6,303 matches
-
la volan, mi se scurgeau ochii, mai tot timpul, după furgonetele Corsa. De fapt, mi-aș fi dorit o camionetă, dar atunci ar trebui să mă mut la țară ca să prind vremea potrivită și părea un pic exagerat să-mi decorez casa în funcție de mașină. Nu foarte mult. Eram nebună după mașini. Doar un pic. Am sunat și ușa s-a deschis imediat, fără nici un cuvânt, doar cu un bâzâit al interfonului. Înăuntru era o liniște mormântală astfel că, în timp ce urcam scările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Dar, În schimb, el vrea să fie doctor. — Pictor? — Da, răspunse Ambrogiani. Apoi, cu un zâmbet care-i aduse gropițele În obraji, adăugă: — Și nu pictor de case, vopsitor. Făcu un gest În spatele lui și Brunetti văzu că pereții erau decorați cu mici tablouri, aproape toate peisaje, unele Înfățișând ruine de castele, toate lucrate Într-un stil delicat ce imita școala napolitană de secol XVIII. — Ale fiului dumneavoastră? — Nu, zise Ambrogiani, acela de-acolo. Arătă cu degetul la stânga ușii, unde Brunetti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Amanda de-a lungul culoarului format de două rânduri de scaune dintr-un club londonez la modă, care fusese transformat într-o capelă pentru acest unic eveniment. Și Amanda fusese superbă. Își prinsese părul ei arămiu, strălucitor, într-un coc decorat cu flori de vară, iar rochia dintr-un satin greu, în stil Empire, arăta ca pentru filmul My Fair Lady. Accesoriul vechi au fost niște cercei antici pe care i-i dăruise el, iar cel nou, un set de desuuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
de speranță, agita către Jake o sticlă mică și roșie. Jake l-a privit suspicios. — Este GM1? — Îmi pare rău, nu știu. Ește Schweppes. Jake s-a mulțumit cu lapte. Barmanul i l-a oferit într-un pahar înalt, elaborat, decorat ca un cocteil de carnaval, cu atât de multe umbreluțe de hârtie roz, cireșe și bețișoare de plastic de amestecat încât chipul lui Jake devenea invizibil în spatele lor. Hugo se îndoia că situația asta era doar un accident. — Deci. Felicitări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
sărbători al revistei La Gunoi!. Unele erau împachetate în foste cutii de fulgi de porumb, altele erau îndesate în rulourile de carton de la hârtia igienică pe care Jake le iubea așa de tare. Toate erau învelite în hârtie igienică și decorate cu panglici făcute din pungile sclipitoare de chipsuri. Dar părinții ei ar fi trebuit să le aprecieze, se gândea Alice supărată. Era datoria lor morală. Oare ei nu realizau cât de egoiști erau perpetuând o cultură materialistă acaparatoare și fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
să fie mai neagră decât era deja. La telefon era Amanda. Am avut un apel pierdut de la tine, l-a acuzat ea. — Da. Am încercat să te sun aseară. Hugo vorbea cu voce scăzută, conștient că Shauna își ciulise urechile decorate cu perle, la doar două birouri depărtare. —Am fost la o lansare de parfum, a zis Amanda cu detașare. N-a fost nimic important, nu? Hugo era pe punctul să-i povestească despre erupție, spital și cât de îngrozit fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
obiect de venerație populară. S-a căzut de comun acord pe 26 iulie 1501, la patru zile după execuția lui Rinaldeschi, ca toată pomană, ceară și celelalte daruri oferite imaginii vor fi folosite de operă pentru a onora și a decoră imaginea.155 Planurile de a achiziționa și demolă unele case de lângă biserică sunt evidențiate într-un document notarial datat 15 august 156; pe 23 august 1501 opera a primit permisiunea de la "Oficialii din Turn" (Ufficiali della torre, care eliberau autorizații
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
mult celebrarea și ascultarea liturghiilor și altor îndeletniciri sfinte"175. Procuratorul lui Giovanni, în prezentarea cazului, a adăugat câteva detalii importante, inclusiv pe acela că oratoriul era numit "oratorio del Rinaldescho", ca în 1501 "o imagine a preaslăvitei Fecioare Maria decoră exteriorul bisericii S. Maria degli Alberighi din Florența și a făcut un semn public (signum publicum)", si ca pe strada au existat fierarii și alte ateliere și cu mult înainte de acea vreme"176. Curtea a stabilit să fie puse șapte
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
cu mult înainte de acea vreme"176. Curtea a stabilit să fie puse șapte întrebări locuitorilor din vecinătatea bisericii. Printre acestea era "dacă știau că Filippo Dolciati a pictat și a făcut imaginea Fecioarei Maria lângă numită biserică și că a decorat Fecioara în acest mod în anul 1501 [în stilul florentin] și că sunt în jur de 30 de ani de când a fost construit sus-menționatul oratoriu"177. În examinările ulterioare Giovan Battista de' Mini a spus că nu știa dacă Filippo
