27,663 matches
-
găsește că acest proces de simulare (actorie) a adaptării poate fi numit Ketman, după un procedeu descoperit în Persia de Gobineau în secolul al XIX-lea și descris în cartea sa Religions ei philosophies de l^Asia centrale publicată prin deceniul al șaptelea al secolului trecut. Această simulare a adaptării credinței adversarului, Ketmanul, "este unanim practicat în democrațiile populare" iar multele cazuri de deviere constatate ar fi "cazuri de Ketman demascat, cei mai puternici în descoperirea devierilor fiind oameni care practică
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
români din acea perioadă a începuturilor comunismului. În portretul lui Alfa moralistul, sub care se ascunde marele prozator Jerzy Andrzejewski aflăm asemuiri cu Sadoveanu, Călinescu sau Camil Petrescu. Și aceștia din urmă și Alfa fuseseră, în anii războiului și în deceniul al patrulea, adversari ai Germaniei naziste și ai orientărilor de extremă dreaptă de la noi, dorind reforme democratice și o guvernare populară. S-au apropiat, ca și Alfa, lipsiți de alternativă valabilă, de noul regim, la început cu declarații publice prudente
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
dus cu gîndul la Dan Desliu tînărul, cu ale sale poeme de tristă amintire, de care, el însuși, apoi, s-a disociat. Mărturisesc că la lectură acestei tulburătoare (pentru noi toti) cărți, trimiterile la situația României din acea epoca a deceniilor dictaturii vin mereu în minte. Această carte a lui Czeslaw Milosz ne interesează acut, ea fiind, de fapt, o radiografie impresionant de exactă, a unei triste epoci pe care am trăit-o cu acuitate. Czeslaw Milosz,Gîndirea captivă. Traducere din
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
scriitor... Cu deosebire elocventa ni se înfățișează atitudinea acestuia, schimbată cu... 180 de grade, față de C. Dobrogeanu-Gherea. Să-i dăm acum cuvîntul, măi pe larg, lui Valentin Chifor, cuvînt cît se poate de edificator asupra acestui "caz": "La aproape trei decenii de la moartea lui Gherea, Aderca îi reabilitează personalitatea într-o monografie. Gest reparator, omagial, la adresa celui pe care a cutezat să-l angajeze într-o disputa ideologică? C. Dobrogeanu-Gherea. Viață și opera (1947) este o curioasă mea culpă, aproape inexplicabilă
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
cei cîțiva ani cît a funcționat la Institutul Pedagogic din Constantă), iar carieră de critic i-a fost întreruptă pe toată durata proletcultismului. Destin comun, așadar, cu al cerchiștilor, care, cu foarte puține excepții, n-au publicat mai nimic în deceniul al șaselea, debutînd editorial tîrziu, cam o dată cu generația mea. Deși ne despart douăzeci de ani, Cornel Regman a debutat editorial (în revistă a debutat în 1942, la R.F.R.) în același an cu mine: 1966. (cu Confluente literare) (iar eu cu
Luciditatea cronicarului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17739_a_19064]
-
mai atașat de actualitate. A scris și studii de istorie literară (cîteva absolut remarcabile, despre tînărul Eminescu, Creangă, Rebreanu, Agîrbiceanu ș.a.), dar pasiunea lui statornica a rămas cronică literară. A practicat-o, cu intermitențe imputabile gazetelor la care a colaborat, decenii la rînd. Aproape octogenar, a ținut cronică Jurnalului literar pînă în pragul sfîrșitului. Mai savantul N. Balotă ori mai artistul I. Negoitescu sînt, poate, personalități mai spectaculoase decît el. Dar singurul dintre ei care a urmărit îndeaproape, cu ardeleneasca acribie
Luciditatea cronicarului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17739_a_19064]
-
despre literatura anilor '60-'90, pe care a comentat-o, o imagine personală și plauzibilă. Cronicarul literar merită un loc de frunte în bibliografia actualității. El este unul dintre cei mai de încredere observatori ai cărții literare din ultimele patru decenii.
