3,261 matches
-
morală“. Acesta era înlăturat din funcția de ministru de externe al României , deși a fost considerat „unul din cei mai inteligenți și mai talentați diplomați ai Europei contemporane“69. În cele ce urmează vom analiza cauzele interne și externe ale demiterii acestuia din guvernul Gheorghe Tătărăscu. * Studiu publicat sub denumirea “29 august 1936: demiterea ministrului de externe, Nicolae Titulescu” în volumul România și sistemele de securitate în Europa (1919-1975), ( coordonatori : Ioan Ciupercă , Bogdan Alexandru - Schipor , Dan constantin Mâță ) În galeria diplomaților
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
a fost considerat „unul din cei mai inteligenți și mai talentați diplomați ai Europei contemporane“69. În cele ce urmează vom analiza cauzele interne și externe ale demiterii acestuia din guvernul Gheorghe Tătărăscu. * Studiu publicat sub denumirea “29 august 1936: demiterea ministrului de externe, Nicolae Titulescu” în volumul România și sistemele de securitate în Europa (1919-1975), ( coordonatori : Ioan Ciupercă , Bogdan Alexandru - Schipor , Dan constantin Mâță ) În galeria diplomaților perioadei interbelice, Titulescu ocupă un loc aparte. Ideile titulesciene promovate în cadrul relațiilor internaționale
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
realitate în cadrul Uniunii Europene ). Apărarea intereselor României și afirmarea acesteia pe plan internațional constituie cea mai importantă idee titulesciană, exprimată prin celebra formulă „de la național, prin regional, spre universal”70. În pofida activității diplomatice dusă de Nicolae Titulescu, s-a hotărât demiterea sa sub pretextul unei așa-zise „remanieri guvernamentale”. Titulescu, presimțind acest moment, și-a prezentat demisia din 70 Idem, Contribuția lui Nicolae Titulescu la dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre România și statele europene, în Mari figuri ale diplomației românești. Nicolae Titulescu
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
dintre regele Carol al II lea și Nicolae Titulescu. Regele, „incomodat” de intransigența lui Titulescu, a încercat o manevră, eșuată însă, de a-l înlătura din guvern. Pe de altă parte, putem interpreta și în alt mod această tentativă de demitere. Aceasta a fost destinată pentru a „testa” reacția opiniei publice interne și în special a celei externe. Politica de securitate colectivă promovată de ministrul de externe român nu mai era considerată „de actualitate” și se dorea revizuirea politicii externe românești
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
și se dorea revizuirea politicii externe românești datorită creșterii influenței germane în Europa. Politica titulesciană devenise astfel un adevărat „baraj” pentru puterile revizioniste ale vremii. Desprindem în continuare alți factori care au dus la înlăturarea lui Titulescu. O cauză a demiterii a fost și scandalul generat de deturnarea din inițiativa ministrului român de externe, spre Spania republicană, în timpul războiului civil spaniol, a unei comenzi de 100 de tunuri și 15 avioane, realizată de România la o serie 59 54 de uzine
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
98. Titulescu afirma că dacă tratatul de asistență mutuală dintre România și Uniunea Sovietică s-ar fi semnat ar fi fost împiedicată declanșarea celui de-al doilea război mondial la 1 septembrie 1939. Un alt element important care a determinat demiterea lui Titulescu este reprezentat de compromiterea relațiilor româno-italiene datorită combativității cu care ministrul de externe român a cerut sancțiuni economice pentru Italia, în cadrul Societății Națiunilor, după atacarea Abisiniei 100. La 3 octombrie 1935 Italia a atacat Abisinia. În ciuda faptului că
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
momentul în care aceta a luat cuvântul în ședința Adunării Generale a Societății Națiunilor din iulie 1936, fapt care a îndepărtat definitiv România de Italia 104. Criza de la 11 iulie 1936 atingea deznodământul în ziua de 29 august 1936. Momentul demiterii lui Titulescu a fost bine ales de regele Carol al II-lea. Diplomatul român afirma că momentul a fost unul controversat: „s-a pretins că se vede un plan care ar fi pregătit lovitura din 29 august 1936... Un plan
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
la 29 august al aceluiași an, fără preaviz de nici un fel, am fost demis din funcțiunile mele ministeriale printr-o simplă telegramă de care n-am avut cunoștință decât a doua zi”. Jocul de culise care a avut drept scop demiterea ministrului de externe român a fost favorizat și de absența din țară a acestuia. Sub pretextul unei „remanieri guvernamentale”, la 29 august 1936, Gheorghe Tătărăscu și-a depus mandatul, iar regele l-a însărcinat cu formarea unui nou guvern, din
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