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
de patru ani de la acea minune"178. Un alt martor de asemenea a depus mărturie că miracolul asociat imaginii a avut loc în 1501 sau în jurul acelui an179; și un altul, Niccolò di Baldo, a spus că biserică a fost decorată "datorită miracolului care a apărut în jur de 1501 pentru că un anumit Rinaldeschi a fost spânzurat din cauza ofensei sale (demerita)"180. Niciuna dintre aceste surse, nici cele asociate direct cu cazul Rinaldeschi, nu a specificat natură miracolului. Registrele de la operă
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
vasului-borcan evoluează de la diferite mărimi și variante, capătă un aspect mai zvelt, având corpul alungit, gura mai largă decât diametrul fundului (ultimul fiind drept și îngroșat, o caracteristică a ceramicii autohtone), cu umerii bombați, iar buza răsfrântă și rotunjită sau decorată cu alveole, linii ori crestături (pl. IX). De altfel, pe ceramica făcută la mână, de certă producție locală, se remarcă folosirea unui set de motive decorative (preluat din olăria dacică), aplicat pe buzele vaselor (îndeosebi alveole sau crestături), cunoscut de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pentru spațiul avar, care ulterior s-a răspândit prin intermediari în spațiul Moldovei. Autorii cercetărilor celor opt stațiuni oferă datări generale, încadrându-le în intervalul secolelor VI-VII. Într-adevăr, există destule argumente (ceramica lucrată la mână și la roată, decorată cu alveole ori striuri vălurite; obiecte casnice, din lut și metal, sau piese de port de influență bizantină) pentru a constata că o parte dintre așezări au elemente specifice ambelor secole (Drăgești, Dodești, Rateșul Cuzei, Tăbălăești și Valea Mare - Vaslui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu corpul rotund, umărul puțin conturat, buza răsfrântă și fațetată sau rotunjită, iar diferența dintre diametrul gurii și al fundului (ultimul gros) este dublă, motiv ce a permis o bombare excesivă a exemplarelor respective; această variantă, uneori de dimensiuni mari, decorată cu linii vălurite (simple, duble), mai rar drepte, pe jumătatea superioară sau nedecorată, a circulat de-a lungul secolului IX, fiind prezentă în inventarele unor stațiuni, precum cele de la Podu Turcului, Colonești, Oncești − Bacău, Dodești, Negrești, Gura Idrici, Tanacu − Vaslui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bacău, Dodești, Negrești, Gura Idrici, Tanacu − Vaslui (pl. XXV-XXVI). vas-borcan cu corpul scund, umărul proeminent până aproape de jumătatea recipientului, iar diametrul dintre gură și fund este aproape egal. Astfel de exemplare, modelate atât la mână, cât și la roată, sunt decorate pe buză cu crestături, uneori alveole, sau neornamentate, precum cele de la Dodești și Gura Idrici - Vaslui (pl. XXVII). vas borcan cu corpul alungit, umărul ușor prelins, buza răsfrântă, fundul drept, puțin mai mic decât gura; decorul este format din puncte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cazul ceramicii, a tipologiei vaselor, a compoziției pastei și modului de realizare a recipientelor s-au remarcat modificări. Astfel, dacă în prima etapă, inventarul ceramic este încă dominat de vasele modelate la mână (vase-borcan, tipsii, castroane, străchini, căni, capace), uneori decorate cu alveole și crestături pe buză ori cu ornamente liniare sau vălurite pe corp, în cea de-a doua etapă, situația se inversează, ceramica lucrată la roată o înlocuiește treptat pe cea făcută la mână. Calculând procentajul pentru toată Moldova
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fier, bronz și argint: catarame (6), mărgele din os și lut (2) și câte o aplică, inel, ac, brățară, cercel și cruciuliță (ultima din piatră); obiecte diverse din lut și piatră: 16 fusaiole de lut (o excepție, una din plumb, decorată cu două cruciulițe), cute (9), două creuzete lut, două tipare de gresie, pentru turnat sfere și altul de podoabe, pietre de ascuțit (9), două râșnițe circulare din piatră și un bolovan-scaun. În timpul analizei arheologice s-a observat, prin compararea tipurilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au trăsături similare în privința pastei, a modului de prelucrare și mai ales a decorului. Urna lucrată la roată, de la C.F.R. Dodești, găsită în perioada interbelică și a cărui loc nu se mai cunoaște în vederea efectuării unor verificări de teren, este decorată cu benzi de linii incizate orizontal și vălurit. Ornament identic a fost întâlnit și pe exemplarele de la Vinețești-Cordeni, descoperite în 1961 sau 1964, modelate la mână ori la roata înceată (pl. XLIII). În interior se aflau oasele calcinate ale unor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
