25,049 matches
-
de localitatea Lescovec. / Seara când ne-am oprit, tot timpul mă gândeam la Fănel, zicându-mi în sine. Mai întâi faptul că n-a murit deodată, în ultimele clipe ale vieții, oare se mai gândea el la meleagurile Hușului, cu dealuri înverzite de vii, care toamna erau doldora de struguri ? Acolo unde o mamă care l-a născut și l-a iubit de mic, apoi la sărutat cu drag la plecare și acum îl așteaptă cu dor îngrijorată să se întoarcă
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93208]
-
furiș se subție; și anii se măsor În secunde. Adio, adio și n-am cuvinte...; bună sau rea, viața merge-Înainte; rămas-bun celor buni și la fel celor răi, măcinați de păcate; Încă un suflet smerit se ridică la cer; printre dealuri domoale și văi cu pajiști curate; spre Înverzite cîmpii cu rîuri de miere și lapte; unde nu-i Întristare, nici supărare, și toate suferințele pier. Adio, adio și despre morți numai bine; de mîine, sufletul ei fericit va petrece Într-
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
putu de calm, ceea ce nu constituia de fapt un răspuns. Apăsarea dintre coaste slăbi, dar Pablo rămase În continuare nemișcat, așteptînd Încuviințarea celuilalt. — Poți să te ridici, Îi auzi vocea joasă, pe jumătate dezamăgită. Pornești de-a lungul coastei la deal, fără să Întorci capul, și faci numai mișcările pe care ți le comand eu. Între timp, Îmi spui cu ce treburi umbli pe aici. — Sunt geolog amator. Însoțesc o doamnă bogată care vrea să facă importante investiții pe insula Roland
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
trebuia să-i arate În ce direcție să o ia, dar Pablo era aproape sigur că orice neînțelegere se va risipi În momentul cînd vor ajunge În locul către care se Îndreptau și despre care nu știa deocamdată nimic. Merseră la deal pe valea Îngustă a pîrÎului pînă Într-un loc unde torentele săpaseră În stîncă un fel de absidă care lărgea neașteptat albia. De partea cealaltă, aluviunile ridicaseră pe lîngă mal o fîșie Îngustă de pămînt, acoperită cu tufe și bălării
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
fel de spuză tulbure, cenușie, iar pe deasupra lacului pluteau fîșii suprapuse de ceață. Nici Pablo nu arăta prea sigur de sine, pășea nehotărît și schimba mereu direcția, de parcă s-ar fi rătăcit. De fapt, chiar era dezorientat. Am trecut la deal pe lîngă un chioșc de ziare, am mers pînă la gardul care Împrejmuiește Muzeul Satului, apoi am urcat pe Terasa Aviatorilor, de unde aveam o perspectivă mai largă; iar după ce ne am oprit cîteva minute Într-un loc de joacă pentru
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
o luăm pe căi ocolitoare, ca să nu dăm de bănuit. — A fost și asta o idee pe care am luat-o în calcul la un moment dat, își amintește domnul Președinte. — Buzău, Focșani, Bacău, zice Monte Cristo cu gîndul la dealurile, viile și strugurii de la Panciu și Odobești. Mai sînt gropițe pe ici pe colo, simte nevoia Sena să le aducă la cunoștință, ca peste tot, zice. — Ăsta e ultimul lucru care mă interesează, spune Petrică, ce mai așteptăm? întreabă devenind
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
aici, cînd sînteți singuri, departe de privirile furioase ale adulților și ale celorlați copii, el e tot Micuțul Stevie iar tu ești tot Celălalt Puști 0000000000000000000000000000 Du-te-n măta 00000Du-te-n măta, Înjuri tu În timp ce-l Îmbrîncești pe Stevie În josul dealului, iar puștiulică Își pierde echilibrul și cade. Prinde viteză coborînd pe mormanul abrupt și instabil de cărbuni alunecă pe partea cealaltă a muntelui pînă la bază; fix În gura deschisă a buncărului În care de regulă se depozitează tot cărbunele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
pentru prima oară după atâția ani, să simtă o certă de emoție. Cinci ,, Mă numesc A. A. și m-am născut acum 54 de ani În orașul cel mai frumos de pe acest pământ: Grota cu Trandafiri, situat la poalele unor dealuri mirifice pe care copil fiind, le-am urcat și le-am coborât de sute de ori, jucându-mă ,,de-a imaginația,, cu cei de-o vârstă cu mine. Până la doisprezece ani am fost un copil fericit, dar brusc Dumnezeu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
