2,580 matches
-
prin care se vede bine că a trecut mai ales Victor Hugo și poate chiar și Edmond Rostand. [...] Modelul creat în Vlaicu Vodă a fost apoi urmat de toată dramaturgia noastră istorică - a lui Delavrancea, Mihail Sorbul, N. Iorga, Mircea Dem. Rădulescu, Victor Eftimiu, A. de Herz etc. - centrată pe un identic conflict între Vodă și zavistnicii lui sfetnici. E. LOVINESCU SCRIERI: Le Cotillon, București, 1900; Vlaicu Vodă, București, 1902; ed. București, 1929; ed. îngr. I. Nistor și C. Ciuchindel, pref.
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
Cealaltă..., București, 1925; Bodo Vildberg, Cazul ciudat al doamnei Buroff, București, 1926; Eliezer Steinbarg, Fabule, București, 1947. Repere bibliografice: Lovinescu, Opere, IX, 65, 116-119; Lovinescu, Scrieri, IV, 529-530, VI, 127-128; George Baiculescu, „De vorbă cu bălanul meu”, ALA, 1925, 233; Dem. Theodorescu, „De vorbă cu bălanul meu”, ADV, 1925, 12 717; Perpessicius, Opere, II, 164-166; I.M. [Ioan Massoff], „Bărbați fără femei”, RP, 1933, 4617; Emil Dorian, RRI, I, partea II, 833-836; M. Gr. [Miron Grindea], „Romanul greierului”, „Adam”, 1937, 99; Călinescu
DORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
că linia politică urmată va fi aceea a Partidului Național Liberal. Dar unele elemente ale programului avansat de comitetul de inițiativă condus de P.S. Aurelian, alături de care se aflau, între alții, Emil Costinescu, Barbu Delavrancea, C. Dimitrescu-Iași, Petre Grădișteanu, G. Dem. Teodorescu, V.A. Urechia, Andrei Vizanti, N. Xenopol, reprezintă o orientare specifică, aproape o disidență. Acesta este, de altfel, motivul pentru care „aurelianiștii” editează D. la concurență cu „Voința națională”, gazeta liberală oficioasă. Noul periodic va avea o structură modernă
DRAPELUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286865_a_288194]
-
fiind într-un echilibru judicios cu acelea culturale și literare. Dintre redactori, alături de câțiva ziariști profesioniști (Vasile Cristopol, Nicolae Barzon), fac parte mai mulți scriitori tineri (Dimitrie Nanu, Vasile Pop, Ludovic Dauș), dar și alții cu experiență (C. Dimitrescu-Iași, G. Dem. Teodorescu). Li se vor alătura, atunci când meandrele vieții politice o vor pretinde, colaborând cu articole de atitudine sau polemice, V.A. Urechia, B. Delavrancea, P. Grădișteanu ș.a. O rubrică de pe prima pagină, intitulată „Coloana V-a”, era dedicată actualității culturale
DRAPELUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286865_a_288194]
-
rar în sumarul revistei. Apar versiuni românești ale unor scrieri de Giovanni Papini (Iisus pe cruce), Charles Baudelaire (Cugetări și paradoxe), Heinrich Heine (De pe stâncă). Alți colaboratori: George Nedelea, Ciprian Doicescu, Radu Miu, A. Mândru, George Ursu, Ion Sân-Georgiu, G. Dem. Mihăilescu, Leca Morariu, G. Pallady, Petru T. Gâdei. I.M.
GRAIUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287332_a_288661]
-
Târgu Jiu, redactor-șef fiind Ion Mocioi. Revista se consideră o „publicație independentă”, dar este dependentă de poncifele la ordinea zilei. Poezie semnează Adrian Frățilă, Victor Barbu, Ariana Bălașa, Ion Cănăvoiu, Ana Smântânescu, Spiridon Popescu, Ion Popescu, Alexandru Ștefănescu, Dumitru Dem. Ionașcu, Mariana Popeangă-Cornoiu; sunt tipărite versuri inedite de Radu Gyr. Proză nu se publică, în schimb e bine reprezentat eseul literar: Grigore Smeu, Gheorghe Grigurcu (critică de poezie), Stancu Ilin (despre I.L. Caragiale), H. Zalis, Ion Mocioi (despre Constantin Brâncuși
CUGETAREA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286556_a_287885]
-
Camil Petrescu, Ion Biberi. Câteva comentarii au caracter polemic: Mihail Ilovici îi răspunde lui Cezar Petrescu (5/1934), Mircea Mateescu lui Liviu Rebreanu (52/1936). Louis Barrol traduce în limba franceză Împărat și proletar de Eminescu (54/1936). Alți colaboratori: Dem. Bassarabeanu, Emil Vora, Virgil Gheorghiu. I.H.
