2,957 matches
-
care i-l provoacă ideea că i se ordonă ceva și pentru a protesta Împotriva ideii de subordonare. Conținutul ordinului Îl interesează mai puțin decât tonul vocii care Îi comandă. Revolta Împotriva parinților este dureroasă pentru familie, dar aceasta nu denotă și lipsa de afectiune. Aceasta se Întamplă dacă autoritatea paternă grav amenințată, În loc să se facă mai ușor simțită, caută să reacționeze devenind mai drastică. Conflictele acestea faminilale opun pe băieți mai ales taților și pe fete mamelor. La 14 ani
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
personalității. Anxietatea situativă apare ca reacție emotională la situații stresante și prezintă diferite gradeșsi durate, caracterizându-se prin trăiri subiective: nervozitate, neliniște, tensiune. Variantele de răspuns sunt de la 1=nu este asa la 4=fara indoiala, asa este. Anxietatea stabilă denotă o permanentă predispunere a subiectului spre a percepe ca amenințătoare un larg diapazon de situații, reacționând la ele printr-o stare de alarmă. Variantele de răspuns sunt de la 1=aproape niciodata la 4=permanent. Anxietatea stabilă (AS) se calculează dupa
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
În alte cazuri simbolică, incluzând sensul prim al termenului: a agresa semnul sau obiectul care materializează identitatea celuilalt detestat (profanarea cimitirelor, atacarea locurilor de cult, bancile etc.ă. O mare parte a violenței urbane, derulându-se Într-un mediu impersonal, denotă adesea, dupa opinia psihanalistilor și a câtoreva sociologi, În mod paradoxal, dorința de a intra În contact cu celalalt, chiar dacă Îl distruge. Violența devine un element esențial al constituirii subiectului, centrată pe conflict și pe stapânirea surselor de putere. Aceste
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
respirație, executându-se diferiți pași cu vioara ținută la gât. În mișcare se vede mult mai clar decât în repaus în ce măsură ținerea viorii a fost înțeleasă ca o problemă a întregului corp. Trebuie deasemenea urmărită regularitatea respirației, care denotă relaxarea sau contractarea, crisparea. Poziția dreaptă a corpului, linia verticală a coloanei vertebrale trebuie umărită în permanență. Desele curbări spre înainte sau lateral ar duce la deformări ale coloanei, deformari care ar compromite reușita profesioală cât și sănătatea elevului. Imediat ce
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
AFM). O imagine AFM pentru filmul de polimer 66c. Pentru determinarea rădăcinii medii pătrate a rugozității (RMS) s-a folosit domeniul de scanare de 10x10 pm. Valorile RMS determinate pentru filmele de polimeri au fost de aproximativ 3 Â, ceea ce denotă faptul că filmul depus nu prezintă găuri, crăpături și este practic fără defecte, calități cerute în cazul filmelor de polimeri utilizate în dispozitive microelectronice. Polimerii prezintă stabilitate termică înaltă, temperaturile de descompunere fiind de peste 410°C. Temperatura de tranziție sticloasă
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
după intelect, și nu invers. De aici cunoscuta teză kantiană: Rațiunea nu-și scoate legile din natură, ci le prescrie ei. Existența matematicii ca știință ne arată că principiile empirismului sunt insuficiente, și nu numai, dar deopotrivă fizica pură, metafizica denotă și ele acest lucru. Problematizarea va fi, în acest context, cum sunt posibile matematica pură, fizica pură, metafizica, sau, într-o formulă generală: cum sunt posibile judecățile sintetice a priori? Se are în vedere posibilitatea acestora sub aspect epistemologic, nu
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
regionale (din care extrage însă argumente nu foarte clare și puține informații), cât și la memoria colectivă (oricât de vagă). Pe de altă parte, absența din imaginarul istoriografic al culturii noastre medievale a unor mituri cosmogonice, precum cele orientale, aparent denotă o lipsă de fantezie sau chiar o deficiență mitologică. Altfel decât cronicile rusești și cronicile slavilor apuseni, cele din secolul XVI, cu tradiție în a îngloba nuclee de legendă, scrierile românești omit până spre 1650 povestirile orale, nedepășind "stilul inscripțional
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imaginarul popular, în cel istoriografic și în programele iconografice ale lui Petru Rareș cu imaginea (anti-modelul) diavolului. A transforma un chip voievodal într-un mit, a concentra o întreagă arie imaginară în jurul eroicului și a invoca permanent figura strămoșului cruciat denotă o grijă atentă la apelul mobilizator venit dinspre domn, ca principal agent al "ridicării la oaste" sub semnul istoriei mereu solicitante. Europa occidentală, după stăvilirea în secolul VIII a invaziei arabe în Peninsula Iberică, prin Carol de Martel și Charlemagne
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ca o relație semantică paradigmatică dintre un lexem mai specific, subordonat, și un lexem mai general, supraordonat, al cărui sens îl include pe cel al termenului subordonat. Lexicul percepției 8 cuprinde și substantive ca văz, auz, miros etc., adjectivele care denotă proprietăți ale entităților (formă, gust, culoare etc.)9, verbe ca a vedea, a auzi, a mirosi etc., structuri de tip adverbial pe văzute, pe auzite, pe mirosite, pe gustate, pe simțite, pe atinse etc. Lucrarea de față se limitează doar
