem de important, pe care nu trebuia cu nici un preț să-l uit. Chiar acum, când țineam hârtia în mână, nu izbuteam să-mi amintesc ce scrisesem, deși presupuneam că era ceva în legătură cu monstrul marin. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
o vegheam, simțeam că lacrimile ei or să facă un sfânt din mine și, timp de o lună, aproape că m-au și prefăcut în sfânt. În cele din urmă, a murit în timp ce eu dormeam. În fiecare dimineață când mă deșteptam, gândeam că s-ar putea să o găsesc moartă, dar o vedeam respirând, vedeam ușoara înălțare și coborâre a cearșafurilor care-i înveleau trupul acum atât de împuținat și de micuț. Și apoi, într-o dimineață, mișcarea cearșafurilor a încetat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
primar al Bucureștiului în 1884, apoi ministru de Interne (1895-1896) în guvernul D.A. Sturdza. Mai târziu va renunța la Partidul Liberal, în favoarea conservatorilor. Mesajul Tronului din 15/27 noiembrie cuprindea următorul fragment, care a stârnit nemulțumirea Austro-Ungariei: „Îngrijirile ce au deșteptat în țară chestiunea libertății Dunării sunt legitime. Necesitatea de a atrage cât mai mult în porturile noastre, în sus ca și în jos de Galați, vasele de comerț străine și pavilioanele de orice naționalitate este cu atât mai viu simțită
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
2) În locurile în care se arborează drapelul României poate fi arborat și drapelul Consiliului Europei. Prevederile art. 9 se aplică în mod corespunzător. ... Capitolul 2 Intonarea imnului național al României Articolul 11 Imnul național al României este, potrivit legii, "Deșteaptă-te române". Articolul 12 (1) Imnul național al României se intonează vocal și instrumental. ... (2) Intonarea vocală, precum și publicarea oficială a imnului național se fac numai în limba română. ... Articolul 13 (1) Imnul național al României se intonează în mod
NORMA din 21 noiembrie 2001 (*actualizată*) privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138546_a_139875]
-
aptitudinilor muzicale prin: ... - intonarea uneia dintre următoarele cântări bisericești: Sfinte Dumnezeule; Cu noi este Dumnezeu; Doamne al puterilor; Troparul Învierii; Tatăl nostru; Troparul Rusaliilor; Fie numele Domnului binecuvântat; Binecuvântat ești Hristoase Dumnezeul nostru; Colinde cu conținut religios; - intonarea unui cântec patriotic (Deșteaptă-te române; Limba noastră - Al. Cristea; Țara Mea - D.G. Chiriac; Imnul eroilor - I. Brătianu; Pui de lei - I. Btătianu) - verificarea auzului muzical prin luarea tonului după pian și prin intonarea gamei Do major, a arpegiului și a unor sunete din
ORDIN nr. 5.020 din 23 septembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]
-
al caracterului subiectiv sau eventiv. Îndepărtarea pronumelui nu duce nici la modificarea sensului lexical concret al verbului și nici la schimbarea sensului gramatical al sintagmei. Este, în schimb, modificată structura semantică (în înțelesul larg al termenului) a verbului: a se deștepta (verb subiectiv) / a deștepta (verb factitiv: a face să se deștepte), a se trezi (verb subiectiv)/ a trezi (verb factitiv), a se astâmpăra, a se îngălbeni (eventiv)/a îngălbeni, a se usca/a usca, a se ajunge/ a ajunge etc.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
eventiv. Îndepărtarea pronumelui nu duce nici la modificarea sensului lexical concret al verbului și nici la schimbarea sensului gramatical al sintagmei. Este, în schimb, modificată structura semantică (în înțelesul larg al termenului) a verbului: a se deștepta (verb subiectiv) / a deștepta (verb factitiv: a face să se deștepte), a se trezi (verb subiectiv)/ a trezi (verb factitiv), a se astâmpăra, a se îngălbeni (eventiv)/a îngălbeni, a se usca/a usca, a se ajunge/ a ajunge etc.; • verbe pronominale libere; verbe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
modificarea sensului lexical concret al verbului și nici la schimbarea sensului gramatical al sintagmei. Este, în schimb, modificată structura semantică (în înțelesul larg al termenului) a verbului: a se deștepta (verb subiectiv) / a deștepta (verb factitiv: a face să se deștepte), a se trezi (verb subiectiv)/ a trezi (verb factitiv), a se astâmpăra, a se îngălbeni (eventiv)/a îngălbeni, a se usca/a usca, a se ajunge/ a ajunge etc.; • verbe pronominale libere; verbe în structura cărora pronumele este un însoțitor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronumelui) la cazul vocativ și a verbului la modul imperativ: „- Ioane! Ioane! Ioane!... și Ion pace!” (I. Creangă), „Păzește-te de amicii care ți se jură că te iubesc pe tine mai mult decât se iubesc pe dânșii.” (M.Codreanu), „Deșteaptă-te, pământ român! biruie-ți durerea...” (A. Russo) Verbul poate fi și la alte moduri (conjunctiv mai ales, indicativ mai rar) dacă planul lor semantic exprimă conținutul semantic al imperativului: „Tu să șezi la grajd, nedezlipit și să îngrijești de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