CRUCIADA ROMANISMULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286540_a_287869]
-
moderne, care în calea ei va întâlni accentele durerii, ale fericirii”. Revista reunește în paginile ei nume dintre cele mai diverse ca orientare în poezie: G. Șt. Cazacu, Agatha Grigorescu-Bacovia, C. Ionescu-Olt, Ilariu Dobridor, Virgil Huzum, G. Bacovia, V. Demetrius, Dem. Bassarabeanu, Maria Cunțan, Aurel Marin, Ion Focșeneanu, Radu Gyr, Constantin Jaleș, Pan M. Vizirescu, Paul Constant. Este evident că stau laolaltă valoarea și creația întâmplătoare, modernitatea și tradiționalismul cel mai încăpățânat ș.a.m.d. Proză semnează G. Bacovia, S. M. Vizirescu
CRONICARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286535_a_287864]
-
pionieri ai cooperației, Chișinău, 1928; Unindu-ne, învingem!, Chișinău, 1928; Din minunile cooperației, București, 1929; Fiul cămătarului sau Micii cooperatori, Chișinău, 1930; Imnuri de înfrățire, București, 1930; Între inimă și pungă sau Cooperația e leacul, București, 1931. Repere bibliografice: C. Dem, „Patrie și libertate”, „Minerva”, 1916, 2636; Tudor Pamfile, „Cântări basarabene”, „Școala Basarabiei”, 1919, 1; Emanoil Bucuța, „Cântări basarabene”, „Țara nouă”, 1920, 10; Barbu Lăzăreanu, [Sergiu Cujbă], ADV, 1937, 16 295; Predescu, Encicl., 240; Haneș, Scriitorii, 25-26; Ilie Stanciu, Un pionier
CUJBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286565_a_287894]
-
și cu inițiale) și N. Țimiraș (semna N. Sorin). Cei doi poeți, autori și de articole de critică literară scrise sub influența lui C. Dobrogeanu-Gherea, traduc din Goethe și Hugo. Se mai publică versuri populare luate din colecțiile lui G. Dem. Teodorescu și I.G. Bibicescu, informații relative la viața literară, recenzii. R.Z.
ICOANA VREMEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287497_a_288826]
-
ILIESCU, Dem. (4.VI.1911, Buzău - 2.VIII.1988, București), poet și traducător. Este fiul Ecaterinei și al lui Dumitru Iliescu, pescar. În 1931 a absolvit Liceul „B.P. Hasdeu” din orașul natal, apoi Facultatea de Drept a Universității din București, ulterior profesând
ILIESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287516_a_288845]
-
a Fecioarei, Buzău, 1939; Florile Paștilor, Buzău, f.a. Traduceri: Chateaubriand, Martirii, pref. Gala Galaction, Buzău, 1944 (în colaborare cu A. Radu). Repere bibliografice: Al. Robot, Câteva volume de poezie, RP, 1934, 5069; Elena Vlădescu, Câteva note despre lirica d-lui Dem. Iliescu, „Crișul negru” (Beiuș), 1936, 1; Alex. Z. Ionescu, Chateaubriand, „Martirii”, „Tomis”, 1944, 10-12, 1945, 1-5; Caraion, Pălărierul, 183-203; Emil Niculescu, Dem. Iliescu, „Amphitryon” (Râmnicu Sărat), 1998, 8-9; Valeriu Nicolescu, Oameni de ieri, oameni de azi, II, partea I, București
ILIESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287516_a_288845]
-
bibliografice: Al. Robot, Câteva volume de poezie, RP, 1934, 5069; Elena Vlădescu, Câteva note despre lirica d-lui Dem. Iliescu, „Crișul negru” (Beiuș), 1936, 1; Alex. Z. Ionescu, Chateaubriand, „Martirii”, „Tomis”, 1944, 10-12, 1945, 1-5; Caraion, Pălărierul, 183-203; Emil Niculescu, Dem. Iliescu, „Amphitryon” (Râmnicu Sărat), 1998, 8-9; Valeriu Nicolescu, Oameni de ieri, oameni de azi, II, partea I, București, 2001, 392-394. A.V.
ILIESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287516_a_288845]
-
Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române). A colaborat cu articole, eseuri și studii la „Gazeta literară”, „Steaua”, „Echinox”, „Viața românească”, „Manuscriptum”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Revue roumaine”, „Argeș”, „Vatra”, „Cotidianul”, „România liberă”, „Tribuna Ardealului” ș.a. A realizat ediții ale unor opere de Dem. Theodorescu, Ion Minulescu și Pavel Dan, iar în colaborare cu A.-B. Goorden a alcătuit volumul Roumanie fantastique (Bruxelles, 1983), antologie a prozei fantastice românești. De asemenea, a colaborat la volume colective de studii (Studii literare. Din istoria presei culturale
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
unui popor (Titus Livius, Cornelius Tacitus, Plinius cel Bătrân), Cluj-Napoca, 1979; Visul lui Scipio. Istoria Romei ca poveste filosofică, Cluj-Napoca, 1983; Fiul Craiului și Spânul, Cluj-Napoca, 1998; Povestirile în ramă. Ipostaze universale și românești ale unei structuri, Pitești, 2002. Ediții: Dem. Theodorescu, În cetatea idealului, București, 1972; Ion Minulesu, Cetiți-le noaptea, pref. edit., Cluj, 1973; Pavel Dan, Jurnal, pref. edit., Cluj-Napoca, 1974, Urcan Bătrânul, pref. edit., Cluj-Napoca, 1987, Virrasztó [Priveghiul], Cluj-Napoca, 1988. Antologii: Roumanie fantastique, introd. edit. (Le profil de la
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
și eseuri pe probleme de imediată actualitate, vizând repertoriul unei stagiuni, probleme specifice scenografiei sau regiei artistice, relația modă-modernism. Evoluția criticii dramatice românești este comentată prin raportare la câțiva profesioniști ai genului, între care Victor Eftimiu, I.M. Sadoveanu, Camil Petrescu, Dem. Theodorescu, Ion Dimitrescu, Mircea Ștefănescu, Al. Kirițescu. Pagini de atente și sensibile referiri la arta actorului asigură lucrării, pe lângă o informație notabilă, calități specifice operelor literare propriu-zise. De la o zi la alta (I, 1979) este o scriere cu caracter memorialistic
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
Murărașu, București, 1971; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, II, Cernăuți, 1875; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; J. Urban Jarník, Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, București, 1885; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; ed. îngr. George Antofi, pref. Ovidiu Papadima, București, 1982; Elena D. O. Sevastos, Cântece moldovenești, Iași, 1888; Enea Hodoș, Poezii poporale din Bănat, Caransebeș, 1892; I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
Dumortier), Paris, 1985; Tu pourrais réveiller la lumière qui sépare, Paris, 1986; L’Ancre et le Cyclone (în colaborare cu Jean-Paul Mestas), Paris, 1987; Woher Wohin Warum, München, 1988; L’Autre versant de la nuit, Hédencourt (Franța), 1989; Ein Schritt aus dem Schatten, Fritzlar (Germania), 1989; Amanita muscaria, Paris, 1989; Flüstern und Schreien, Fritzlar, 1990; Amarante suivi de L’Orchidée carnassière et The Lightning Snake, Paris, 1992; Requiem pour Sandy, Paris, 1992; Notes on a Prison Wall. A Memoir, a Poem, postfață
CATANOY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286139_a_287468]
-
Leopold Stern, București, 1907; Mein Penatenr-winkel, Frankfurt, 1908; Oeuvres choisies, îngr. G. Bengesco, introd. Edmond Haraucourt, Paris, 1908; De ce ne trebuiesc regii? Umbra lui Ștefan cel Mare, tr. Leopold Stern, București, 1910; Prințul codrului, tr. Lia Hârsu, București, [1910]; Aus dem Leben, Leipzig, 1912; Din viață, tr. Corneliu Scurtu, pref. Paul Lindenberg, București, 1914; Cinq poèmes, tr. Hélène Poénaro, București, 1916; Aliunde, București, 1916; Briefe einer einsamen Königin, München, 1916; Insula Șerpilor, București, [1918]; Poezii din Carmen Sylva, îngr. și tr
