4,073 matches
-
ancheta noastră asupra populației generale (Marcelli și Fahs, 1998), nu există diferență între adolescenții non-depresivi cu părinți separați sau divorțați (17,5%) și adolescenții depresivi cu părinți separați sau divorțați (21%): diferență nesemnificativă. Totuși, dacă ținem cont de natura stării depresive, constatăm o diferență semnificativă pentru proasta dispoziție: 27% dintre adolescenții cu proastă dispoziție au părinți separați sau divorțați (diferență semnificativă p = 0,03). În schimb, nu există nici o diferență pentru episodul depresiv major (15% dintre adolescenții cu episod depresiv major
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nesemnificativă. Totuși, dacă ținem cont de natura stării depresive, constatăm o diferență semnificativă pentru proasta dispoziție: 27% dintre adolescenții cu proastă dispoziție au părinți separați sau divorțați (diferență semnificativă p = 0,03). În schimb, nu există nici o diferență pentru episodul depresiv major (15% dintre adolescenții cu episod depresiv major au părinți separați sau divorțați; 17,5% dintre adolescenții fără probleme depresive au părinți separați sau divorțați). Separarea sau divorțul parental nu sunt un factor de risc pentru stările depresive grave ale
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
stării depresive, constatăm o diferență semnificativă pentru proasta dispoziție: 27% dintre adolescenții cu proastă dispoziție au părinți separați sau divorțați (diferență semnificativă p = 0,03). În schimb, nu există nici o diferență pentru episodul depresiv major (15% dintre adolescenții cu episod depresiv major au părinți separați sau divorțați; 17,5% dintre adolescenții fără probleme depresive au părinți separați sau divorțați). Separarea sau divorțul parental nu sunt un factor de risc pentru stările depresive grave ale adolescentului (episod depresiv major conform criteriilor DSM-III-R
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
proastă dispoziție au părinți separați sau divorțați (diferență semnificativă p = 0,03). În schimb, nu există nici o diferență pentru episodul depresiv major (15% dintre adolescenții cu episod depresiv major au părinți separați sau divorțați; 17,5% dintre adolescenții fără probleme depresive au părinți separați sau divorțați). Separarea sau divorțul parental nu sunt un factor de risc pentru stările depresive grave ale adolescentului (episod depresiv major conform criteriilor DSM-III-R), dar pare, în schimb, să joace un rol în stările depresive minore sau
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pentru episodul depresiv major (15% dintre adolescenții cu episod depresiv major au părinți separați sau divorțați; 17,5% dintre adolescenții fără probleme depresive au părinți separați sau divorțați). Separarea sau divorțul parental nu sunt un factor de risc pentru stările depresive grave ale adolescentului (episod depresiv major conform criteriilor DSM-III-R), dar pare, în schimb, să joace un rol în stările depresive minore sau intermediare (proastă dispoziție, depresivitate). Mai mult, în cadrul acestei anchete asupra populației generale am analizat factorii asociați consultației psihiatrice
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dintre adolescenții cu episod depresiv major au părinți separați sau divorțați; 17,5% dintre adolescenții fără probleme depresive au părinți separați sau divorțați). Separarea sau divorțul parental nu sunt un factor de risc pentru stările depresive grave ale adolescentului (episod depresiv major conform criteriilor DSM-III-R), dar pare, în schimb, să joace un rol în stările depresive minore sau intermediare (proastă dispoziție, depresivitate). Mai mult, în cadrul acestei anchete asupra populației generale am analizat factorii asociați consultației psihiatrice. Se pare că separarea parentală
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fără probleme depresive au părinți separați sau divorțați). Separarea sau divorțul parental nu sunt un factor de risc pentru stările depresive grave ale adolescentului (episod depresiv major conform criteriilor DSM-III-R), dar pare, în schimb, să joace un rol în stările depresive minore sau intermediare (proastă dispoziție, depresivitate). Mai mult, în cadrul acestei anchete asupra populației generale am analizat factorii asociați consultației psihiatrice. Se pare că separarea parentală este, de departe, primul factor asociat consultației psihiatrice pentru adolescent: un adolescent cu părinți divorțați
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau divorț parental) demonstrează cât de prudenți trebuie să fim atunci când stabilim o relație între un eveniment extern și o problematică psihologică. În mod spontan, fetele adolescente par să incrimineze mai des un eveniment extern drept cauză a stării lor depresive decât băieții, dar analiza evenimentelor pe de o parte, a naturii manifestărilor depresive pe de altă parte arată diferențe sensibile în funcție de gravitatea stării depresive și de sex (o mai mare sensibilitate a băieților în caz de deces). Putem să alăturăm
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