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de percepție se exprimă similar în termenii definițiilor substanțiale: pe lângă prezența semului comun [A percepe], se observă și prezența unui sem individualizator variabil, care exprimă mijloacele diferite de captare de informației senzoriale: [Cu ajutorul văzului/auzului/mirosului]. Componenta nonintențională a percepțiilor denotate de aceste verbe este prezentă prin menționarea trăsăturilor văz, auz, miros, care sunt proprietăți inerente ale referenților cu trăsătura [+Animat]. Verbul a simți este nonspecificat cu privire la tipul de percepție senzorială exprimată. A simți redă atât percepții fizice senzoriale, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de liliac. Câinele miroase mâncarea. Prăjitura miroase bine. În opoziție cu engleza, în română 25 anumite tipuri de percepții nu se pot exprima printr-un lexem distinct, ci printr-o parafrază cu structura [a avea/a simți + substantiv abstract care denotă o proprietate/o senzație fizică]. De asemenea, sunt verbe care, printr-o recategorizare semantică pot exprima simultan două tipuri de percepție. Funcționează astfel verbul a vedea, care poate reda atât percepția nointențională, cât și percepția intențională, prin selecția unor compliniri
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
alte clase de cuvinte, verbul se distinge prin mai multe trăsături - sintactico-semantic, verbele au capacitatea de a atrage actanții, componentele intim legate de semantica lor internă, și le atribuie acestora funcții semantice (roluri tematice)27 și restricții formale. Semantic, verbele denotă tipuri de procese cu un grad mai ridicat sau mai scăzut de complexitate. Obiectivul pe care ni-l propunem în acest capitol este de a analiza structura semantică a verbelor de percepție, urmărind corelația dintre tipul de acțiune, de eveniment
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
acesta înregistrează inerent informația senzorială prin faptul că posedă respectiva facultate senzorială, față de procesele de percepție activă, în care perceptorul controlează procesul percepției. A treia clasă este delimitată de Leech prin caracteristica verbelor de a selecta un subiect gramatical care denotă de fapt "obiectul" percepției. Pe de altă parte, și Leech folosește drept criteriu de diferențiere a claselor menționate caracterul static vs dinamic al verbelor din prima categorie față de cele din a doua categorie, pe care le denumește doing verbs (verbe
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
horrible. I could smell it. I smelt it. It tasted sweet. I could taste it. I tasted it. Autorii fac și precizări cu privire la criteriul dinamismului, la posibilitatea de a construi verbele analizate la aspectul progresiv: (i) Situațiile de tip production denotă stări, deci sunt incompatibile cu aspectul progresiv. Totuși, verbele pot fi folosite la aspectul progresiv când denotă situații temporare din momentul producerii actului de vorbire: You are looking gorgeous 'Arăți minunat', It is sounding ominous 'Sună amenințător'. (ii) Situațiile de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
it. Autorii fac și precizări cu privire la criteriul dinamismului, la posibilitatea de a construi verbele analizate la aspectul progresiv: (i) Situațiile de tip production denotă stări, deci sunt incompatibile cu aspectul progresiv. Totuși, verbele pot fi folosite la aspectul progresiv când denotă situații temporare din momentul producerii actului de vorbire: You are looking gorgeous 'Arăți minunat', It is sounding ominous 'Sună amenințător'. (ii) Situațiile de tip acquisition sunt mereu dinamice, verbele se pot folosi la aspectul progresiv, fiind calificate ca evenimente dinamice
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
folosi la aspectul progresiv, fiind calificate ca evenimente dinamice, în evoluție: Carry on - I'm listening ' Continuă, ascult', dar nu *Carry on, I listen. (iii) Situațiile de tip experience sunt mai puțin clare. În contextele în care verbele de percepție denotă stări, se construiesc cu modalul can: ?I see Anna vs I can see Anna. Construcțiile fără modal sunt la limita dintre interpretarea statică și cea dinamică: I hear a plane pass overhead ' Aud că a trecut un avion pe deasupra' - interpretare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
stars 'Vede stele'. Diferențe de clasificare apar și în studiile recente; propunerile terminologice sunt, de asemenea, oscilante. Grezka (2009) clasifică verbele de percepție în funcție de componenta perceptuală exprimată (vizuală, auditivă, olfactivă, tactilă, gustativă) și de trăsătura [±Intențional], distingând între verbe care denotă percepția pasivă și percepția activă. Autoarea nu delimitează o a treia categorie a verbelor de percepție. Oprindu-se la verbele de percepție vizuală, Grezka analizează, pornind de la distincția stabilită mai sus, structura semantică a verbelor voir 'a vedea' și regarder