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
București, 1936; Poveștile Peleșului, îngr. și pref. Tudor Nedelcea, Craiova, 1991; ed. Doina David și Stela Iancea, Timișoara, 1991; ed. cu postfață Mircea Coloșenco, București, 2000. Traduceri: Rumänische Dichtungen, Leipzig, 1881 (în colaborare cu Mite Kremnitz); Hélène Văcărescu, Lieder aus dem Dimbovitzathal, Bonn, 1889. Repere bibliografice: James Condamin, Fortune, infortune. Étude sur les pensées d’une Reine (Carmen Sylva), Paris, 1883; W. J. Manssen, Elisabeth, Königin van Rumenië (Carmen Sylva), Haarlem, 1883; Joan Bohl, Deux fois reine. L’oeuvre poétique et
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
În mai bine de două decenii de apariție, în revistă pot fi întâlnite numele lui Mihail Dragomirescu, D. Murărașu, G. Baiculescu, G. Murnu, Ion Dongorozi, E. Sperantia, Traian Birăescu, Elena Văcărescu, Gh. Adamescu, Barbu Theodorescu, I. Simionescu, Al. T. Stamadiad, Dem. Bassarabeanu, Al. Lascarov-Moldovanu, N. Davidescu, Contesa de Noailles, V. Demetrius, Al. Iacobescu, Emil Isac, I. M. Sadoveanu, G. Bogdan-Duică, Cincinat Pavelescu, M. Gaster, Simion Mehedinți, D. Gusti, Mihail Sadoveanu, D. Caracostea, Ovidiu Hulea, Zaharia Bârsan, Aron Cotruș, Emanoil Bucuța, Al.
CELE TREI CRISURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286161_a_287490]
-
, gazetă care a apărut, săptămânal, la București din 27 iunie până în 19 septembrie 1937 (11 numere, format ziar); subtitlul inițial este „Ziarul românismului constructiv”, iar de la numărul 3 poartă subtitlul „Politic-Social-Economic-Literar”. Director este Dem. Nistor, apoi N.N. Diaconescu. Primul director al publicației semnează o Profesiune de credință, în care se încearcă adoptarea unei poziții politice de echilibru între extremismele cu un caracter naționalist, dar net anticomunist. Rubrici obișnuite sunt: „Creionări”, „Centrul politic”, „Centrul economic
CENTRUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286165_a_287494]
-
țară și în străinătate. SCRIERI: Omul de un milion, București, 1966; Experiențele lui Ionete, București, 1967; Arșița, București, 1968; Câteva luni de trăit, București, 1971; Amintirile unui mincinos, Timișoara, 1974; La un pas de centrul pământului (în colaborare cu D. Dem. Ionașcu), București, 1975; Draga noastră președintă. Bărbatul la 30 de ani, București, 1976; Un car de suflet, Timișoara, 1977; Amintiri inventate, București, 1978; Iubirea, Chiajna și eu. Mărirea și decăderea lui Alior Sfoiag, București, 1978; Mic dicționar de subiecte comice
CERNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286175_a_287504]
-
mai ales sub aspect moral. Principalele trăsături de caracter ale fraților Chirei sunt sintetizate plastic în numai două versuri: „hoții Brăilei,/ șerpii Dunării”. Impresionează, de asemenea, starea sufletească a bătrânei mame, bine surprinsă într-una dintre variantele culese de G. Dem. Teodorescu. Din descrierea întregii ei comportări în momentul când anunță fiilor trista veste, creatorul popular realizează o adevărată icoană a durerii: „Dar ea nu vorbea, / ci lacrimi vărsa, / mâinile-și frângea [...] dar nu răspundea, / că gură n-avea,/ ci semne
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
realizarea uneia dintre cele mai izbutite creații ale lui Panait Istrati, Chira Chiralina. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, I, îngr. și introd. Gh. Vrabie, București, 1965, 193-200; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, I, Cernăuți, 1873, 23-27; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 643-663; Al. I. Amzulescu, Balade populare românești, III, București, 1964, 305-306; Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1974, 215-223. Repere bibliografice: Gh. Vrabie, Balada populară românească, București, 1966, 339-343; Liviu Rusu, Viziunea lumii în
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]