3,354 matches
-
Și asta pentru că demersul primordial al autorului este acela de a-și vindeca obsesiile care i-au alterat trăirile unei lungi și fragile perioade ale existenței sale, desfășurate sub mai multe semne nefaste (războiul, foametea, ciuma roșie, arestarea tatălui și deportarea întregii familii în Bărăgan), precum și împăcarea lui cu lumea și cu Dumnezeu, chiar dacă o face într-un puternic registru polemic, toate acestea pe calea mărturisirii, a cântăririi și a reconsiderării a tot ceea ce a trăit. Ceea ce a rezultat din toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
vizuină unde s-au îngrămădit, precum cârtițele, cei șase copii și mama lor. Un medic omenos a angajat-o pe mama copiilor ca îngrijitoare la un spital rural aflați la câțiva kilometri distanță. Timp de șase ani, cât a durat deportarea, biata femeie a lucrat din zori și până noaptea târziu, când se întorcea cu sufertașul plin și reușea să le mai aline foamea îngerașilor ei, toți mărunței și fără vlagă pentru a fi folosiți la munci mai grele. Se duceau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
să citească această carte, ce înseamnă... lista basarabeana? Să răspund chiar cu un pasaj din această carte. Iertare, e ceva mai amplu, însă cred că sunt lucruri demne de a fi reținute, de a nu fi uitate. Este vorba despre deportările masive a populației din stânga Prutului, pe care le-a făcut regimul bolșevic-stalinist în iunie 1941: "Sufocantele vagoane de animale în care erau înghesuiți, ucigător, zeci și zeci de persoane, înclin să cred că aduceau deja cu anticamerele camerelor de gazare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Simion Gociu, Vasile Tărâțeanu (mutat de la secția culturală la cea agrară, fără motive întemeiate), Ion Gheorghiță, Ion Țâbuleac, Ilie Motrescu, Maria Troacă, Ilie Gavanos, Ion Crețu ș.a. A publicat și materiale interesante: despre trecutul istoric al Bucovinei, despre personalități bucovinene, deportări, destinul unor oameni, despre viața culturală și bisericească. Puțin înainte de destrămarea U.R.S.S., publicația devine organ al Consiliului regional de deputați ai poporului, cu o apariție de două ori pe săptămână. * Vedere din Pojorâta Bucovina * Zorile Bucovinei, ziar social-politic, economic
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Robeanu, Grigore Bostan, Nicolae Dabija, Simion Gociu, Mircea Lutic, Vasile Tărâțeanu, Vasile Levițchi, Arcadie Suceveanu, Ilie T. Zegrea ș.a. Anul IV, nr.9, decembrie 1996, cuprinde editorialul care pledează pentru unitatea națională a românilor nord bucovineni (autor D. Covalciuc), Calvarul deportărilor, rememorări cu Vladimir Șova, momente din rezistența antisovietică evocate de Ștefan Petru și medalionul „Un prieten drag Traian Straton”, semnat de D. Covalciuc. Cugetări, editor și redactor responsabil Traian Brăileanu. Apare în noiembrie 1919, redacția și administrația în Cernăuți, strada
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
suntem și noi o ființă / un codru, o doină, un plai / Ne ține aceeași credință / sădită în datini, în grai”... Paginile de demografie, cu tabele și statistici care explică „de ce s-au împuținat românii” prin moarte, măcel, arestare și împușcare, deportare și neîntorși la baștină, puși la munci silnice, desconsiderați fizic și moral, cu sute și mii de nume, de la copii la bătrâni, fete și femei, fără deosebire de pregătire intelectuală, nu demobilizează ci încrâncenează și îndeamnă la neuitare și continuă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
p.279). Stând sub ocupație, uneori ei s-au prefăcut că acceptă, am mimat loialitatea față de „bunul Împărat”, au acționat în cadrul legilor care veneau de la Dieta din Viena, le-au suportat, dar nu cu pasivitate. Germanizarea și catolicismul, bucovinismul, imigrările, deportările, focul de armă, prădăciunile, deposedările, alcoolismul au fost respinse de publicistica timpului care i-a ajutat pe români la acțiuni care, în timp, iau călăuzit către independență. Intelectualitatea bucovineană, profesorii, învățătorii, preoții și avocații, juriștii în general, medicii, dar nu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
condamnări totale, fără condamnări la moarte, la peste 3.000.000 ani de închisoare. Pe lîngă cei condamnați, la o medie de trei persoane de familie, știut fiind că, prin hotărîrile instanței, se proceda și la confiscarea averii, urmată de deportări, concedieri și/sau eliminarea din școli a copiilor, totalul celor care au suferit consecințele condamnărilor politice pentru perioada menționată trece de 1.600.000. La aceștia trebuie adăugați "cei reținuți administrativ și țăranii condamnați de către instanțele de drept comun pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
