3,498 matches
-
delir, delirul ipohondriac este axat pe starea de sănătate constând în impresia sau chiar convingerea delirantă de „a fi bolnav” sau de a suferi de afecțiuni cronice grave și incurabile, cu un sfârșit fatal. 8) Delirul expansiv-procesiv Această formă de delir pune în evidență o anumită structură psihică, caracterizată prin „tulburări de personalitate de tip procesiv”. Acești indivizi acționează puternic și conștient, fiind în același timp foarte sensibili și suspicioși, ușor de lezat, extrem de vulnerabili la frustări. Unii dintre ei manifestă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
legată de un eveniment prin care un anumit om se consideră nedreptățit. În aprecierea mijloacelor de dovedire al cauzei pentru care luptă, el se arată a fi lipsit de orice critică, ignorând absolut toate argumentele contrarii. Caracteristicile psihopatologice ale acestui delir sunt următoarele: supraaprecierea propriului Eu, o părere sau convingere absolută în dreptatea proprie, convingerea că este frustrat în drepturile sale, luptă îndârjit împotriva celorlalți, persoane sau instituții, sau chiar împotriva întregii societăți, pentru obținerea „drepturilor” sale, chiar dacă acestea sunt absolut
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
societăți, pentru obținerea „drepturilor” sale, chiar dacă acestea sunt absolut imaginare, proiectarea asupra lumii și a societății considerate „nedrepte și ostile”, a propriilor sale probleme, o luptă permanentă pentru stabilirea dreptății și a spiritului de justiție. În configurarea acestui tip de delir au o mare importanță structura personalității și „încărcătura genetică” care dă o anumită predispoziție a bolnavului pentru acest tip de construcție și conduită delirantă. 9) Delirul surzilor Când înțelegerea prin comunicarea verbală este alterată, pot apărea situații de tip delirant
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
permanentă pentru stabilirea dreptății și a spiritului de justiție. În configurarea acestui tip de delir au o mare importanță structura personalității și „încărcătura genetică” care dă o anumită predispoziție a bolnavului pentru acest tip de construcție și conduită delirantă. 9) Delirul surzilor Când înțelegerea prin comunicarea verbală este alterată, pot apărea situații de tip delirant. Acest delir apare ca o tulburare a relațiilor interumane. Bolnavul înțelege greșit expresiile verbale pe care le aude deformat sau numai pe jumătate, iar în spatele acestora
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o mare importanță structura personalității și „încărcătura genetică” care dă o anumită predispoziție a bolnavului pentru acest tip de construcție și conduită delirantă. 9) Delirul surzilor Când înțelegerea prin comunicarea verbală este alterată, pot apărea situații de tip delirant. Acest delir apare ca o tulburare a relațiilor interumane. Bolnavul înțelege greșit expresiile verbale pe care le aude deformat sau numai pe jumătate, iar în spatele acestora începe să bănuiască observații greșite, sau să creadă că este batjocorit. El va începe să interpreteze
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să interpreteze sau să creadă că anumite gesturi sunt îndreptate împotriva lui, considerându-se ținta unor ironii sau chiar a unor uneltiri dușmănoase. Adesea se constată faptul că bolnavul avea o personalitate premorbidă de tip sensibil, înclinată către suspiciuni. Acest delir apare mai ales la bătrâni și în demențele presenile. 10) Delirul simbiotic Acesta se mai numește și „delir în doi” (folie à deux). De regulă, un bolnav delirant se lovește de o atitudine de neînțelegere, de respingere sau de ostilitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lui, considerându-se ținta unor ironii sau chiar a unor uneltiri dușmănoase. Adesea se constată faptul că bolnavul avea o personalitate premorbidă de tip sensibil, înclinată către suspiciuni. Acest delir apare mai ales la bătrâni și în demențele presenile. 10) Delirul simbiotic Acesta se mai numește și „delir în doi” (folie à deux). De regulă, un bolnav delirant se lovește de o atitudine de neînțelegere, de respingere sau de ostilitate agresivă și izolare din partea celor din jurul său. Rareori însă acest bolnav
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
chiar a unor uneltiri dușmănoase. Adesea se constată faptul că bolnavul avea o personalitate premorbidă de tip sensibil, înclinată către suspiciuni. Acest delir apare mai ales la bătrâni și în demențele presenile. 10) Delirul simbiotic Acesta se mai numește și „delir în doi” (folie à deux). De regulă, un bolnav delirant se lovește de o atitudine de neînțelegere, de respingere sau de ostilitate agresivă și izolare din partea celor din jurul său. Rareori însă acest bolnav delirant găsește o acceptare din partea unei persoane
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
însă acest bolnav delirant găsește o acceptare din partea unei persoane apropiate din anturajul său, care începe ca să participe activ la viața delirantă a bolnavului, sfârșind prin a-și însuși convingerile acestuia. În cazul acesta avem de-a face cu un „delir simbiotic”, cu un „delir în doi” sau cu un „delir indus”. Acest „delir comunicativ” are la bază un mecanism de inducție sugestivă, fiind în final vorba de o activitate sau de o producție delirantă comună ambelor persoane. Pentru apariția acestui
