5,982 matches
-
are nimic în comun cu raporturile existente între statul federal și componentele federației; presupune înființarea unor subiecți de drepturi speciale care beneficiază de autonomie pe plan local (descentralizarea teritorială) sau cărora li se stabilește o competență materializată în anumite domenii (descentralizare funcțională). Statul unitar complex reprezintă: una dintre formele imperfecte sau atipice ale categoriei de „stat unitar”; statul unitar care, fără a pierde unitatea sa de structură, prezintă mari diversități locale administrative, de legislație, de jurisdicție; în practica constituțională, sunt considerate
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
mai bine realitățile politice, economice și sociale la nivel local, au resurse proprii, putând să ia decizii operative și eficiente. Controlul ierarhic reprezintă dreptul autorităților superioare de a modifica sau anula actele emise de agentul local care îi este subordonat. Descentralizarea Reprezintă o alternativă la centralizarea excesivă, posibilitatea recunoscută de puterea centrală colectivităților locale de a adopta în anumite domenii sau la nivel teritorial anumite acte sau decizii, fără a se consulta în prealabil cu centrul sau a cere aprobarea acestuia
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
pe plan local și nu sunt numite de puterea centrală. Autoritățile administrative publice au patrimoniu public și organizare internă de sine stătătoare, funcționând în condițiile legii<footnote G. Gîrleșteanu, Organizarea generală a administrației, Editura Sitech, Craiova, 2008, p. 68. footnote>. Descentralizarea: este o metodă de organizare și conducere statală; nu se opune centralizării politice a statului; nu are nimic în comun cu raporturile existente între statul federal și componentele federației; presupune înființarea unor subiecți de drepturi speciale care beneficiază de autonomie
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
de organizare și conducere statală; nu se opune centralizării politice a statului; nu are nimic în comun cu raporturile existente între statul federal și componentele federației; presupune înființarea unor subiecți de drepturi speciale care beneficiază de autonomie pe plan local (descentralizarea teritorială) sau cărora li se stabilește o competență materializată în anumite domenii (descentralizare funcțională). Statul unitar complex reprezintă: una dintre formele imperfecte sau atipice ale categoriei de „stat unitar”; statul unitar care, fără a pierde unitatea sa de structură, prezintă
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
are nimic în comun cu raporturile existente între statul federal și componentele federației; presupune înființarea unor subiecți de drepturi speciale care beneficiază de autonomie pe plan local (descentralizarea teritorială) sau cărora li se stabilește o competență materializată în anumite domenii (descentralizare funcțională). Statul unitar complex reprezintă: una dintre formele imperfecte sau atipice ale categoriei de „stat unitar”; statul unitar care, fără a pierde unitatea sa de structură, prezintă mari diversități locale administrative, de legislație, de jurisdicție; în practica constituțională, sunt considerate
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
având obiective și scopuri clare. Este firesc ca școlile sau alți factori de decizie să cunoască permanent gradul de încorporare de către elevi a conținuturilor puse în joc. Funcția constatativă se va completa cu una prognostică și ameliorativă. În perspectiva unei descentralizări efective, nici nu se va mai pune problema unei raportări la standarde evaluative unice. În fond, de ce e nevoie acum de o evaluare națională? Pentru că, pe baza rezultatelor obținute, se accede mai departe (în universități, de pildă), unde se mai
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Organizarea trecerea de la o organizație preponderent masculină la una mixtă, în care femeile ocupă chiar funcții de conducere; trecerea de la o organizație de tip militar la una de tip civil. În acest context organizatoric, demn de remarcat este demersul de descentralizare a Poliției române și de democratizare a raporturilor funcționale ca premisă esențială a unui sistem judiciar eficient și independent. c) Responsabilitatea trecerea de la activități simple și stereotipe la cele extrem de complexe și subtile, determinată de amploarea luată de criminalitate ce
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a unui grup dezavantajat, prin alocare de granturi și dezvoltare comunitară sau promovarea „capitalului social”: Fondul are ca scop contribuția la reducerea sărăciei prin finanțarea de proiecte în comunitățile sărace beneficiare și pentru grupurile dezavantajate, creșterea capacităților manageriale locale, susținerea descentralizării administrative, creșterea capacității de organizare la nivel local. Sau, și mai specific: Obiectivele generale ale Fondului sunt: a) îmbunătățirea calității vieții beneficiarilor proiectelor din comunitățile rurale sărace și a grupurilor dezavantajate; b) întărirea capacității comunităților de a se organiza și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
care este creat. Serrano-Berthet și colaboratorii săi (2006) construiește patru ideal-tipuri de fond social, în funcție de contextul în care se regăsesc: Tip de fond social Tip context în care se regăsesc Exemple Fond de Management a Infrastructurii sector public disfuncțional, lipsa descentralizării Armenia Bosnia Fond de Dezvoltare Locală sector public slab, descentralizare în tranziție Bosnia, Macedonia, România Fond de Criză catastrofe naturale, postconflicte sociale Kosovo, Bosnia Fond de Incluziune Socială sector public relativ funcțional, relativă descentralizare, situații de excluziune socială Bulgaria, România