materni, În vacanță de vară a acelui an trist, pentru o perioadă nedefinită. Nefericiți că-și Îngropaseră fiica, erau bucuroși În schimb că pot dărui afecțiune unicului nepot, și m-au primit cu drag În casa lor modestă, aflată dincolo de dealurile pe care le călărisem atâta, În jocurile mele. Mi-au oferit o cameră curată, nu prea mare, În care erau un pat cu o saltea de puf, și cu un morman de perne de diferite culori, o masă cu picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
foarte mare greutate ultimul cuvânt: Îndoială, În prezența preotului care-l spovedise. Preotul a interpretat cuvântul ca un semn al pierderii credinței, În ultima clipă de viață. Satul În care mă părăsise tatăl meu, se afla la poalele a două dealuri ce păreau doi sâni uriași Îndreptați către cer. La aproximativ 40 de kilometri distanță, În partea opusă, trecând peste aceste dealuri cu forme feminine, și peste două sate mult prea patrirhale pentru timpul În care trăim, se ajungea În orașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
credinței, În ultima clipă de viață. Satul În care mă părăsise tatăl meu, se afla la poalele a două dealuri ce păreau doi sâni uriași Îndreptați către cer. La aproximativ 40 de kilometri distanță, În partea opusă, trecând peste aceste dealuri cu forme feminine, și peste două sate mult prea patrirhale pentru timpul În care trăim, se ajungea În orașul meu drag: Grota cu Trandafiri, nume pe care foarte puțini și-l pot explica, mai ales că nu există În el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Îi provoacă silă. În mileniul al treilea sila este un sentiment justificat, despre care se pot scrie tratate. Nimeni nu-și poate explica de unde izvorăște atâta silă. Acest havuz mohorât al gunoaielor este Înconjurat de la oarecare distanță, ca de niște dealuri Încântătoare , de casele uriașe, luxoase ale celor bogați, fortărețe cu mii de senzori, Înarmate până-n dinți cu sila și disprețul cel mai autentic față de sărăcie. Șobolani, câini și pisici amețite de foame, scurmă prin gunoaie sau aleargă printre picioarele copiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de unor floricele de câmp pe care le-a pus odată, de mult Într-o zi de vară, pe mormântul mamei... Adoarme, cu gândul la pictura cumpărată... ,,Șederea mea În casa de la țară.se apropia de sfârșit. Venise toamna, și dealul cocoșat și ruinele castelului, căpătau pe zi ce trece nuanțe de ocru-sângeriu, și verde-șters, iar vița-de-vie de pe deal, gemea de struguri. Cu proprietarii bătrâni, schimbam diminețile câteva propoziții scurte, de politețe, după care mă retrăgeam În camera mea și loveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
pe mormântul mamei... Adoarme, cu gândul la pictura cumpărată... ,,Șederea mea În casa de la țară.se apropia de sfârșit. Venise toamna, și dealul cocoșat și ruinele castelului, căpătau pe zi ce trece nuanțe de ocru-sângeriu, și verde-șters, iar vița-de-vie de pe deal, gemea de struguri. Cu proprietarii bătrâni, schimbam diminețile câteva propoziții scurte, de politețe, după care mă retrăgeam În camera mea și loveam cu putere În căpăcelele rotunde ale mașinii de scris, pe care erau Însemnate cu alb, literele. Bărbatul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
casa avea multe Încăperi. Îi plăcea cel mai mult asta, pentru că avea lumină de sud care lui Îi convenea cel mai bine. ,Plein air-ul,, nu-l prea atrăgea, deși câteodată i se făcea dor și de ieșitul În natură, dincolo de deal, unde era o pădurice de fagi. Pe scurt, pictorul a venit mai devreme cu o săptămână, exact săptămâna pe care vroiam să o tai din orarul șederii mele. Se anunța o toamnă lungă, frumoasă. Plecam cu sufletul ușor, eram fericită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
trandafir, precum castelul Frumoasei din Pădurea Adormită. Totuși nu este o casă veche. A fost construită cam pe la 1880, este pe jumătate din lemn și are tencuiala vopsită în roz irlandez stins. Este o locuință destul de izolată, construită pe un deal din apropiere de râul Stour, la marginea satului Cotswold, nu departe de Oxford, și de acolo se vede toată întinderea de dealuri golașe pe care nu viețuiesc decât iepuri. Tisa și tufele de merișor plantate de mama au crescut frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
din lemn și are tencuiala vopsită în roz irlandez stins. Este o locuință destul de izolată, construită pe un deal din apropiere de râul Stour, la marginea satului Cotswold, nu departe de Oxford, și de acolo se vede toată întinderea de dealuri golașe pe care nu viețuiesc decât iepuri. Tisa și tufele de merișor plantate de mama au crescut frumos, așa încât grădina ar putea părea chiar mai bătrână decât casa dacă n-ar fi farmecul fără vârstă al locului, de asemenea aflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