nu numai că nu-l întreabă care a fost rezultatul negociațiunilor ce-a fost însărcinat să ducă, dar îi și ridică prin simplă telegramă calitatea și virtutea de a negocia”. În opinia noastră o cauză importantă care a dus la demiterea lui Titulescu este reprezentată și de anumite animozități personale care existau între acesta și o serie de personalități românești cum ar fi: Carol al II-lea, Gheorghe Tătărăscu, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Gheorghe I. Brătianu, Horia Sima, Corneliu Zelea Codreanu
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
lui Berlinul a încercat să dirijeze, „cât a putut, campania internă a forțelor de dreapta contra orientării externe a României și, personal contra lui Titulescu“, prin intermediul unor personalități precum Alexandru Vaida Voievod sau Octavian Goga128. În concluzie, putem afirma că demiterea lui Nicolae Titulescu a avut trei cauze fundamentale: politica de securitate colectivă promovată de acesta, considerată ca nemaifiind „de actualitate”; dorința regelui Carol al II-lea de a-și institui regimul de autoritate personală; o legătură apreciată ca fiind „prea
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
politica de securitate colectivă promovată de acesta, considerată ca nemaifiind „de actualitate”; dorința regelui Carol al II-lea de a-și institui regimul de autoritate personală; o legătură apreciată ca fiind „prea strânsă” între România și Uniunea Sovietică. Cu momentul demiterii lui Titulescu se încheia o etapă importantă a diplomației românești și internaționale, caracterizată prin inițiativă, consecvență, dinamism și prestigiu 129. Înlocuitorul său, Victor Antonescu, „un mediocru lipsit de prestigiu“130 nu s-a putut ridica la prestigiul și respectul predecesorului
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
care tendințele revizioniste erau foarte puternice. 133 Ion M. Oprea , Contribuția lui Nicolae Titulescu la dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre România și statele europene, în Mari figuri ale diplomației românești. Nicolae Titulescu, (coord. Aurel Duma), București, Editura Politică, 1982, p. 69. Demiterea lui Nicolae Titulescu reflectată în presa românească și străină a vremii Presa românească vremii a criticat demiterea lui Titulescu și a avertizat asupra faptului că această înlăturare din guvern a ministrului de externe care se bucura de un prestigiu imens
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
bilaterale dintre România și statele europene, în Mari figuri ale diplomației românești. Nicolae Titulescu, (coord. Aurel Duma), București, Editura Politică, 1982, p. 69. Demiterea lui Nicolae Titulescu reflectată în presa românească și străină a vremii Presa românească vremii a criticat demiterea lui Titulescu și a avertizat asupra faptului că această înlăturare din guvern a ministrului de externe care se bucura de un prestigiu imens însemna un pericol pentru integritatea teritorială a României. Pierderile teritoriale din vara anului 1940 făceau ca acest
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
însemna un pericol pentru integritatea teritorială a României. Pierderile teritoriale din vara anului 1940 făceau ca acest pericol să devină realitate. Astfel la 31 august 1936 cotidianul “Universul” apărut la București cu orientare de centru , condamnă într-o manieră moderată demiterea lui Titulescu subliniind faptul că “au fost pur și simplu debarcați din guvern domnii Nicolae Titulescu , ministru de externe și Savel Rădulscu, subsecretar de stat. Toți ceilalți au rămas în Guvern trecând unul în locul altuia”134. Ziarul cerea guvernului să
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
pur și simplu debarcați din guvern domnii Nicolae Titulescu , ministru de externe și Savel Rădulscu, subsecretar de stat. Toți ceilalți au rămas în Guvern trecând unul în locul altuia”134. Ziarul cerea guvernului să dea o explicație în legătură cu 87 82 această demitere. Totodată se afirma faptul că noul guvern era inferior celui precedent atât pe plan intern cât mai ales pe plan internațional . În numărul din 1 septembrie 1936 a ziarului “Adevărul”, se face o analiză a așa - zisei “remanieri guvernamentale”. Se
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
1936 același ziar, își exprimă regretul pentru modul în care a fost demis Titulescu și totodată vorbește despre sarcina dificilă care îl aștepta pe noul ministru de externe al României 136. Ziarul “Dimineața”, cu orientare de stânga, tratează și el demiterea lui Nicolae Titulescu. În numărul din 31 august 1936 demască cu subtilitate “conspirația” realizată în vederea îndepărtării lui Titulescu: “s-ar părea că d-l Tătărăscu avea rețeta gata pregătită... Dar d-l Tătărăscu nu s-a despărțit de colaboratorii interni
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
1936 demască cu subtilitate “conspirația” realizată în vederea îndepărtării lui Titulescu: “s-ar părea că d-l Tătărăscu avea rețeta gata pregătită... Dar d-l Tătărăscu nu s-a despărțit de colaboratorii interni”137. În continuare este redată explicația oficială a demiterii lui Titulescu “...situația internă va cere o politică de fermitate care reclamă un guvern în întregime de partid, d-l Titulescu fiind în fostul guvern numai un colaborator, în calitate de tehnician”138. Numărul din data de 3 septembrie 1936 al aceluiași