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ideal-tipuri de fond social, în funcție de contextul în care se regăsesc: Tip de fond social Tip context în care se regăsesc Exemple Fond de Management a Infrastructurii sector public disfuncțional, lipsa descentralizării Armenia Bosnia Fond de Dezvoltare Locală sector public slab, descentralizare în tranziție Bosnia, Macedonia, România Fond de Criză catastrofe naturale, postconflicte sociale Kosovo, Bosnia Fond de Incluziune Socială sector public relativ funcțional, relativă descentralizare, situații de excluziune socială Bulgaria, România, Slovacia, Serbia Fondurile de management al infrastructurii nu transferă resurse
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
a Infrastructurii sector public disfuncțional, lipsa descentralizării Armenia Bosnia Fond de Dezvoltare Locală sector public slab, descentralizare în tranziție Bosnia, Macedonia, România Fond de Criză catastrofe naturale, postconflicte sociale Kosovo, Bosnia Fond de Incluziune Socială sector public relativ funcțional, relativă descentralizare, situații de excluziune socială Bulgaria, România, Slovacia, Serbia Fondurile de management al infrastructurii nu transferă resurse către comunități sau autorități locale, precum fondurile de dezvoltare locală, ci, nemijlocit, către constructori privați care au responsabilitatea de a realiza lucrări de mică
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și a unor indicatori financiari, productivitatea muncii pare a nu fi În măsură să exprime eficiența economică, pe de altă parte; indiferența față de acest indicator și neluarea sa În considerare ca indicator de eficiență este Înlesnită de situația actuală de descentralizare a economiei, fapt care permite să nu se mai utilizeze obligatoriu În fundamentarea necesarului de personal niveluri minime admise de productivitate. Fiecare societate Își dimensionează necesarul de personal În funcție de criteriile proprii care nu sunt Întotdeauna economice, iar atunci când prin aceasta
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
nivel interpersonal 36. Complici În adversitate, scriitorii și cenzorii Își dispută fraze și texte publicabile În interiorul unui sistem care prin natura lui este obligat să Încurajeze actul publicistic, și nu să Îl reprime 37. Dezghețul de la Începutul anilor ’60 și descentralizarea Începută În 1968 vizează, odată cu multiplicarea instanțelor de editare și exprimare (reviste și edituri), o intensificare a participării la viața culturală deja politizată de către socialismul redistributiv. Condiționată de reforma administrativ-teritorială din 1968, care dizolvă - prin trecerea de la regiuni la județe
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
diversitate”. Dezideratul implicării și protecționismul economic Întâlnesc dorințele autorilor care se vor publicați și incluși În proiectul comun al redescoperirii patrimoniului național (În momentul propice al creșterii numărului de posturi și al posibilităților de afirmare). Diseminată după aceleași imperative ale descentralizării pe tot cuprinsul țării, cenzura propriu-zisă și cea doctrinară realizată de noile comitete de cultură și artă județene (mai apoi comitete de cultură și educație socialistă) și de comitetele de partid aferente 38 Își adaugă, sub masca debirocratizării, un nou
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Cuprinstc " Cuprins" Argument 9 Capitolul 1 Introducere în problematica managementului educațional 11 1.1. Managementul științific vs managementul empiric 11 1.2. Managementul performant și „regula celor 4 C” 17 1.3. Serviciile educaționale și managementul educațional 19 1.4. Descentralizarea - condiția succesului și eficienței serviciilor educaționale 27 Întrebări, exerciții, teme de lucru 35 Capitolul 2 Funcțiile managementului în serviciile educaționale 37 2.1. Proiectarea și planificarea în managementul educațional 37 2.2. Organizarea 48 2.3. Antrenarea/coordonarea și managementul
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
pune amprenta în mod negativ asupra calității serviciilor oferite; de aceea, un management de succes poate însemna și armonizarea tuturor pozițiilor/diferențelor care decurg din această eterogenitate. Una dintre direcțiile prioritare ale reformei învățământului din țara noastră urmărește procesul de descentralizare, redistribuirea responsabilităților, a autorității decizionale, a răspunderii publice și a resurselor de la nivelul central către nivelul local, crearea unui sistem de învățământ organizat, administrat și finanțat conform reglementărilor europene în ceea ce privește asigurarea calității procesului instructiv-educativ, accesul liber, egal și deplin al
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
funcționarea optimă a sistemului educațional și a procesului de învățământ; • utilizează optim resursele umane (cadre didactice, elevi), materiale, economice, didactice, informaționale, ergonomice, temporale; • se bazează pe participarea unor factori (care țin de școală, de comunitate sau de sistemul social), pe descentralizare, pe creativitate acțională și depășește conducerea empirică (de tipul văzând și făcând), bazată pe bunul-simț sau pe simpla imitare a unor modele ori experiențe similare; • îmbină aspectul teoretic (concepte, metode de abordare, ipoteze, corelații) cu cel metodologic (în acumularea și
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