populației locale (secolele X-XI). Practic, în a doua jumătate a secolului XX, principala caracteristică a definirii culturii respective era asocierea a două tipuri ceramice, vasele lucrate la roata înceată (de mână), arse oxidant, ornamentate cu incizii și cele arse reducător, decorate prin lustruire. Această importantă marcă de recunoaștere a fost aplicată mult timp de arheologii români în identificarea siturilor. Meritul incontestabil în identificarea, datarea și atribuirea etnică a vestigiilor noii culturi aparține profesorului I. Nestor, care prin argumentele sale a demonstrat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
amintit, care poartă numele stațiunii eponime: a) Varianta Dănești se referă la vasele modelate la mână, cu buza mult răsfrântă la exterior și strânsă, cu umerii foarte aplatizați. Fundul este îngust și mai mic decât gura, ultima fiind largă și decorată cu alveole (pl. LI/1, 5-7), ornament specific și tipsiilor (pl. LI/2-4). Recipientele acestei variante sunt lucrate din pasta categoriei a doua. Tipul IV: Oală-borcan, de mărime mijlocie, cu gura largă, buza înaltă și arcuită în afară. Gâtul este
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Dridu atinge apogeul, cunoscând o varietate de motive: linii lustruite, incizate și vălurite, circulare, situate orizontal. Ca dispunere, se observă preferința pentru umeri, gât, și partea superioară în general a recipientelor, dar uneori erau aplicate pe întreg vasul. Buzele erau decorate, în interior și în exterior, iar fundul era ștampilat în relief, cu forme de cruci simple sau pătrate, înscrise în cercuri, dar și cu cercuri simple, concentrice (Dodești) ori rozete. Aceste mărci de olar provin încă din perioada anterioară și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din argint, găsit la Dănești, care seamănă cu cele din mormintele epocii arpadiene, fiind un accesoriu de vestimentație (se agăța de îmbrăcăminte, în dreptul pieptului). Cât privește măiestria meșterilor, fie autohtoni sau bizantini, aceasta se remarcă prin intermediul aplicei din argint, semisferică, decorată cu proeminențe în tehnica au repoussé (Dănești), a celor două brățări din sticlă (Dodești), a mânerelor din os, unele decorate cu cercuri concentrice (Dănești) sau a schițării chipului uman, pe o bucată de gresie (Gara-Banca) - pl. LXVI; LXIV/8, 11
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de îmbrăcăminte, în dreptul pieptului). Cât privește măiestria meșterilor, fie autohtoni sau bizantini, aceasta se remarcă prin intermediul aplicei din argint, semisferică, decorată cu proeminențe în tehnica au repoussé (Dănești), a celor două brățări din sticlă (Dodești), a mânerelor din os, unele decorate cu cercuri concentrice (Dănești) sau a schițării chipului uman, pe o bucată de gresie (Gara-Banca) - pl. LXVI; LXIV/8, 11; LIX/1. În cazul armelor și uneltelor, necesare membrilor acestor comunități, amintim vârfurile de săgeți, îndeosebi cel cu vârful bifurcat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
M37). Aproape jumătate din mormintele de înhumație (44) dispuneau de inventar, iar procentul majoritar este atribuit celor cu conținut feminin (23) și mai puțin la cele cu oseminte masculine (7). Fuseseră depuse vase ceramice, modelate la mână și la roată, decorate cu linii orizontale sau vălurite, arme (cuțite, pumnale, vârfuri de săgeți), obiecte de podoabă (cercei, inele de metal sau din os, brățări, pandantive din bronz, aramă și argint, mărgele din piatră ori din sticlă multicoloră) și vestimentare (catarame și nasturi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de la doi cai). Cel mai interesant obiect este un vas găsit întreg (la capul scheletului de sex feminin), de dimensiuni reduse (h = 8,8 cm; dg = 7,4 cm și df = 7,8 cm), cărămiziu, cu urme de ardere secundară, decorat cu trei șiruri de impresiuni (unul pe buză și două pe gât), sub care se aflau zece semne, alfabetiforme, care imită săgețile (pl. LXXV/6 a, b). Cele mai veridice analogii în privința semnelor s-au găsit pe vasele turanicilor de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pereții groși, umerii aplatizați, mai rar bombați, cu buza ușor răsfrântă (Bârlad-Prodana, Simila-Zorleni) și ornamentată în dese rânduri cu alveole (Dănești). Împreună cu fragmentele de vase borcan au găsite altele, provenind de la tipsii, cu fundul gros, marginea scundă sau înălțată (Dagâța), decorată uneori cu alveole (Dănești). Ornamentația ceramicii Dridu atinge apogeul într-o varietate impresionantă de motive: linii lustruite, incizate vălurit, circulare, așezate orizontal. Ca zonă de dispunere a ornamentării, se observă preferința pentru umeri, gât, în general pe partea superioară a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]