era (...) ca și când văzuse fantoma unui mort...” (E. Barbu) • pronume relative, dintre care unele pot avea și întrebuințare adjectivală: care, cine, ce, cât (câtă, câți, câte), cel cel, ceea ce, oricine etc.; introduc mai ales nume predicative de identificare: „În mine se deșteaptă o-ntreagă omenire Sunt cei ce-au fost pe vremuri, sunt cei ce sunt acum.” (T. Arghezi) „O clipă mi-a trecut prin minte că, poate, murisem, iar gara reprezenta ceea ce se întâmpla după viața mea.” (O.Paler) • adverbe relative
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe stadion. d. complex: Chiar ajungând ceea ce speri tu, tot nu vei reuși să schimbi nimic. e. propozițional (circumstanțiala concesivă): „Ne-auzeam suflarea și, deși ne strecuram pe lângă ziduri ca două umbre, ni se părea că pașii noștri aveau să deștepte pe toți paznicii cetății.” (N.D. Cocea, 282) f. multiplu: „Cu toate mizeriile și nedreptățile ei, lumea e singurul loc unde putem spera să ni se facă dreptate.” (O. Paler, Viața, 290) „Orice gând ai, împărate, și oricum vei fi sosit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
urmă am numărat oile și Alexa baciul le-a însemnat la răbuș.” (M. Sadoveanu) • a desfășurării unui proces metaforic: „Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate.” (M. Eminescu, I, 130) „Taci. Nu te mișca. / Din întunericul meu s-a deșteptat Și zboară-n văzduhul înstelat / Acvila amintirii.” (T. Arghezi, 94) Observații: Procesul de identificare se face adesea din mai multe perspective, descrise de mai multe atribute: „În poarta prăbușită ce duce-n fund de munte, Cu cârja lui cea veche
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Și vinul dulce pare-amar/ Mă-ntorc cu gândul la Cotnar”. La lansarea cărții (care a avut loc la producător, în prezența a peste 300 de invitați), Valeriu D. Cotea mărturisea: „Cotnariul îmi dă o mândrie românească. E ca și cum aș cânta Deșteaptă-te, române”. E Marseillaise-a noastră”. Și mai povestea că nu oricui îi e dat să aprecieze vinul: „Cu ani în urma, ca și în timpurile mai recente, vinuril e de Cotnari au luat medalia de aur și în Chile, și în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Fără îndoială că și frumusețea naturii presupune conștiința umană, care să o valorifice; în lipsa acesteia ea n-ar mai fi frumusețe, ci un oarecare obiect indiferent. Frumosul natural e infinit. Întreaga natură este frumoasă, dacă analizăm interesul pe care-l deșteaptă în noi, într-un mod fericit, sentimentul vitalității noastre: „Bucuria pe care ne-o pricinuiește trecerea de la întuneric la lumină, scrie odată Guyau , strălucirea cerului albastru, vivacitatea însăși a culorii, marchează, în același timp cu o sărbătoare a ochilor, o
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
codrului. În livezi, crengile copacilor se îndoaie de atâta rod. Păsările călătoare trec spre asfințit, lăsându-ne mai triști. Pe mine, începerea școlii m-a luat prin surprindere; în dimineața zilei de 1 septembrie, soarele călduros și mângâietor m-a deșteptat cu o rază binevoitoare care m-a condus la porțile larg deschise ale școlii. Când am auzit clinchetul clopoțelului argintiu, mi-au trecut aceiași fiori de gheață ca-n prima zi de școală din viața mea. Curtea școlii era plină
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
față în față cu propriile Ursitoare: „Gavrilescule, fetele astea așteaptă ceva de la tine. Fă-le plăcerea. Daca vor să le ghicești, ghicește-le. Dar atenție! Atenție, Gavrilescule, că, dacă iar greșești, te prind în hora lor și nu te mai deștepți pana la ziuă...”. Încercarea eșuează din nou; ca unul care a pierdut simțul arhaic, capacitatea sa de raționament fiind total inoperantă în lumea primordială, el se rătăcește în labirint, nu îl biruie, pierzând astfel contactul cu lumea irealului, rămânând la
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