EROI Nicolae Steinhardt, în Testamentul politic ce precede Jurnalul fericirii, afirmă trei soluții strict lumești și accesibile oricui, pe linia cea mistică, a credinței (posibilă în prezența harului prin esență selectiv), pentru evadare dintr-un univers concentraționar, fie lagăr, temniță, deportare etc. specifice oricărui tip de produs al totalitarismului. Prima este a lui Soljenițin, menționată în Primul cerc și preluată pe larg în primul volum din Arhipelagul Gulag, unde cel intrat pe mîinile Securității sau ale altui instrument opresiv de anchetă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sistematice a urii, pentru care "lupta de clasă" și "dictatura proletariatului" simbolizau esența progresului istoric. Importată din URSS, ideologia comunistă a justificat atacul împotriva societății civile, a pluralismului politic și economic, nimicirea partidelor democratice, distrugerea pieței libere, exterminarea prin asasinat, deportări, muncă forțată, întemnițare a sute de mii de oameni. În spatele măștii "umanismului socialist" s-a ascuns cel mai profund dispreț pentru om ca individ". Întemeiat pe documentația acumulată și probele administrate, ce argumentează natura antipatriotică a totalitarismului comunist, Traian Băsescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Mihai, impunerea "dictaturii proletariatului", în folosul unui sistem politic despotic, condus de casta profitoare (nomenklatura) centrată pe conducătorul suprem; în numele luptei de clasă, "cei mai de seamă reprezentanți ai elitelor din România au fost eliminați fie prin asasinat, fie prin deportare, întemnițare, muncă forțată sau marginalizare. Ca urmare a politicii regimului comunist, au fost deținute în închisori și lagăre, deportate sau strămutate sute de mii de persoane. Cifrele propuse de cercetători, luate în considerare de Comisie, se situează între 500.000
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
oară cînd de la o asemenea tribună este recunoscută și afirmată rezistența armată anticomunistă fenomen unic între țările din lagărul socialist); represiunile contra cultelor; lichidarea violentă a revoltelor țărănești (1949-1962) și colectivizarea forțată, însoțită de arestări, ucideri, detenție politică sau / și deportarea țăranilor care s-au opus; reprimările etnice, materializate în deportare cu scop de exterminare, nu mai puțin gonirea și "vînzarea" evreilor și germanilor; genocidul practicat în contra culturii și valorilor naționale, respingerea artei și culturii occidentale, practicarea cenzurii, arestarea și umilirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
rezistența armată anticomunistă fenomen unic între țările din lagărul socialist); represiunile contra cultelor; lichidarea violentă a revoltelor țărănești (1949-1962) și colectivizarea forțată, însoțită de arestări, ucideri, detenție politică sau / și deportarea țăranilor care s-au opus; reprimările etnice, materializate în deportare cu scop de exterminare, nu mai puțin gonirea și "vînzarea" evreilor și germanilor; genocidul practicat în contra culturii și valorilor naționale, respingerea artei și culturii occidentale, practicarea cenzurii, arestarea și umilirea intelectualilor nealiniați ori protestatari, în tot intervalul 1945-1989; reprimarea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și înăbușirea mișcărilor studențești (1956), muncitorești din Valea Jiului (1977), Brașov (1985) și a celorlalte greve și mișcări din anii '80 mișcarea studențească din 1987 de la Iași, a muncitorilor de la Nicolina-Iași din aceeași perioadă etc. toate însoțite de arestări și / sau deportări; reprimarea oponenților și disidenților, inclusiv condamnarea la moarte sau uciderea celor mai curajoși, cum a fost cazul inginerului Gheorghe Ursu; distrugerea patrimoniului istoric și cultural prin demolările din anii 1980 impuse de grandomania dictatorului; dispariția unor sate în numele politicii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Piteștiul a continuat ca axă a degradării omului în detenția politică și uneori la scara întregii societăți comuniste". (L.H.L.) Securitatea, partidul comunist și NKVD-ul au coordonat incredibilul, dantescul infern de la Pitești, ceilalți au fost direct sau indirect instrumentele lor. Deportările și dislocările de populație au debutat pe 13 ianuarie 1945, circa optzeci de mii de persoane, femei cu vîrste între șaptesprezece și treizeci de ani și bărbați între șaptesprezece și patruzeci și cinci de ani, în majoritate șvabi din Banat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
au fost ridicate în miez de noapte, despărțite de familiile lor și trimise în minele din Dombas sau în Siberia. România încheiase un armistițiu cu Rusia, dar nici un articol nu prevedea reparații de război sub formă de muncă silită în deportare și, în același timp, România lupta alături de forțele aliate, împotriva armatelor fasciste. În 3-5 martie 1949 se decide, la plenara CC al PMR, prin glasul lui Dej, transformarea socialistă a agriculturii, în fapt desființarea țărănimii și a proprietății private la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