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
găsește o acceptare din partea unei persoane apropiate din anturajul său, care începe ca să participe activ la viața delirantă a bolnavului, sfârșind prin a-și însuși convingerile acestuia. În cazul acesta avem de-a face cu un „delir simbiotic”, cu un „delir în doi” sau cu un „delir indus”. Acest „delir comunicativ” are la bază un mecanism de inducție sugestivă, fiind în final vorba de o activitate sau de o producție delirantă comună ambelor persoane. Pentru apariția acestui tip de delir sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
apropiate din anturajul său, care începe ca să participe activ la viața delirantă a bolnavului, sfârșind prin a-și însuși convingerile acestuia. În cazul acesta avem de-a face cu un „delir simbiotic”, cu un „delir în doi” sau cu un „delir indus”. Acest „delir comunicativ” are la bază un mecanism de inducție sugestivă, fiind în final vorba de o activitate sau de o producție delirantă comună ambelor persoane. Pentru apariția acestui tip de delir sunt necesare următoarele condiții psihopatologice: o predispoziție
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
său, care începe ca să participe activ la viața delirantă a bolnavului, sfârșind prin a-și însuși convingerile acestuia. În cazul acesta avem de-a face cu un „delir simbiotic”, cu un „delir în doi” sau cu un „delir indus”. Acest „delir comunicativ” are la bază un mecanism de inducție sugestivă, fiind în final vorba de o activitate sau de o producție delirantă comună ambelor persoane. Pentru apariția acestui tip de delir sunt necesare următoarele condiții psihopatologice: o predispoziție la afecțiunea respectivă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un „delir în doi” sau cu un „delir indus”. Acest „delir comunicativ” are la bază un mecanism de inducție sugestivă, fiind în final vorba de o activitate sau de o producție delirantă comună ambelor persoane. Pentru apariția acestui tip de delir sunt necesare următoarele condiții psihopatologice: o predispoziție la afecțiunea respectivă, rolul inductor al unui individ în cadrul acestui „cuplu”, o stare marcată de sugestibilitate care apare în condițiile conviețuirii îndelungate și apropiate cu bolnavul delirant, persoana indusă are un Eu slab
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
valori logice (de adevăr) care constituie fondul său mintal. Prin aceasta, persoana umană devine o ființă rațională. După H. Ey „fondul mintal este ansamblul operațiilor intelectuale și activitatea sintetică necesară pentru desfășurarea gândirii”. Aceste aspecte se reflectă și în cazul delirului. Persoana este legată de lume printr-o relație existențială de un tip particular. Realitatea externă reprezintă ordinea cu legile ei în care se desfășoară existența ființei umane. Procesul de alienare constă în inversarea raportului realității cu persoana. Această abatere de la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de lume printr-o relație existențială de un tip particular. Realitatea externă reprezintă ordinea cu legile ei în care se desfășoară existența ființei umane. Procesul de alienare constă în inversarea raportului realității cu persoana. Această abatere de la ordine o reprezintă delirul. În analiza personalității delirante ne vom referi la categoria bolnavilor psihici al căror tablou clinic este dominat de prezența delirului. Ceea ce ne va interesa va fi prezența delirului care trebuie să aibă un caracter stabil, durabil, bine organizat, cu o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
desfășoară existența ființei umane. Procesul de alienare constă în inversarea raportului realității cu persoana. Această abatere de la ordine o reprezintă delirul. În analiza personalității delirante ne vom referi la categoria bolnavilor psihici al căror tablou clinic este dominat de prezența delirului. Ceea ce ne va interesa va fi prezența delirului care trebuie să aibă un caracter stabil, durabil, bine organizat, cu o tematică precisă. La acestea se vor avea în vedere modul de viață, relațiile interumane și comportamentul acestor bolnavi, toate raportate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în inversarea raportului realității cu persoana. Această abatere de la ordine o reprezintă delirul. În analiza personalității delirante ne vom referi la categoria bolnavilor psihici al căror tablou clinic este dominat de prezența delirului. Ceea ce ne va interesa va fi prezența delirului care trebuie să aibă un caracter stabil, durabil, bine organizat, cu o tematică precisă. La acestea se vor avea în vedere modul de viață, relațiile interumane și comportamentul acestor bolnavi, toate raportate direct la existența delirului. Analiza persoanei delirantului trebuie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