zbura cu o bubuitură Învăluită În praf - și se rostogoli Înapoi cu un zumzet supus. Iar și iar. — Otto, Else? Punându-și piciorul murdar pe minge, jucând o versiune În miniatură a unui general care tocmai cucerise un vârf de deal, băiețelul mă privi precaut. — A, vreți să vă conduc, nu? Încă nu-i apăruseră dinții noi. Scoțându-și limba prin strungăreața din mijloc, se gândea probabil că mă descurc și singur, din moment ce, fără a sta prea mult pe gânduri, continuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
puță! M-am săturat! Blues-ul evreiesc La un moment dat, în al nouălea an al vieții mele, unul din testiculele mele părea să se fi săturat de traiul de jos, din scrot, și a început s-o ia la deal. Inițial l-am simțit săltând sus-jos, nehotărât, la marginea pelvisului - și, pe urmă, de parcă i-ar fi trecut momentul de ezitare, l-am simțit intrând în cavitatea trupului meu, ca un supraviețuitor pescuit din valurile mării și săltat la bordul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Militar, Primărie, Bell Telephone, Gara Penn, Autostrada Pulaski, hotelul Robert Treat, hotelul Father Divine’s Riviera și oricare cinematograf din centru. Știam cine locuiește „la grămadă“ în cartierul Ironbound și cine în casele dărăpănate ale mahalalei ce se întindea la deal pe High Street, dar o închisoare, unde o fi fost o închisoare? Nu v-aș fi putut spune. Ea, însă, da. Știa cât se poate de bine unde e. Era în chiar inima fiicei pușcăriașului - închisoarea era o fiică de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
și veselia forțată a așteptărilor lungi În fața ușii agentului. Ridică jaluzeaua și se simți o clipă uluită de viteza cu care trecu un stâlp de telegraf, de vederea unui râu verzui, cu tușe portocalii date de soarele matinal, și de dealurile Împădurite. Apoi Își aminti. Era Încă devreme, pentru că soarele era jos, abia ițindu-se deasupra colinelor. Un sat luci cu lumini mărunte pe celălalt mal. Câteva pale subțiri de fum zăceau În aerul Încremenit, deasupra caselor mici de lemn, unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
organizare... — Și? — Îmi stă gândul la prostii chiar acum. — Suculentă. Nu, nu, asta nu-i suculentă. Am spus ce nu trebuie? — Asta-i din cele vândute de Stein. O stafidă ieftină și banală. Podgoriile nu sunt pe partea potrivită a dealurilor. Asta le face seci. Nu-ți dai seama de diferență? — Da, asta-i seacă. E cu totul altceva. Dar cealaltă a fost suculentă. Nu mă crezi, dar așa a fost. Poate că le-ai amestecat. — Nu. Am ales mostrele eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
-i În siluete de carton. Myatt se aplecă de pe locul lui de lângă șofer și explică: — Evită Subotica și trece peste linii la un pasaj pentru vite. Trebuie să vă țineți bine. Copacii dispărură și mașina se năpusti brusc, mugind, În josul dealului, printre câmpurile goale, acoperite de zăpadă. Noroiul uliței fusese bătătorit de copitele vitelor și Înghețase. Două lumini roșii le apărură În față, undeva mai jos, și un segment scurt de șină luci cu picături de smarald. Luminile zburară-n spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Faza e că Dl. Madrid, care este de-adevăratelea luptător cu taurii, angajat cu jumătate de normă, arăta divin pe deasupra farfuriei cu kedgeree 1 când eram În avion noaptea trecută, dar acum sunt cu el În casa asta ciudată de pe dealuri, iar plantele Îmi dau o senzație de claustrofobie. Sunt atâția palmieri În curte, e ca În Ziua Trifidelor 2. Numai că, pentru a-mi urmări țelul, trebuie să rabd. Tonul lui Lauren era acum la fel de solemn ca al unei călugărițe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
În luna de miere), ne-am dat jos pantofii și am pășit pe puntea unui vas frumos nemaipomenit, numit, foarte potrivit, mi-am zis eu - „Fericire“. Era ancorat În Portul Gustavia din St. Bart’s, un golfuleț drăguț Înconjurat de dealuri verzi, presărate cu case roz și galbene. Ne-a Întâmpinat Antonino, căpitanul, un italian ars de vânt. Era Îmbrăcat În pantaloni scurți cafenii, un tricou alb, imaculat și purta ochelari de soare cu rame din carapace de țestoasă. Se asorta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]