5,637 matches
-
și diverse structuri guvernamentale și nonguvernamentale etc. Se vorbește tot mai mult despre relația medic-pacient ca fiind În criză, mai puțin Însă se vorbește despre elementele obiective care au condus la această situație. Trei elemente distincte au condus la situația descrisă mai sus: tehnicizarea excesivă a actului medical; medicalizarea și supermedicalizarea vieții individuale și sociale; eludarea criteriilor fundamentale În relația medic - pacient. Tehnicizarea excesivă a actului medical Este adevărat că tehnicizarea excesivă a condus spre obținerea unor performanțe medicale de-a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
se vorbește tot mai mult despre relația medicpacient ca fiind În criză, mai puțin Însă se vorbește despre elementele obiective care au condus la această situație. De aceea În opinia noastră cele trei elemente distincte ce au condus la situația descrisă mai sus și anume: tehnicizarea excesivă a actului medical; medicalizarea și supermedicalizarea vieții individuale și sociale; eludarea criteriilor fundamentale În relația medic - pacient, prezentate În articolul anterior, trebuiesc reevaluate și reconsiderate prin prisma a ceea ce istoria actului medical a Însemnat
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
liberă, bursa fiind singura modalitate prin care putea urma cursurile universitare. Această Împrejurare fericită se datorează profesorului Constantin Bujor de la Facultatea de Științe Naturale, unde tânărului Popa i se refuzase bursa Adamachi, domeniu pentru care avea reale calități prin preocupările descrise mai sus. De altfel chiar după Începerea cursurilor universitare tânărul student va frecventa și cursurile Facultății de Științe Naturale, cursuri care-i vor marca gândirea științifică. Cu toată lipsa inițială de entuziasm pentru medicină, două personalități ale medicinii românești aveau
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
unor probleme precum păstrarea speranței, a sensului și Înțelegerea cancerului și a morții imanente În contextul propriei vieți. Intervenția inovatoare denumită de autori „Psihoterapia de Grup centrată pe Sens” („Meaning Centered Group Psycho‑ therapy” - prescurtat MCGP) se bazează pe conceptele descrise mai sus și pe principiile lui Viktor Frankl, și este destinată a ajuta pacienții cu cancer avansat să păstreze sau să spo‑ rească sensul, liniștea și scopul vieții chiar dacă se apropie de sfârșitul ei. Autorii au derulat o serie de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de capital, ci și prin luarea în considerare a unor componente ce nu pot fi măsurate în bani; − pentru obținerea unei imagini cât mai sugestive a calității vieții, trebuie comparate condițiile de viață ale diferitelor grupuri sociale; − calitatea vieții trebuie descrisă ca un tot unitar, specificându-se însă diferitele sale componente ce caracterizează domenii specifice; aceasta înseamnă că pentru analiza standardului de viață nu este suficientă utilizarea unor indici sintetici, aceștia trebuind să fie completați cu indicatori specifici unor domenii concrete
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
la o rată subunitară (de exemplu, 0,5 acțiuni ale firmei cumpărătoare pentru 1 acțiune a firmei cumpărate). În acest mod, realizarea efectivă a tranzacției se petrece la bursă, în câteva minute, acționarii ambelor firme având de câștigat. Folosirea procedeului descris, pe scară largă, și eficiența sa constituie un alt factor important pentru explicarea valului de fuziuni și achiziții care a cuprins economia mondială. În mod particular, transnaționalele americane caută parteneri europeni, pentru a-și consolida poziția pe o piață comună
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
posibil firmele naționale”. Schimbările în cadrul legislației structurează, în ultimă instanță, schimbările în natura competiției. Totuși, ambele strategii au puncte slabe: prima implică vulnerabilitatea firmelor naționale, a doua comportă riscul de a păcătui prin exagerare. Raportul cost/beneficiu al implementării politicilor descrise anterior diferă de la țară la țară, de la sector la sector și de la o perioadă de timp la alta. Evidența empirică sugerează însă că diferența stă mai degrabă în intensitatea rezultatelor pozitive sau negative decât în natura în sine, pozitivă sau
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
lectura acestei cărți, poate că ai impresia că șefii dificili sînt niște nebuni violenți și furioși care reprezintă un aspect inevitabil al vieții noastre. Lucrurile nu stau așa. E important să-ți amintești că nu toți șefii seamănă cu cei descriși aici. De fapt, chiar dacă pentru tine pot fi în prezent o problemă foarte reală, șefii dificili nu reprezintă decît un mic procent din întreg. Marea majoritate a șefilor sînt persoane civilizate, binevoitoare și amabile în relația cu angajații; le place
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