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
este analizată de Tenny (1992)36 în teoria aspectuală (engl. The Aspectual Interface Hypothesis), asumând faptul că principiile universale de legătură dintre structura tematică și structura sintactică sunt un efect al proprietăților interne aspectuale. În această linie de abordare, verbele denotă evenimente cu grade diferite de complexitate. În funcție de două proprietăți interne, progresia și telicitatea, Vendler [1967] 1974 împarte 37 verbele în: verbe stative (care exprimă stări - a fi, a sta, a rămâne, a vedea etc. - și activități - a alerga, a desena
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
două proprietăți interne, progresia și telicitatea, Vendler [1967] 1974 împarte 37 verbele în: verbe stative (care exprimă stări - a fi, a sta, a rămâne, a vedea etc. - și activități - a alerga, a desena, a se plimba etc.) și verbe care denotă evenimente (accomplishments - a desena un cerc, a construi o casă etc. - și achievements 38 - a ajunge, a prinde etc.). Stativele nu evoluează în timp și nu se orientează spre un punct final. Activitățile sunt compuse din mai multe faze temporale
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vedea mașina izbindu-se' Gisborne precizează că, în contextele în care obiectul percepției nu este un eveniment, ci o entitate fizică, durata percepției este dificil de stabilit. În aceste contexte, utilizarea verbului see este mai potrivită cu expresii adverbiale care denotă intervale foarte scurte (vezi supra, exemplul (11)). 3.3.2. Parametrul [±Telic] Această categorie semantică este strâns legată de realizarea argumentului intern al verbelor. Telicitatea evenimentelor este pusă în legătură cu existența unui punct final sau a unei entități care măsoară evenimentul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
delimitate au un comportament diferit din punctul de vedere al trăsăturilor semantice interne, în sensul de mai jos: (a) verbele de percepție nonintențională sunt dependente semantic de predicația subordonată, desemnând stări durative sau evenimente punctuale; (b) verbele de percepție intențională denotă, în toate utilizărilor lor, activități (în sensul clasificării lui Vendler); (c) verbele de percepție evidențială denotă stări/proprietăți. CAPITOLUL 3 POLISEMIA - TRĂSĂTURĂ SEMANTICĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE 1. Introducere În acest capitol ne propunem să discutăm câteva aspecte referitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
mai jos: (a) verbele de percepție nonintențională sunt dependente semantic de predicația subordonată, desemnând stări durative sau evenimente punctuale; (b) verbele de percepție intențională denotă, în toate utilizărilor lor, activități (în sensul clasificării lui Vendler); (c) verbele de percepție evidențială denotă stări/proprietăți. CAPITOLUL 3 POLISEMIA - TRĂSĂTURĂ SEMANTICĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE 1. Introducere În acest capitol ne propunem să discutăm câteva aspecte referitoare la polisemia verbelor de percepție. În bibliografie sunt numeroase lucrări care fac referire la această relație de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
évé <phénomène tactile>) (c') sentir (N0: hum; N1: évé <phénomène gustatif>), Se arată astfel că verbul sentir selectează două argumente nominale, cu următoarele proprietăți semantice: primul nominal (N0) cu trăsătura [+Uman] și al doilea nominal (N1), care, în funcție de context, poate denota evenimente de trei tipuri: olfactiv, tactil, gustativ. Nespecificarea clasei căreia îi aparțin evenimentele supuse percepției exprimate prin verbul sentir ar conduce deci la o ambiguitate a analizei. În funcție de câțiva parametri - proprietăți configuraționale, semantice, combinatorii, sintactice și morfologice ale itemilor verbali
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
dificil de stabilit, nu am mai introdus această distincție în analiza de față, considerând că toate aceste senzații fizice au un reflex la nivel tactil 108. În numeroase utilizări, verbul a simți selectează în poziția obiectului direct nominale abstracte, care denotă stări psihice sau afective. În aceste contexte, nu se exprimă o percepție strict senzorială, ci un continuum între percepția fizică senzorială și percepția inferențială: (101) Simt tristețea care o învăluie. 4.3.2. A simți cu obiect direct realizat propozițional
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
2. Predicatul secundar se poate realiza ca GAdj, cu centru adjectiv calificativ sau participiu. În aceste structuri, în care se exprimă percepția unei proprietăți, sunt admise toate cele trei verbe analizate. A vedea, exprimând o percepție fizică, selectează adjective care denotă o proprietate temporară 113, fizică sau psihică, a referentului caracterizat: (115) Îl văd [supărat]/[slăbit]. Adjectivele care denotă proprietăți permanente sunt excluse din această structură cu a vedea "a percepe vizual" (116), dar sunt admise atunci când verbul are sensul cognitiv
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]