interesa va fi prezența delirului care trebuie să aibă un caracter stabil, durabil, bine organizat, cu o tematică precisă. La acestea se vor avea în vedere modul de viață, relațiile interumane și comportamentul acestor bolnavi, toate raportate direct la existența delirului. Analiza persoanei delirantului trebuie să cuprindă și psihobiografia acestuia, cu tonte particularitățile sale, evenimentele vieții trăite de bolnav, momentele cheie ale existenței acestuia în legătură cu apariția, consolidarea și evoluția delirului (E. Kretschmer, J. Wirsch, N. Rettenstöl, K. Conrad, L. Binswanger). Având
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
relațiile interumane și comportamentul acestor bolnavi, toate raportate direct la existența delirului. Analiza persoanei delirantului trebuie să cuprindă și psihobiografia acestuia, cu tonte particularitățile sale, evenimentele vieții trăite de bolnav, momentele cheie ale existenței acestuia în legătură cu apariția, consolidarea și evoluția delirului (E. Kretschmer, J. Wirsch, N. Rettenstöl, K. Conrad, L. Binswanger). Având în vedere cele de mai sus, în analiza personalității bolnavilor deliranți se disting două aspecte principale: trăsăturile caracteristice ale personalității acestora și caracteristicile psiho-biografice ale vieții bolnavilor deliranți. 1
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
S-a constatat existența unei strânse corelații între structura personalității și tulburările psihice. Cercetările în această direcție sunt numeroase (N. Retterstol). E. Kretschmer vorbește despre tipul de personalitate senzitivă, caracterizată printr-un tip de reacție puternică, predispusă la formarea unui „delir senzitiv de relație”. Winner consideră boala ca pe o continuare a personalității premorbide („temperamentul paranoiac genetic”), care, cu timpul, evoluează către paranoia. Krueger crede că paranoicii se recrutează dintre personalitățile cu o agresivitate constituțională, considerați de autorul citat ca fiind
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca reprezentând o „vocație” sau care, dimpotrivă, „i se impune” împotriva voinței sale, fiind, în același timp, incapabil de a o refuza. Actul conversiunii va schimba „poziția” și „relațiile” bolnavului cu lumea, cu sistemul de valori al acesteia. Prin conversiune, delirul, aflat până atunci în stare larvată, erupe în exterior găsindu-și „forma” și „tematica” de exprimare. Prin actul de conversiune, bolnavul „ia cunoștiință de sine însuși”, dar într-o manieră nefirească, ireală și, în primul rând, ilogică. Noul său „model
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conflicte sau chiar acte de agresivitate antisocială. Regresiunea personalității Starea de tensiune psihică duce, în timp, la o epuizare internă a forței psihice a bolnavului, precum și la o îngustare și sărăcire intelectuală prin cultivarea exclusivă a preocupărilor delirante. În timp, delirul își pierde din intensitate, se estompează ca și activitatea generală a bolnavului. Acesta devine apatic, indiferent, inactiv. Interesul pentru „marile probleme” care-l preocupau înainte se reduce sau, dimpotrivă, asistăm la o „retragere martirică” liber acceptată de către bolnav, care se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
considera „un mare neînțeles și nedreptățit al soartei într-o lume care nu-l merită”. În cadrul tematicii referitoare la personalitatea delirantă se disting trei tipuri de alienare delirantă și anume: Dezvoltarea delirantă a persoanei, menționată de K. Jaspers, din cursul delirurilor pasionale, paranoia etc., în care prevalează mecanismele de intuiție și cele de interpretare. Proliferarea imaginativă, extraordinar de luxuriantă, ca în cazul „delirului de imaginație” (E. Dupré) sau a „parafreniilor” (E. Kraepelin), în care predomină tendința de a substitui reprezentărilor colective
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
disting trei tipuri de alienare delirantă și anume: Dezvoltarea delirantă a persoanei, menționată de K. Jaspers, din cursul delirurilor pasionale, paranoia etc., în care prevalează mecanismele de intuiție și cele de interpretare. Proliferarea imaginativă, extraordinar de luxuriantă, ca în cazul „delirului de imaginație” (E. Dupré) sau a „parafreniilor” (E. Kraepelin), în care predomină tendința de a substitui reprezentărilor colective ale realității logice o concepție fantastică despre lume, de tip baroc. Tipul sau grupa schizofreniilor, în care predomină existența de factură autistă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
realității logice o concepție fantastică despre lume, de tip baroc. Tipul sau grupa schizofreniilor, în care predomină existența de factură autistă. În acest caz Eul impenetrabil și haotic, constituie o „veritabilă lume pe dos”. Natura și originea stărilor delirante Înțelegerea delirului și stărilor delirante este imposibilă dacă ne limităm la aspectele clinico-semiologice ale psihiatriei. Stările delirante trebuie considerate ca niște „experiențe particulare de viață”, specifice bolnavilor psihici, înscrise în ordinea ontologică a existenței acestora și care sunt explicit-comprehensibile numai din acest
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]