unui loc generic, fără coordonate identificabile într-o geografie reală, iar eul care se confesează capătă, la rândul său o valoare simbolică. Ceea ce înfățișează, în fond, aceste pagini este, ca să spunem așa, poezia în act: în fața realității celei mai comune, descrise uneori la modul „reportericesc” (v. Pe cine căutați? sau Obrazul de cretă), o fantezie în permanentă stare de productivitate vine să scoată obiectele din tiparele lor „normale”, le introduce într-un lanț relațional insolit, într-o dinamică a imaginarului vizând
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
etice, raționalismul etic și egoismul raționalist. (Ins] este vorba despre versiunea ponderat] a egoismului raționalist, deoarece doctrina conflictelor etice și raționalismul etic sunt incompatibile cu egoismul raționalist în forma sa radical]. În caz contrar, asocierea celor trei teorii în formă descris] mai sus ar sugera ideea c] uneori este lipsit de rațiune atât faptul de a urma propriile interese, cât și acela de a nu proceda astfel.) Utilitariștii p]streaz] urm]toarea idee: nu este niciodat] lipsit de rațiune s] urmezi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la fel de false, sau le lipsește, în același fel, conținutul cognitiv). Totuși, un relativism substanțial nu ar trebui s] fie egalitar într-o manier] atât de radical]. În afar] de a exclude moralele care ar agrava conflictul interpersonal, ca și cel descris mai sus, relativiștii ar putea, de asemenea, s] observe c] moralele adecvate trebuie s] promoveze formarea unor persoane capabile s] ia în considerare interesele celorlalți. Astfel de persoane trebuie s] primeasc] un anume fel de înv]ț]tur] și îngrijire
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Oferim implicit mediul care face aceste cazuri de neînțeles. Dar putem pur și simplu s] ne înșel]m despre ce ar însemna o lume în care exist] cabine de teleportare. O a doua problem] este c] aceste cazuri imaginare sunt descrise (în general) în mod tendențios. Acest lucru se datoreaz] funcției pe care ele se presupune c] o îndeplinesc. Un „bun” caz imaginar este unul despre care avem intuiții clare. Ideea este s] transfer]m aceste intuiții clare într-un caz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prin recurgerea la diferite experiențe. Problema nu este totuși una doar de dificultate pragmatic]. Chiar dac] ar exista unele diferențe obișnuite sau tipice între femei și b]rbați, exist] întotdeauna o problem] în ceea ce privește felul în care aceste diferențe ar trebui descrise. Pe de o parte, este neclar dac] felul descrierii procesului de luare a deciziei din punct de vedere moral oferit de Kohlberg și de alții reprezint] într-adev]r natură să în mod adecvat. Mai mult, concepția potrivit c]reia femeile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
China este considerat de toată lumea părintele artelor marțiale chinezești și Întemeietorul budismului chinez. Prezint aici o serie de exerciții pe care le-a creat pentru călugării aflați sub conducerea lui, ca să le practice dimineața. După cum veți vedea, multe dintre mișcările descrise duc cu gândul la artele marțiale, care au fost una dintre profesiile lui. Efectuarea lor regulată vă aduce multe avantaje terapeutice, printre care prevenirea obezității, precum și menținerea formei fizice și spirituale. Se recomandă să le practicați În ordinea În care
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
propriei culturi, cu care se identifică (nu cu cea a coloniștilor, artificial impusă). Nu este vorba doar despre procesul de conștientizare, care este, prin el însuși, un proces de eliberare, ci și despre acțiunea practică ce îi urmează, ambele fiind descrise de P. Freire (vezi și Sava, 2005, p. 32). El s-a ocupat mai mult de alfabetizarea celor oprimați, totodată văzută și ca o abilitare socială, încercând să-i capaciteze pentru a-și înțelege și schimba situația. Autorul distinge patru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
viața reală pot fi experimentate în atmosfera sigură, suportivă a mediului educațional. Există două tipuri de joc de rol: cel structurat și cel nestructurat sau spontan. Într-un joc de rol structurat, obiectivele sunt date, situațiile definite, „scenariile”pentru roluri descrise și, de asemenea, sunt date instrucțiunile pentru conducerea activității. Participanții urmează scenariul dat. Jocul de rol spontan oferă foarte puține elemente dintre cele de mai sus. Rolurile sau situațiile sunt probabil bine definite, dar participanții sunt liberi să ducă jocul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
îi revin, și la specificarea postului, care constă în precizarea condițiilor de pregătire inițială și continuă a ocupantului, experiența și trăsăturile sale depersonalitate, precizarea autorității acordate, a marjei de autonomie, a limitelor de competență și a resurselor disponibile îndeplinirii atribuțiilor descrise (Manolescu, 1998; Mathis et al., 1997; Sosnak et al., 2003). Pentru a avea garanția unei descrieri a postului cât mai conformă cu realitatea, managerul și/sau stafful cu responsabilități de management al resurselor umanetrebuie să țină cont și să respecte
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