Luciditatea cronicarului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17739_a_19064]
-
Negoitescu i-a adresat o sumă de epistole, sub egida amiciției, lui S. Damian, care domicilia la Heidelberg și cu care, de altminteri, se întîlnea periodic. Din unghi biografic, ele reflectă existența de "student bătrîn" a criticuui aflat în ultimul deceniu de viață, care și-a continuat cu febrilitate truda intelectuală, amplificîndu-si opera cu segmente dintre cele mai substanțiale și care, totodată, și-a precizat și intensificat militantismul antitotalitar, la intersecția dintre recalcitranta estetică și protestul civic. Ultimului i se acordă
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
Sunt evocate în continuare, în mod aproape obsesiv, la noi acasă dar și în Elveția, personalitățile pianiștilor Clară Haskil și Dinu Lipatti, cea a etnomuzicologului Constantin Brăiloiu, pentru a marca locul muzicienilor români în peisajul artistic al țării cantoanelor în deceniile de mijloc ale secolului. În plus, nu se uită faptul că George Enescu însuși, cu aproximativ cinci decenii în urmă, a animat activitatea juriilor unuia dintre cele mai vechi și mai prestigioase competiții muzicale europene, anume Concursul Internațional de Interpretare
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
Haskil și Dinu Lipatti, cea a etnomuzicologului Constantin Brăiloiu, pentru a marca locul muzicienilor români în peisajul artistic al țării cantoanelor în deceniile de mijloc ale secolului. În plus, nu se uită faptul că George Enescu însuși, cu aproximativ cinci decenii în urmă, a animat activitatea juriilor unuia dintre cele mai vechi și mai prestigioase competiții muzicale europene, anume Concursul Internațional de Interpretare de la Geneva. De la o perioadă la alta, de-a lungul anilor din ultimele două secole, peisajul patriarhal helvet
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
din ultimele două secole, peisajul patriarhal helvet, verdele întremător al pădurilor, măreția spectaculoasă a munților, claritatea lacurilor ce reflectă albul strălucitor al zăpezilor, au oferit refugiu multor spirite turmentate ale bătrânului continent european. Liszt și Wagner în secolul trecut, în deceniile din urmă mulți muzicieni originari inclusiv din România, au preferat și preferă anonimatul traiului cotidian rezervându-si pentru exterior agitația ce întreține tumultul marilor centre muzicale internaționale. A făcut și face senzație în continuare, în lumea discografica, recentă ediție în
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
pe care, în volumul ce i-l consacră, intitulat Felix Aderca sau vocația experimentului, universitarul orădean Valentin Chifor îl recomandă astfel: "Acest scriitor modernist, anchetator al generației sale, fusese pînă în 1940 un anume cu circulatieă. Cititorul care deschidea în deceniul trei orice ziar sau revista mai importantă descoperea numele lui dedesubtul sau deasupra unui eseu, foileton, nuvelă, fragment de român, însemnare critică etc., deconcertînd adeseori prin multitudinea manifestărilor literare. Aderca, care ne-a lăsat o operă proteica, aproape suspectă prin
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
Nicolae Manolescu Dispariția prematură a lui Liviu Petrescu, la cîțiva ani doar după aceea a Ioanei M. Petrescu, soția lui, mi-a adus aminte de o întîlnire, veche de aproape două decenii, pe care o uitasem cu desăvîrșire. Pe Ioana n-am revăzut-o de atunci, niciodată. Pe Liviu, da, o singură dată, de curînd, la Cluj, cînd a participat, alături de Ion Pop, la lansarea uneia din cărțile mele. În rest, pește
O simplă amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17757_a_19082]
-
la spiritul și la morală generației 80, au reconstruit ideea de prietenie intelectuală și au dat un sens înalt, în zilele noastre, ideii de solidaritate umană. Prin atelierul lui Ion Dumitriu de lîngă biserică Amzei au trecut în ultimile două decenii aproape toți poeții, prozatorii, teoreticienii și criticii literări optzeciști, aici s-au lansat proiecte culturale, aici s-a întîlnit limbajul ingenuu și taciturn al picturii cu locvacitatea rafinată, cu retorica plină de capcane și cu acea convenție textuala ale unei
Un statuar tragic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17751_a_19076]
-
Luminița Marcu Au devenit deja cunoscute eforturile Editurii Paralelă 45 de a face accesibilă literatura ultimilor decenii. Creații pînă nu demult considerate "underground" ies la lumină, si nu oricum, ci gata de competiția internațională. Antologia Romanian Poets of the ^80s and ^90s nu este o tentativă singulară de a prezenta scriitori români unui public mai larg decît
O antologie internatională by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17745_a_19070]
-
pilon care nu-i!), la Biserică Sf. Nicolae unde am auzit și eu, "Florilegiul bizantin" compus de Marin Constantin (pe muzici de mai vechi și mai apropiați - în timp - maeștri români), pentru Corul de cameră "Madrigal". Toată istoria de trei decenii a festivalului de la Brașov stă acum într-un volum de aproape 300 de pagini, o Monografie de Bogdan Alexandrescu redactată după sursele documentare tezaurizate de colegul nostru Constantin Răzvan. Complexă în diversitate și anvergură a capitolelor cuprinzătoare (de la "File de