toamnă". "Bănățenii au întemeiat, în cîmpul gol, sub cerul liber, douăzeci de așezări devenite, prin sacrificii, un adevărat grînar al țării. S-au întîlnit aici, sub povara necazului, bucovineni, bănățeni, macedoneni, nemți, aromâni, turci, sîrbi, cugulani, basarabeni. Au stat în deportare minim cinci ani, dar unele familii au ajuns la zece și cincisprezece ani. Cînd s-au întors acasă, urmau alte prigoane: copiii nu erau primiți în școli, tinerii în facultăți, bunurile, casele și pămînturile nu s-au mai restituit" (L.H.L.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cinci ani, dar unele familii au ajuns la zece și cincisprezece ani. Cînd s-au întors acasă, urmau alte prigoane: copiii nu erau primiți în școli, tinerii în facultăți, bunurile, casele și pămînturile nu s-au mai restituit" (L.H.L.). Urmarea deportărilor a fost doar ruina generalizată, de altfel unicul efect al comunismului, ruină economică, ruină fizică, ruină a sufletului. România a fost împînzită cu spații concentraționare, erau nenumărate închisorile și lagărele de muncă forțată în primii ani ai dictaturii comuniste, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
femeie din Bucovina încerca să reziste. Mereu cu speranța, timp de douăzeci de ani, că se va întoarce acasă primăvara, asemenea rîndunicii la cuibul pe care l-a lăsat gol. Ne întrebăm astăzi, după aproape șaizeci de ani de la momentul deportării bucovinenilor în Siberia, de ce foștii prizonieri ai terorii, cum îi numea recent George Bush, nu mai vorbesc bine românește. Băieții Aniței Nandriș, acum oameni de peste șaptezeci de ani, trăiesc în aceeași Bucovină de Nord cedată Ucrainei și supusă unei deznaționalizări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
libertății. Credincioasă imperativelor naționale, armata și-a urmat regele, rupînd cu naziștii. Cum au răspuns sovieticii? Greceanu sosește cu grupul "nouă vînătoare", dar încă de pe aerodrom află că logodnica lui s-a sinucis. Fiind de origine germană, primise ordin de deportare în lagărele din Dombas. Deși armata română continua să lupte, în Ungaria și Cehoslovacia, pentru izgonirea germanilor, dînd peste o jumătate de milion de jertfe umane în mai puțin de un an, în țară începe arestarea marilor comandanți de armată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
să știi ce se mai vântură între cer și pământ. Profesorii noștri de la Academia Militară i-ar putea frecventa cu folos. Cât despre sufletele pioase care aspiră să facă mâine din iubire o civilizație, supraviețuitori ai atâtor raiduri, masacre și deportări cărora arabi, perși, turci, druzi și kurzi nu le-au putut pune capăt, ele ar putea reaminti nu fără folos câte stratageme și, eventual, câte mici masacre între prieteni presupune câteodată nobilul lor proiect. Pe ziariștii și pe diplomații cărora
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de muncitori. Acolo la Bacu, am primit astfel cel de al doilea botez revoluționar de luptă, acolo am devenit calfă în uzina revoluției... În sfârșit, mi-aduc aminte de anul 1917, când, din voința partidului, după pribegii prin închisori și deportări, am ajuns la Leningrad. Acolo, în cercul muncitorilor ruși, în imediata apropiere a tov. Lenin, învățătorul cel mare al proletarilor din toate țările, în vâltoarea încăierării dintre proletariat și burghezie, în condițiile războiului imperialist, am învățat întăia oară ce înseamnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a nu fi „repatriat” prin 1945 cu forța de autoritățile sovietice (din fericire tatăl fiind „regățean” din Moldova opusă, peste Prut, Basarabiei), nu am avut nici un fel de probleme dar mulți au cunoscut experiența cumplită a dezmembrării familiei dar și deportarea în Siberia, Donbass sau Kazahstan. Mulți ani după război basarabenii, deși intrați prin ocupațiile lor în ritmul normal al vieții societății, își tăinuiau cu frică obârșiile geografice dar și cele sociale, având în vedere faptul că mulți din ei fuseseră
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
și unde era promovată ideologia comunistă, despre munca în colectiv, colhoz, despre desființarea comerțului particular și avantajele comerțului de stat, și în general despre ororile capitalismului și rapacitatea moșierimii românești. În luna august 1940, au început în comună arestările și deportările. Seară de seară, duba se oprea la diferite case de unde ridicau familii întregi. Teroarea puse stăpânire peste bieții oameni. Într o noapte, spre sfârșitul lunii septembrie 1940, a fost arestată mama. Ofițerul N.K.V.D.-ist, un client al cârciumii, deși a
ÎNTRE LIBERTATE ŞI TEROARE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]
-
greu din cauza piciorului, a fost obligat să presteze muncă forțată. Mărfurile de la cooperative erau obținute numai în schimbul produselor agricole. De asemenea, au început să se facă înscrieri în colhoz, iar cei care refuzau erau trecuți pe liste și amenințați cu deportarea. Cotele erau altă povară suportată de oameni. Tata, sfătuit de un om de bine, a reușit în cele din urmă să închidă cârciuma și să cumpere o proprietate în localitatea Jadova Nouă, unde ne-am și mutat într-o noapte
ÎNTRE LIBERTATE ŞI TEROARE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]