o folosește în același sens, ca materie a cântecului aspru. „Fire-aș ca o aramă răsunătoare și ca un clopot nerăsunând”, scrie Ioan din Vinți, iar Costache Negruzzi se aporpie de simbolismul eminescian: „Al aramei tristul sunet gândul meu a deșteptat, Spre locașul mântuirii pașii mei a îndreptat...”. La Eminescu arama emite cântece funebre, dedicate lui Aron Pumnul sau Neamțu; poetul evocând „metalica, vibrânda a clopotelor jale” sau clamând : „Lasați clopotul să plângă cu-a lui voce de aramă, Lăsați turnul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Nichita Stănescu). Ascultam maeștrii sau purtătorii de idei. Profesorii ne priveau ca pe niște nulități simpatice (ochiul cioranian) sau ne îndemnau, cum mă îndemna pe mine Radu Stoichiță, să facem performanță dactilografiind manuscrisele soților cugetători, sau, dacă suntem ceva mai deștepte să le facem conspectele pentru cărțile de care ei nu au timp. Sau măcar să-i destindem mundan din tensiunea spiritului (tot via Cioran). Îmi amintesc bine că citisem „ilustrele” afirmații aristotelice, tomiste, rousseauiste, kantiene chiar, despre relația femeilor cu natura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
este rea, iar răul este social. Aceasta este descoperirea pe care Rousseau a proclamat-o fără încetare, în toate registrele"114. "Un copil, pe măsură ce-și întinde relațiile, nevoile, dependența activă sau pasivă, sentimentul raporturilor sale cu aproapele se deșteaptă și produce sentimentul datoriilor și al preferințelor. Atunci copilul devine imperios, gelos, înșelător și răzbunător. Astfel ne putem explica cum de omul se naște bun și societatea îl face rău."115 În viziunea lui Rousseau, legătura socială este cea coruptă
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
învață de frica pedepsei sau pentru o recompensă, ci pentru că astfel își satisface o trebuință. Educația funcțională "ia ca bază trebuința copilului, interesul său de a realiza un scop, acesta fiind stimulentul natural al activității pe care voim să-l deșteptăm în el"271. Învățarea devine atractivă cînd educatorul ține cont de pornirile naturale ale copilului. Natura copilului cere ca instrucția să se realizeze prin activitate manuală și să fie întemeiată pe satisfacerea directă sau indirectă a intereselor naturale ale copilului
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
necesitatea dezvoltării copilului pe toate planurile, "a conserva, îndrepta și dezvolta puterile corporale și spirituale", acordînd însă prioritate unității și armoniei între puterile corpului și cele ale sufletului. În spirit rousseauist considera că unul dintre scopurile educației era de a deștepta și cultiva în copil toată deșteptăciunea și capacitatea ce-i este dată ca om și individ, deci a dezvolta la maxim potențialitățile fiecărui individ. La originea concepției pedagogice a lui George Barițiu se află admirația pentru filosofia iluministă derivată îndeosebi
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
înfrunte. Nu mai suntem în 1808 sau 1908. Dacă instrumentelor puterii americane le este permis să ruginească, puterile alternative vor umple golul. Unele nu vor fi dăunătoare; altele nu vor fi benefice. Va veni timpul când va trebui să ne deșteptăm, și există riscul ca răspunsul nostru să fie tardiv. Mult mai bine este să rămânem vigilenți. Avem capacități unice; trebuie să le folosim în scopurile care trebuie. Ar trebui să ne inspire faptul că, potrivit sondajelor, americanii sunt percepuți mai
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
aceste calități ele sunt destinate să vă facă fericiți... Femeile s-au însărcinat să vă risipească plictiseala prin veselia, prin farmecul ce-l pun în galanteria lor; o bucurie nebunească, un delir amabil, o beție delicioasă sunt singurele capabile să deștepte atenția voastră și să vă dați seama că sunteți în adevăr fericiți... Epistolele conturează un cod de comportare erotică, sunt pledoarii pentru iubire, pentru erotismul ce leagă și dezleagă relațiile dintre parteneri, argumente în favoarea virtuții, cinstei și prudenței în iubire
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
referă la problema amintirii și a identității. Aceasta încă din textul-dedicației lui Leopoldo Lugones, continuînd cu al doilea text al culegerii (El Hacedor), în care naratorul-Borges și indianul cu ochii de culoarea cerului sînt foarte apropiați: Într-o dimineață se deșteptă, privi (de data aceasta fără urmă de mirare) cețoasele obiecte care-l înconjurau și, în mod inexplicabi, simți, așa cum recunoști o armonie ori un glas, că toate acestea i se mai întîmplaseră cîndva, și că le înfruntase cu teamă, dar
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și o duce în altă parte, unde este cerere. Rusia a înțeles că poate ține în șah Uniunea Europeană cu gazele și cu petrolul, dar nu are marfă suficientă! Și vrea s-o ia de la central-asiatici. Dar și aceștia s-au deșteptat și se duc singuri la talciocul european. Este corect ce susține președintele Traian Băsescu în acest sens. Trebuie să ne regândim consumurile proprii, să vedem apoi dacă nu putem importa și din altă parte, nu numai din Rusia. De ce rușii
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]