însăși și în ce măsură cei care aplică pentru posturile respective se pot regăsi, din punct de vedere uman, în descrierea respectivă (Nuissl, 2002). Odată realizate aceste activități prealabile, se poate trece la etapa următoare, și anume recrutarea resurselor umane pentru postul descris, etapă ce începe cu postarea anunțului de angajare sau informarea publicului interesat despre postul vacant în mediul intern al instituției (pentru actualii angajați) - recrutare internă - sau în mediul extern - recrutare externă. În cazul primei opțiuni, de recrutare internă, postarea anunțului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cunoștințelor și deprinderilor dobândite. Evaluarea este, în acest caz, un instrument al controlului calității ofertei șiserviciilor (Sava, 2003). Putem spune, astfel, că evaluarea, ca etapă a managementului cursului, încheie și deschide, în manieră circulară, procesualitatea managerială,fiecare etapă, cu specificitatea descrisă, trebuind să fie ancorată în celelalte, dublate de decizii ameliorative specifice. 5.6. Managementul calității în educația adulțilortc "5.6. Managementul calității în educația adulților" Gabriela Codorean, Sorin Vlad Predescu În educația adulților, calitatea este un concept executiv, organizațional și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru a fi disponibilă în noi situații. Vorbind despre procesele care contribuie la realizarea învățării organizaționale, Huber (apud Balasubramanian, 1995) aduce în discuție patru trepte, ultima dintre ele (memoria organizațională) incluzând cele două procese de asimilare și utilizare a cunoașterii descrise de Nevis, DiBella și Gould. Astfel: 1. achiziționarea de cunoștințe, din interiorul sau exteriorul companiei, este primul pas și urmărește realizarea unei baze de date, a unor resurse ce au în componența lor cunoștințele de specialitate ale experților și cele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
propriei culturi, cu care se identifică (nu cu cea a coloniștilor, artificial impusă). Nu este vorba doar despre procesul de conștientizare, care este, prin el însuși, un proces de eliberare, ci și despre acțiunea practică ce îi urmează, ambele fiind descrise de P. Freire (vezi și Sava, 2005, p. 32). El s-a ocupat mai mult de alfabetizarea celor oprimați, totodată văzută și ca o abilitare socială, încercând să-i capaciteze pentru a-și înțelege și schimba situația. Autorul distinge patru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
viața reală pot fi experimentate în atmosfera sigură, suportivă a mediului educațional. Există două tipuri de joc de rol: cel structurat și cel nestructurat sau spontan. Într-un joc de rol structurat, obiectivele sunt date, situațiile definite, „scenariile”pentru roluri descrise și, de asemenea, sunt date instrucțiunile pentru conducerea activității. Participanții urmează scenariul dat. Jocul de rol spontan oferă foarte puține elemente dintre cele de mai sus. Rolurile sau situațiile sunt probabil bine definite, dar participanții sunt liberi să ducă jocul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
îi revin, și la specificarea postului, care constă în precizarea condițiilor de pregătire inițială și continuă a ocupantului, experiența și trăsăturile sale depersonalitate, precizarea autorității acordate, a marjei de autonomie, a limitelor de competență și a resurselor disponibile îndeplinirii atribuțiilor descrise (Manolescu, 1998; Mathis et al., 1997; Sosnak et al., 2003). Pentru a avea garanția unei descrieri a postului cât mai conformă cu realitatea, managerul și/sau stafful cu responsabilități de management al resurselor umanetrebuie să țină cont și să respecte
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
însăși și în ce măsură cei care aplică pentru posturile respective se pot regăsi, din punct de vedere uman, în descrierea respectivă (Nuissl, 2002). Odată realizate aceste activități prealabile, se poate trece la etapa următoare, și anume recrutarea resurselor umane pentru postul descris, etapă ce începe cu postarea anunțului de angajare sau informarea publicului interesat despre postul vacant în mediul intern al instituției (pentru actualii angajați) - recrutare internă - sau în mediul extern - recrutare externă. În cazul primei opțiuni, de recrutare internă, postarea anunțului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cunoștințelor și deprinderilor dobândite. Evaluarea este, în acest caz, un instrument al controlului calității ofertei șiserviciilor (Sava, 2003). Putem spune, astfel, că evaluarea, ca etapă a managementului cursului, încheie și deschide, în manieră circulară, procesualitatea managerială,fiecare etapă, cu specificitatea descrisă, trebuind să fie ancorată în celelalte, dublate de decizii ameliorative specifice. 5.6. Managementul calității în educația adulțilortc "5.6. Managementul calității în educația adulților" Gabriela Codorean, Sorin Vlad Predescu În educația adulților, calitatea este un concept executiv, organizațional și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]