2,176 matches
-
totul trebuia să încapă între niște coperți fizice, e cazul să mă opresc aici și să-i las restul de spațiu autorului. Teamă mi-e ca Facebook să nu se micșoreze, în caz contrar... Iulian Comănescu La alegerile din 2010, Democrații Suedezi (SD), partidul naționalist care se opune politicilor de imigrare și multiculturalism promovate de guvern, au depășit pentru prima dată pragul de 4% necesar pentru intrarea în parlament. Cu 5,7%, adică aproape 340.000 de voturi, SD urma să
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
politician care s-a folosit de Net pentru a-și mobiliza susținătorii să participe la întâlniri și acțiuni în spațiul fizic. În 2000, republicanul McCain strânsese două milioane de dolari pe Internet, în doar două zile, majoritatea provenind din mici donații. Democratul Howard Dean avea, în 2004, o strategie online considerată de pionierat. Deși nu era foarte familiarizat cu Internetul și comunicarea online, Dean îl angajase ca manager de campanie pe Joe Trippi, care a introdus trei inovații majore:163 1. Comunicarea
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
deputat să aloce mai mult de câteva ore pe săptămână, în cel mai bun caz, discuțiilor cu oamenii pe care îi reprezintă în parlament. Există, de ase menea, o barieră de mentalitate în calea dialogului: în Statele Unite și în alte democrații cu vechime, alegătorii sunt obișnuiți să le scrie reprezentanților lor în forul legislativ; în România, neîncrederea în clasa politică este parte a unui cerc vicios: politicienii și publicul alegător nu comunică îndeajuns, în conse cință publicul își pierde încrederea în
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
orașul fiind importantul "vector al modernizării sociale", un "vector al modernizării acțiunii publice". Echiparea și "dotarea orașului" s-au făcut "în numele noilor idei despre democrație", tehnocrații căutând implementarea unei "cetățenii luminate", concomitent cu preocuparea pentru "animarea socioculturală urbană: misie a democraților moderni". A treia parte a lucrării se ocupă de proiectul orașului, a cărui "reușită depinde de solidaritatea urbană": "la proba concurenței, se naște orașul strateg", în condițiile în care începe "marea frică de săraci și de imigranți". În această parte
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
față de un singur om? Plecând de la asemenea întrebări, putem pricepe succesul dezbaterilor privind noțiunea de depolitizare în cadrul colocviilor și meselor rotunde cu caracter politic din anii 1980. Problema depolitizării se substituia celei a lipsei spiritului civic pentru a exprima neliniștea democraților față de devenirea democrației 217. Depolitizarea, mai mult decât un fenomen general de dezinteres față de politică, traduce detașarea cetățenilor față de formele politice neadaptate evoluției sociale 218. Astfel, dezbaterea publică pare să nu mai aibă loc în instanțe politice convenționale (adunări, partide
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
săi îi determină pe profesioniștii urbanizării și ai amenajării teritoriului să încurajeze intervenția militantă a asociațiilor în gestionarea afacerilor locale. Modernizarea politică visată de elita administrativă spera să determine cetățenii să adere la mizele locale. Animarea socioculturală urbană: terenul misiei democraților moderni Opera de deșteptare a populațiilor urbane Pentru moderniști, restaurarea autorității statului nu înseamnă doar exigența eficienței contabile în sine, ci orientarea spre căutarea "binelui comun". Puterile publice nu se mai pot mulțumi să arbitreze conflicte sociale generate de antagonisme
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
idei noi idei despre democrație / 171 Tehnocrații în căutarea unei democrații și a unei cetățenii luminate / 171 Spectrul "depolitizării" / 171 Elanul prospectivei în serviciul voluntarismului urban / 174 Planificarea urbană în căutarea unei noi cetățenii / 177 Animarea socioculturală urbană: terenul misiei democraților moderni / 181 Opera de deșteptare a populațiilor urbane / 181 Animarea urbană și modernizarea vieții politice locale / 188 Împotmolirea participării urbane și problema puterii / 192 Dezamăgirea produsă de utopia asociativă / 192 Contractul în politicile urbane: o ficțiune în serviciul revalorizării rolului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să fie înregistrată pe computer. Datele reunite pe suporturile electronice nu au indicat o corelație consistentă între partizanatele politice și informația consumată. Republicanii și conservatorii s-au dovedit mai activi în căutarea informațiilor legate de candidatul republican George Bush, însă democrații nu au avut nicio preferință pentru discursurile sau spot-urile unuia sau altuia dintre candidați. Aceste date indică o expunere selectivă mai accentuată în rândul republicanilor, lucru care poate fi explicat, consideră autorii, și prin popularitatea canalului pro-republican Fox News
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