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
interviu cu dr. Nicolae Lupu, membru marcant al Partidului Național Tărănesc, din care reiese ideea că guvernul a fost “remaniat” cu un singur scop: pentru a-l îndepărta pe Titulescu. Dr. Nicolae Lupu spre deosebire de punctul de vedere oficial considera că demiterea lui Titulescu însemna o nouă orientare, pro-germană, în politica românească 139. În numărul de la 26 septembrie Ziarul “Viitorul”, publicația oficială care sprijinea guvernul nu realizează o cercetare a cauzelor care au dus la îndepărtarea lui Titulescu din guvern. Demiterea sa
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
că demiterea lui Titulescu însemna o nouă orientare, pro-germană, în politica românească 139. În numărul de la 26 septembrie Ziarul “Viitorul”, publicația oficială care sprijinea guvernul nu realizează o cercetare a cauzelor care au dus la îndepărtarea lui Titulescu din guvern. Demiterea sa este abordată sumar. În schimb găsim articole elogioase la adresa calităților sale. “Remanierea guvernamentală” este privită ca un fapt pozitiv, aceasta reprezentând în concepția ziarului o “necesitate” pentru realizarea programului de guvernare 141. Este prezentată în continuare declarația premierului făcută
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
să se înțeleagă că acestea vor fi desființate 142. Dacă la prima vedere această măsură părea să-i vizeze pe legionari, ea putea fiîndreptată și spre național-țărăniști, care înființaseră așanumitele “gărzi de voinici”. În privința politicii externe s-a evitat comentarea demiterii lui Titulescu. Se dădeau asigurări privind continuarea aceleiași linii de politică externă și se exprima , într-un mod subtil, admirația pentru Titulescu. În continuare se arăta că: “Politica aceasta.. nu este o politică cu caracter personal și nici o politică de
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
neam întreg”143. Aceste cuvinte erau o critică la adresa lui Titulescu care considera politica externă ca fiind un domeniu strict personal. Pe prima pagină a acestui cotidian este publicată și lista completă a noului guvern. La 1 septembrie 1936 “Curentul” comentând demiterea lui Titulescu arăta că “Nu putea fi redusă la un simplu fapt divers formarea sau mai exact remanierea Guvernului prin înlăturarea de la externe a domnului Nicolae Titulescu. Dacă această renunțare la serviciile unui tehnician atât de încercat de accentuată autoritate
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Societatea Națiunilor împotriva ziariștilor italieni. Trecînd peste brutalitatea concedierii să exprimăm acum speranța de a vedea de aici înainte politica României în afară , inspirată de interesele sale legitime”150. Ziarul manifesta o simpatie față de Italia dar subliniază modul inadecvat al demiterii diplomatului român. Referindu-se la acest aspect “Îndreptarea” afirmă că “domnul Gheorghe Tătărăscu a găsit ineleganța domniei sale în însăși tradiția liberală - Ionel Brătianu a procedat întocmai față de generalul Averescu”151. Ziarul condamnă înlocuirea lui Titulescu situând gestul lui Tătărăscu în
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
că noul guvern urma să întâmpine greutăți datorită lipsei de specialiști 153. În numărul din 2 septembrie al aceluiași ziar se relifează capacitatea de mobilizare a liberalilor pentru atingerea scopului comun, acela de a rămâne la putere. Dacă pretextul pentru demiterea lui Titulescu a fost omogenizarea guvernului, motivul real a fost reprezentat de imixtiunile frecvente ale ministrului de externe în viața politică internă care au compromis politica liberalilor 154. “Porunca Vremii” în numărul din 1 septembrie 1936 realizează o critică la adresa
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
cercurile evreiești internaționale, dar Tătărăscu a găsit o cale de compromis mutând cei doi miniștri unul în locul celuilalt. Totodată se accentuează faptul că prin realizarea acestei remanieri, Tătărăscu a demonstrat că are sprijinul deplin al regelui și al liberalilor. În privința demiterii lui Titulescu nu identificăm o poziție clară. Tot în acest număr se afirmă că : ”noul cabinet prezidat de Tătărăscu este un compromis între ideea de autoritate și cea de lichelism... și noul guvern va avea de întâmpinat dificultățî din ce în ce mai grele
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
și noul guvern va avea de întâmpinat dificultățî din ce în ce mai grele, pe care nici unul din actualii miniștri n-au autoritatea necesară pentru a le preântâmpina. Revista “Vremea”, în numărul din 6 septembrie 1936 , desprinde unele dintre motivele care au condus la demiterea lui Titulescu. Sunt amintite lipsa bunelor relații cu Italia, animozitatea dintre Titulescu și Mussolini cât și fermitatea aplicării de către România a sancțiunilor comerciale la adresa Italiei. Noul Guvern este considerat ultima etapă a guvernării liberale, care va fi însoțită în continuare
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]