relație între un eveniment extern și o problematică psihologică. În mod spontan, fetele adolescente par să incrimineze mai des un eveniment extern drept cauză a stării lor depresive decât băieții, dar analiza evenimentelor pe de o parte, a naturii manifestărilor depresive pe de altă parte arată diferențe sensibile în funcție de gravitatea stării depresive și de sex (o mai mare sensibilitate a băieților în caz de deces). Putem să alăturăm aceste concluzii anchetei epidemiologice a lui Aro și Rantanen (1990) efectuată pe un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
spontan, fetele adolescente par să incrimineze mai des un eveniment extern drept cauză a stării lor depresive decât băieții, dar analiza evenimentelor pe de o parte, a naturii manifestărilor depresive pe de altă parte arată diferențe sensibile în funcție de gravitatea stării depresive și de sex (o mai mare sensibilitate a băieților în caz de deces). Putem să alăturăm aceste concluzii anchetei epidemiologice a lui Aro și Rantanen (1990) efectuată pe un număr de 2194 de adolescenți cu vârste între 15-19 ani, care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
constatat un procent de depresii de 40% la copii și adolescenții cu părinți deprimați, Weissman și colab. (1987) consideră că riscul apariției unei depresii la adolescent este cu atât mai mare cu cât părinții prezintă o tulburare anxioasă adăugată stării depresive: dacă unul dintre părinți prezintă un episod depresiv major, avem un procent de episoade depresive la adolescent de 13%; această frecvență este de 22% dacă este vorba de o agorafobie și de 26% în caz de tulburare de panică. În
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
copii și adolescenții cu părinți deprimați, Weissman și colab. (1987) consideră că riscul apariției unei depresii la adolescent este cu atât mai mare cu cât părinții prezintă o tulburare anxioasă adăugată stării depresive: dacă unul dintre părinți prezintă un episod depresiv major, avem un procent de episoade depresive la adolescent de 13%; această frecvență este de 22% dacă este vorba de o agorafobie și de 26% în caz de tulburare de panică. În anchetele ascendente, Bouvard (1987) găsește un procent de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și colab. (1987) consideră că riscul apariției unei depresii la adolescent este cu atât mai mare cu cât părinții prezintă o tulburare anxioasă adăugată stării depresive: dacă unul dintre părinți prezintă un episod depresiv major, avem un procent de episoade depresive la adolescent de 13%; această frecvență este de 22% dacă este vorba de o agorafobie și de 26% în caz de tulburare de panică. În anchetele ascendente, Bouvard (1987) găsește un procent de tulburări depresive de 37,76% la părinții
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
avem un procent de episoade depresive la adolescent de 13%; această frecvență este de 22% dacă este vorba de o agorafobie și de 26% în caz de tulburare de panică. În anchetele ascendente, Bouvard (1987) găsește un procent de tulburări depresive de 37,76% la părinții cu adolescenți deprimați. După Strober (1988), 72% dintre familiile adolescenților deprimați major au tulburări afective. Kandel și Davies (1982) au găsit o corelație semnificativă între tulburările depresive ale adolescentului și cele ale părinților. În cadrul propriei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ascendente, Bouvard (1987) găsește un procent de tulburări depresive de 37,76% la părinții cu adolescenți deprimați. După Strober (1988), 72% dintre familiile adolescenților deprimați major au tulburări afective. Kandel și Davies (1982) au găsit o corelație semnificativă între tulburările depresive ale adolescentului și cele ale părinților. În cadrul propriei noastre populații clinice, formate din 102 cazuri de adolescenți deprimați care au apelat la consultație, am găsit 25% mame anxio-depresive, procent mai ridicat (36%) în caz de episod depresiv major, și procente
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
semnificativă între tulburările depresive ale adolescentului și cele ale părinților. În cadrul propriei noastre populații clinice, formate din 102 cazuri de adolescenți deprimați care au apelat la consultație, am găsit 25% mame anxio-depresive, procent mai ridicat (36%) în caz de episod depresiv major, și procente mai mari atunci când este vorba de fete: 50% dintre fetele deprimate au o mamă cu patologie anxio-depresivă (21% dintre băieții deprimați au o mamă anxio-depresivă, semnificație: p < 0,05). Pe ansamblul adolescenților deprimați, tatăl prezintă mai rar
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dintre fetele deprimate au o mamă cu patologie anxio-depresivă (21% dintre băieții deprimați au o mamă anxio-depresivă, semnificație: p < 0,05). Pe ansamblul adolescenților deprimați, tatăl prezintă mai rar decât mama (11,5% contra 25%) probleme anxio-depresive. Totuși, în episodul depresiv major (Tabelul 4-I), 33% dintre băieți aveau un tată anxio-depresiv (contra 27% la fete) în timp ce mama este mai rar anxio-depresivă (21% contra 50% la fete). TABEL 4-I Probleme de sănătate ale părinților la adolescenții suferind de EDM EDM