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
Mihai Stoian Poate că dezvăluirea cea mai crudă și mai dureroasă a "post-ceausismului" este faptul că, decenii de-a rîndul, prostia a dominat - într-un fel sau altul - scenă autohtonă. Vină o poartă, indiscutabil, selecția defectuoasă, dictatoriala, a cadrelor, exercitată în virtutea "luptei de clasă", a hegemoniei proletariatului, precum și decimării - deliberate și "teoretizate" - a elitelor societății românești. Un
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
și atent calitățile oamenilor, aducîndu-i, de regulă, în prim-planul existenței social-politice, pe cei cu adevarat merituoși, înzestrați, hărnici și ereditar inteligenți. Arborele genealogic al multor personalități trecute stă - si astazi - mărturie inatacabila a faptului că "talpă țării" a constituit, decenii și decenii la rînd, sursa promovării cetățenilor de excepție, a aristocrației artei și culturii, a meritocrației științifice. Dar vai! apoi, pe creasta valului amintit și reprobabil au săltat o sumedenie de specimene sărace cu duhul, sclavi ai neroziei native, nătîngi
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
calitățile oamenilor, aducîndu-i, de regulă, în prim-planul existenței social-politice, pe cei cu adevarat merituoși, înzestrați, hărnici și ereditar inteligenți. Arborele genealogic al multor personalități trecute stă - si astazi - mărturie inatacabila a faptului că "talpă țării" a constituit, decenii și decenii la rînd, sursa promovării cetățenilor de excepție, a aristocrației artei și culturii, a meritocrației științifice. Dar vai! apoi, pe creasta valului amintit și reprobabil au săltat o sumedenie de specimene sărace cu duhul, sclavi ai neroziei native, nătîngi drapați în
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
de la capăt după, ci dimpotrivă, anumite relații, simpatii și antipatii, afinități și incompatibilități n-au făcut nimic decît să-și urmeze cursul firesc, fără modificări spectaculoase. Ceea ce nu înseamnă însă că lumea nu s-a schimbat fundamental în primele trei decenii de după război. Este o carte remarcabilă, scrisă de un istoric cu simțul nuanțelor, precaut cu judecățile, dispus să explice și să informeze, să lumineze aspecte mai puțin cercetate fără a face parada de descoperirile sale. Le las istoricilor de specialitate
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
ghinioanele. Dar, vorba lui, " Se poate și mai prost..." Așa cum văd eu lucrurile, moartea lui Mircea Nedelciu e una dintre conspirațiile reușite, chiar dacă nu și vădit intenționate, ale sistemului comunist împotriva unuia dintre cei mai importanți scriitori români din ultimele decenii.
Nedelciu - conspiratie reusită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17774_a_19099]
-
atare. Acum aș vrea să evoc pe scurt un alt aspect al anchetei, acela pur literar, si sa ma intreb asupra actualității întrebării din titlu. Nu sînt deloc sigur că întrebarea a rămas actuala. Discreditul general aruncat asupra literaturii, în deceniul din urmă, o face să pară oarecum desueta. Cine se mai frămînta astăzi să știe de ce (se) scrie? De cîte ori - e drept, foarte rar - vreo revista culturală a încercat să reia întrebarea, ancheta s-a dovedit un eșec. Scriitorilor
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
vorba vine, căci a avut mult de suferit aici) parte din viață. Literatura română din care a tradus multă poezie, îi ramane datoare măcar cu o ediție de opere semnificative din toate genurile pe care le-a practicat în șase decenii de creație (de ce nu o serie de autor, cum se fac pentru atîția scriitori contemporani din alte literaturi?) * În APOSTROF nr. 6, Iv Martinovici schițează, ca introducere la un interviu inedit, parcursul biografic al acestui artist puternic, ce nu s-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
înțeleg de ce trebuie să sufere. Ei bine, trebuie să sufere pentru minciună. Pentru anii în care au acceptat fără să crâcnească idioțeniile maestrului, incompetență inginerului cu care beau cot la cot și evidență tâmpenie a directorului numit de partid. După decenii în care s-au înfășurat în minciună că în- tr-un drapel olimpic, a sosit ceasul crud al adevărului. Un adevăr nemilos că o boală incurabilă: chiar privatizate, fabricile noastre sunt ineficiente pentru că au prea mulți muncitori, iar productivitatea e la
Omul, anexa sculei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17776_a_19101]
-
Enzo Caffarelli ("Rivista Italiană di Onomastica"), care întreprinde un studiu comparativ al numelor de trenuri în mai multe țări, ne oferă prilejul de a examina - sumar - situația românească. La noi, atribuirea de nume unor trenuri nu era foarte frecvență în deceniile regimului comunist, fiind practicată cel mult pentru traseele internaționale: individualizarea prin nume era pe atunci oricum riscantă, chiar în cazurile în care tradiția o impunea (pentru străzi ori licee). Vorbind aici, altă dată, despre specificul statistic al numelor de străzi
Trenuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17766_a_19091]