dintre candidați. Aceste date indică o expunere selectivă mai accentuată în rândul republicanilor, lucru care poate fi explicat, consideră autorii, și prin popularitatea canalului pro-republican Fox News, lansat încă din 1986. O etapă ulterioară a studiului a indicat faptul că democrații au recuperat decalajul: dacă în alegerile din anul 2000 foarte puțini dintre alegătorii democrați au arătat o aversiune față de informația difuzată de Fox News, în campania din 2008 alegătorii s-au polarizat, majoritatea democraților evitând canalul Fox News. Sintetizând, putem
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
a studiului a indicat faptul că democrații au recuperat decalajul: dacă în alegerile din anul 2000 foarte puțini dintre alegătorii democrați au arătat o aversiune față de informația difuzată de Fox News, în campania din 2008 alegătorii s-au polarizat, majoritatea democraților evitând canalul Fox News. Sintetizând, putem conchide că media, cu cât oferă mai multe alternative consumatorilor, cu atât accentuează inegalitățile legate de cunoștințele politice. În al doilea rând, volumul mare de informației va conduce la amplificarea expunerii selective. Ca și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
administrației Bush în legătură cu descoperirea armelor de distrugere în masă în Iraq, procentajul republicanilor care au dat un răspuns afirmativ atunci când au fost întrebați dacă trupele americane au găsit în Iraq arme de distrugere în masă a rămas neschimbat, în timp ce procentajul democraților care au răspuns negativ a crescut cu 30% (Bennett și Iyengar, 2009, p. 64). Cu alte cuvinte, republicanii au rămas neafectați de noul val de informații discrepante. Concluzia autorilor acestui studiu a fost că proliferarea expunerii selective la media, amplificată
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
nu poate face obiectul unei propuneri de revizuire". Republica devine "regimul definitiv" al Franței. Republicanii de guvernare la putere Marile legi republicane. Ieșiți învingători din criză, republicanii sînt totuși divizați. Republicanilor de guvernare, calificați drept "oportuniști", li se opun radicalii democrați și iacobini care, în spatele lui Clémenceau, revendică "Republica democratică și socială" și un program îndrăzneț: suprimarea Senatului, descentralizare administrativă, impozit pe venit, separarea Bisericii de Stat. Electoratul radicalilor era încă, în 1879, cel din cartierele muncitorești ale marilor orașe, dar
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ortodoxia folosită drept categorie înglobantă. Dar a fost doar o manevră retorică de circumstanță, căci, după victorie, președintele a respectat cuminte regulile pluralismului. în campania din 2009, dl Mircea Geoană a răsturnat (pentru foarte scurt timp) avantajul retoric în favoarea social democraților, declarîndu-l pe Patriarhul Daniel modelul de om pentru societatea noastră. Ba a mai și citit, de pe bilețelul furnizat la moment de consilierul său, un pasaj din Sfîntul Ioan Gură de Aur, răzbunînd astfel încurcătura în care fusese pus, cu treisprezece
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
înseamnă să dai voturi celei mai obscure dintre toate clasele sociale, înaintașii noștri. Este o democrație a celor dispăruți. Tradiția refuză să se plece în fața măruntei și arogantei oligarhii a celor care se întîmplă să se afle prin preajmă. Toți democrații obiectează față de descalificarea unor ființe umane pe baza accidentului nașterii; tradiția obiectează față de descalificarea lor pe baza accidentului morții. Democrația ne spune să nu neglijăm opinia unui om de treabă, fie el și valetul nostru; tradiția ne cere să nu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
aproape jumătate de secol, un asemenea concept. Lipjhart, referindu-se și el la modele de democrație, a introdus criterii ce restrâng tot mai mult sensurile înțelegerii democrației funcționale. În accepțiunea profesorului Morlino, statul de drept relevant pentru analiza unei "bune" democrații trebuie să fie caracterizat de: aplicarea erga omnes a unui sistem legal, chiar supranațional, care garantează drepturile și egalitatea cetățenilor; absența, chiar și la nivel local, a aspectelor dominate de către organizațiile criminale; absența corupției în aparatele politice, administrative și judiciare
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
termenul "democrație", desemnând, etimologic, "puterea poporului", a fost adoptat de aproximativ toți politicienii și de toate ideologiile, devenind actual în politică. Efectul final a fost acela de a atribui democrației reale referințe empirice și semnificații variate: au fost definite, ca democrații, Polonia anilor '50, dar și Anglia aceleiași perioade. Această ambiguitate de fond s-a estompat mai degrabă în ultimele decenii. Faptul că prin termenul "democrație" se înțelege acea democrație liberală a maselor care a evoluat și s-a concretizat în
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ultimele decenii. Faptul că prin termenul "democrație" se înțelege acea democrație liberală a maselor care a evoluat și s-a concretizat în experiența occidentală, nu mai constituie un subiect de dezbatere. În acest sens, citându-l pe Dahl (1970), "sunt democrații toate regimurile care se disting prin garanția reală a celei mai ample participări politice a populației adulte, masculină și feminină, și prin posibilitatea existenței disensiunii și a opoziției". În plan general, această definiție e mai simplă și mai substanțială decât