de trăsături comune, care se focalizează asupra unor elemente cum ar fi: • cultura organizațională; • misiunea organizației/instituției; • clarificarea obiectivelor; • orientarea către beneficiar; • obținerea unei calități superioare a serviciilor oferite; • implicarea tuturor factorilor în procesul de adoptare a deciziilor. 1.4. Descentralizarea - condiția succesului și eficienței serviciilor educaționaletc "1.4. Descentralizarea - condiția succesului și eficienței serviciilor educaționale" Una dintre direcțiile prioritare ale reformei învățământului din țara noastră urmărește procesul de descentralizare. Descentralizarea la nivelul sistemului de învățământ constă în transferul de autoritate
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
cum ar fi: • cultura organizațională; • misiunea organizației/instituției; • clarificarea obiectivelor; • orientarea către beneficiar; • obținerea unei calități superioare a serviciilor oferite; • implicarea tuturor factorilor în procesul de adoptare a deciziilor. 1.4. Descentralizarea - condiția succesului și eficienței serviciilor educaționaletc "1.4. Descentralizarea - condiția succesului și eficienței serviciilor educaționale" Una dintre direcțiile prioritare ale reformei învățământului din țara noastră urmărește procesul de descentralizare. Descentralizarea la nivelul sistemului de învățământ constă în transferul de autoritate, responsabilitate și resurse către unitățile de învățământ și comunitatea
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
implicarea tuturor factorilor în procesul de adoptare a deciziilor. 1.4. Descentralizarea - condiția succesului și eficienței serviciilor educaționaletc "1.4. Descentralizarea - condiția succesului și eficienței serviciilor educaționale" Una dintre direcțiile prioritare ale reformei învățământului din țara noastră urmărește procesul de descentralizare. Descentralizarea la nivelul sistemului de învățământ constă în transferul de autoritate, responsabilitate și resurse către unitățile de învățământ și comunitatea locală pentru a permite derularea managementului general și financiar, precum și luarea deciziilor la nivelul fiecărei instituții școlare. Altfel spus, descentralizarea
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
tuturor factorilor în procesul de adoptare a deciziilor. 1.4. Descentralizarea - condiția succesului și eficienței serviciilor educaționaletc "1.4. Descentralizarea - condiția succesului și eficienței serviciilor educaționale" Una dintre direcțiile prioritare ale reformei învățământului din țara noastră urmărește procesul de descentralizare. Descentralizarea la nivelul sistemului de învățământ constă în transferul de autoritate, responsabilitate și resurse către unitățile de învățământ și comunitatea locală pentru a permite derularea managementului general și financiar, precum și luarea deciziilor la nivelul fiecărei instituții școlare. Altfel spus, descentralizarea în
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
descentralizare. Descentralizarea la nivelul sistemului de învățământ constă în transferul de autoritate, responsabilitate și resurse către unitățile de învățământ și comunitatea locală pentru a permite derularea managementului general și financiar, precum și luarea deciziilor la nivelul fiecărei instituții școlare. Altfel spus, descentralizarea în educație presupune redistribuirea responsabilităților, a autorității decizionale, a răspunderii publice și a resurselor, de la nivelul central către nivelul local. În aceste condiții, rolul Ministerului Educației într-un sistem descentralizat este acela de a elabora politici și strategii educaționale, metodologii
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
nivelul central către nivelul local. În aceste condiții, rolul Ministerului Educației într-un sistem descentralizat este acela de a elabora politici și strategii educaționale, metodologii, acte normative și proceduri, precum și de a controla asigurarea calității educației și respectarea legislației specifice. Descentralizarea nu este un scop în sine, ea este un demers dinamic din perspectiva dezvoltării durabile și a globalizării educației, care presupune implicare, responsabilizare, gândire strategică și control; se înscrie în strategia națională de descentralizare și are ca menire crearea unui
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
calității educației și respectarea legislației specifice. Descentralizarea nu este un scop în sine, ea este un demers dinamic din perspectiva dezvoltării durabile și a globalizării educației, care presupune implicare, responsabilizare, gândire strategică și control; se înscrie în strategia națională de descentralizare și are ca menire crearea unui sistem de învățământ organizat, administrat și finanțat conform reglementărilor europene în ceea ce privește asigurarea calității procesului instructiv-educativ, accesul liber, egal și deplin al tuturor copiilor și tinerilor la sistemul educațional, adecvarea ofertei educaționale la interesele și
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
organizat, administrat și finanțat conform reglementărilor europene în ceea ce privește asigurarea calității procesului instructiv-educativ, accesul liber, egal și deplin al tuturor copiilor și tinerilor la sistemul educațional, adecvarea ofertei educaționale la interesele și nevoile beneficiarilor direcți și indirecți 1. Principiile procesului de descentralizare: • autonomia instituțională - descentralizarea va urmări dezvoltarea autonomiei instituționale a școlii, a capacității acesteia de a lua responsabil decizii pertinente; • răspunderea publică - toate instituțiile și organizațiile care participă la realizarea serviciilor educaționale, indiferent de statutul lor juridic, vor fi răspunzătoare, în
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]