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
50% 27% În populația generală, aceste corelații sunt mai dificil de stabilit în măsura în care, în mod obișnuit, nu dispunem decât de chestionarul adolescentului. Bailly și colab. (1990) constată că adolescenții veniți la prima consultație care răspund criteriilor de recunoaștere a episodului depresiv grav au mai adesea părinți în dificultate: alcoolism la tată, depresie la mamă, boală cronică la unul sau altul dintre părinți. În propriul nostru studiu (Fahs și Marcelli, 1998), adolescenții deprimați au mai des părinți cu probleme de sănătate decât
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
au mai des părinți cu probleme de sănătate decât adolescenții non-deprimați (Tabelul 4-II). TABEL 4-II Populația de adolescenți „la prima consultație”. Probleme de sănătate ale părinților Probleme de sănătate ale tatălui ale mamei Non-deprimați 14% 13% Prost dispuși 23% 27% Depresivi majori 34% 27% Era vorba despre o problemă „deschisă” iar răpunsurile au fost foarte diferite: boli somatice adesea cronice, oboseală, stres, alcoolism la tată, anxio-depresivitate. Se pare că există o corelație între gravitatea depresiei la adolescent și frecvența problemelor de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
foarte diferite: boli somatice adesea cronice, oboseală, stres, alcoolism la tată, anxio-depresivitate. Se pare că există o corelație între gravitatea depresiei la adolescent și frecvența problemelor de sănătate parentale pentru tată (adolescent non-depresiv: 14% dintre tați cu „sănătate proastă”; adolescenți depresivi exceptând episodul depresiv major: 23% [p < 0,01], adolescenți cu episod depresiv major: 34% [p < 0,01]). Anchetele lui Choquet (1994) confirmă aceste constatări: mediul familial este unul dintre cei mai importanți factori fie de vulnerabilitate, fie invers, de rezistență
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
somatice adesea cronice, oboseală, stres, alcoolism la tată, anxio-depresivitate. Se pare că există o corelație între gravitatea depresiei la adolescent și frecvența problemelor de sănătate parentale pentru tată (adolescent non-depresiv: 14% dintre tați cu „sănătate proastă”; adolescenți depresivi exceptând episodul depresiv major: 23% [p < 0,01], adolescenți cu episod depresiv major: 34% [p < 0,01]). Anchetele lui Choquet (1994) confirmă aceste constatări: mediul familial este unul dintre cei mai importanți factori fie de vulnerabilitate, fie invers, de rezistență la depresie a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Se pare că există o corelație între gravitatea depresiei la adolescent și frecvența problemelor de sănătate parentale pentru tată (adolescent non-depresiv: 14% dintre tați cu „sănătate proastă”; adolescenți depresivi exceptând episodul depresiv major: 23% [p < 0,01], adolescenți cu episod depresiv major: 34% [p < 0,01]). Anchetele lui Choquet (1994) confirmă aceste constatări: mediul familial este unul dintre cei mai importanți factori fie de vulnerabilitate, fie invers, de rezistență la depresie a adolescentului. Todd și colab. (1996) constată și ei un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a adolescentului. Todd și colab. (1996) constată și ei un nivel ridicat al depresiei și al alcoolismului în familiile cu copii și adolescenți deprimați. Aceștia precizează că, dacă tulburările afective ale celor doi părinți par să favorizeze apariția unei tulburări depresive precoce la copilul lor, doar alcoolismul paternal pare să joace un rol decisiv. Comparația dintre familiile cu copii și adolescenți deprimați și familiile cu adulți deprimați (Neuman și colab., 1997) arată că frecvența apariției tulburărilor de dispoziție în primul grup
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în familie este mai frecventă la rudele de primul grad decât la rudele de gradul doi, și că este mai frecventă la femei decât la bărbați. Mamele tinerilor deprimați erau ele însele mai tinere atunci când au avut primul lor episod depresiv decât mamele subiecților din grupul de control. Printre alte antecedente familiale semnificative autorii relevă, în ceea ce privește mamele, alcoolismul și toxicomania, iar în ceea ce privește tații alcoolismul și personalitatea antisocială. În sfârșit, autorii remarcă faptul că la tinerii cu tulburări de comportament asociat depresiei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prin frecvența mare a violențelor suportate în copilărie și printr-un climat violent în familie. Acesta este un criteriu extern adolescentului care poate trage un semnal de alarmă în ceea ce privește apariția unei tentative de suicid atunci când un adolescent prezintă o stare depresivă. CALITATEA RELAȚIEI CU PĂRINȚII DESCRISĂ DE ADOLESCENȚI Tensiune relațională și tulburare depresivă la adolescent (Tabelul 4-III) Fahs și Marcelli (1998) explorează într-o manieră globală „calitatea” relației adolescenți-părinți cu ajutorul itemului: „Aveți relații încordate cu părinții?”. În cadrul populației de adolescenți școlarizați
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]