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ar fi utilă acestei analize, care marchează o fază succesivă procesului de democratizare (cea legată de creșterea calității democrației (v. capitolul 7). De fapt, având ca punct de plecare diferența în sine, operaționalizată empiric, se poate înțelege fie diferența dintre democrații reale și democrația ideală, fie gradul de democratizare a regimurilor care au depășit pragul minim indicat. O definiție maximalistă în sens propriu, nu există. De altfel nu e posibil, și nici oportun, să fixăm punctul sau punctele de întâlnire ale
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
democrației Revenind la democrațiile reale, pentru obiectivele urmărite aici ar fi de prisos discuția privind ampla literatură existentă pe tema tipologiilor democrației. Se poate aminti, în treacăt, tradiționala clasificare care se centrează pe instituțiile guvenamentale și care face distincția între: democrații prezidențiale, caracterizate prin alegerea directă a șefului de stat și prin competențe autonome ale conducerii executivului - care nu depind de parlament (Statele Unite ale Americii); democrații parlamentare, în care, în schimb, șeful statului este o figură prevalent reprezentativă și executivul se
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în treacăt, tradiționala clasificare care se centrează pe instituțiile guvenamentale și care face distincția între: democrații prezidențiale, caracterizate prin alegerea directă a șefului de stat și prin competențe autonome ale conducerii executivului - care nu depind de parlament (Statele Unite ale Americii); democrații parlamentare, în care, în schimb, șeful statului este o figură prevalent reprezentativă și executivul se bazează pe votul de încredere al parlamentului (Marea Britanie, Germania sau Italia); democrații semiprezidențiale (a se vedea Duverger, 1978) pentru a descrie țări ca Franța, Finlanda
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și participare efectivă a cetățenilor și, posibilitatea de a declara disidență politică. De exemplu, în Africa, în cadrul acestui model, intră un număr consistent de țări, circa 20 din 50 (există peste 10 regimuri autoritare adevărate, câteva zeci de liberal-democrații și "democrații limitate")28. Deși, în anumite teritorii ale lumii, cum ar fi Africa, democrația este de fapt "agitată", nu este posibil s-o punem (în mod deschis) sub semnul întrebării. Diferența față de regimurile personale sau de mobilizare este evidentă: aceste regimuri
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
libertăți, simultan cu asigurarea unor condiții economice suportabile pentru majoritatea cetățenilor. Doar în unele cazuri, mai puțin favorabile, cum ar fi Peru în anii nouăzeci, s-a efectuat tranziția la regimuri cvasi-democratice; au existat, așadar, noi tentative de revenire la democrații reale. În încercarea de a răspunde la întrebarea care dă titlul prezentului subcapitol, o aprofundare analitică duce la distincția între cele două zone. În ceea ce privește America Latină, cercetările efectuate în țările din zonă permit o anumită adaptare teoretică 56 cu rezultate cel
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
votului (care rămâne unul dintre elementele fundamentale ale democratizării). În plus, întrebarea cea mai importantă care se pune este: "De ce clasele sociale ale proprietarilor, așadar privilegiate, sunt de acord la un moment dat să transforme regimurile oligarhice și liberale în democrații de masă, acceptând pe scena politică clase sociale inferioare și partide politice (sau sindicate) care promovează mobilizarea? Se simt oare "forțate" să accepte sau chiar să determine o astfel de transformare? Răspunsul se rotește în jurul celui de-al cincilea factor
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
cu o religie confucianistă (China, Vietnam, Japonia), dar și țări în care aceasta coexistă cu religiile taoistă și budistă (Filipine, Coreea de Sud, Singapore și Taiwan). Dacă primele două (China și Vietnam) nu sunt democratice, celelalte (Japonia și Filipine) sunt țări cu democrații instalate de mult timp. Un al treilea grup (Coreea de Sud, Singapore, Taiwan) prezintă procese de democratizare avansată. Într-o religie complexă precum cea confucianistă, există un spațiu pentru secularizare. Sunt 47 de țări în care totalitatea (sau majoritatea populației) este de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
doar de o garantare parțială a drepturile civile (democrației neliberală). Chiar și aceaste trei modele democratice, grupate în categoria mai amplă a democrațiilor defectuoase, sunt, în realitate, "hibride", (ca și cele deja descrise în primul capitol, alineatul 4 definite ca democrații limitate sau protejate). Regimurile respective nu depășesc pragurile minime de democratizare, fapt ușor de detectat empiric. În cadrul analizei asupra democrației "bune" se insistă asupra democrației delegate (O'Donnell, 1994) sau a democrației populiste, despre care vorbesc alți autori. În acest
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]