2,257 matches
-
și aplecat vei tăcea. La patruzeci ca pe-un țărm vei ajunge unde fără-ncetare vei aștepta să vie la tine celălalt țărm, jaf veșnic voindu-te pentru păsări din cealaltă zare. Pe șaptezeci și șapte de uliți vei umbla desculț și cu capul gol: ce sămânță n-a fost în deșert aruncată? Ce lumină n-a fost în zadar cântată? L. Blaga, Cetire din palmă, din volumul Lauda somnului (1929) Copilul se naște cu liniile mâinii aprente, care dispar după
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
din palmă, din volumul Lauda somnului (1929) Copilul se naște cu liniile mâinii aprente, care dispar după moarte. Înțelegerea destinului, pitit între adânciturile palmei presupune o căutare a divinității/lumină, descifrarea unei serii de asemănări și deosebiri față de celelalte ființe/desculț și cu capul gol, cu lauda acelor, care folosesc limbajul vorbit și posedă imaginea sufletului/sămânță. Aflarea sorții/cetire în palmă devine o încercare a rodirii prin cântec/aruncată, cântată, puse sub semnul interogației asupra destinului/fortunei. Cred că mâna
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
pruncii și țiganele". Atuncea toți țiganii, fierari, Arămari, blidari, lingurari, Muciguși, lipitori și toți Cărturarii gătați Și frumos îmbrăcați; 311 {EminescuOpVI 312} Țiganele erau goale, Iară fetele fără poale Și fără-ncălțăminte-n picioare; Iară dintre țigani mai mulți Erau desculți. Și iară începu Porgație A spune predicație; Și caută toți dimpreună Ca să-și facă voie bună. Deci începură a da paștele Cu șuștarele, Cele din urmă cu troacele; Cei din urmă Erau toți cu voie bună - Care-n gură le
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
studiile la fără frecvență la Liceul Teoretic Roman Vodă din Roman și apoi Facultatea de Istorie din București. Armata am făcut-o la Regimentul 2 Artilerie Antiaeriană din Roman , unde îmi amintesc că am făcut trei luni de zile instrucție desculț de zbârnâiau pietrele când băteam pasul de dșefilare. Ce se întâmplase, fiind contingentul 1946, primul contingent după cel de-al război mondial, am fost încălțați cu niște bocanci rșeformă care nu m-au ținut decât două săptămâni, dar instrucția trebuia
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
prin comisia medicală: un alienat mintal. După acest caz deosebit de grav, s-au luat masuri și s-auș eliminat deficiențele. Funerariile bravului sublocotenent Dumitru Pandrea ÎNTÂMPLĂRI DIN viațăț Pe când eram copil mă duceam aproape zilnic pe pajiște. Îmi plăcea să alerg desculț prin iarbă și uneori prin noroi, dupa cum era vremea și trecând odată pe lângă iazul din marginea satului și observând sumedenie de pești plutind peste luciul apei, mi-am suflecat pantalonii și am început a-i aduna, umplând tașca ce
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
faimoasa noastră generozitate. Ne ferim să nu ne murdărim cumva de singurătatea și de suferințele altora... O săptămână a bolit după aceea Hingherul. Abia se atingea de mâncare și nu mai discuta cu nimeni. Trecea pe coridoare grăbit, de obicei desculț, din pricina picioarelor umflate, privea în gol și, cum ieșea afară, se îndrepta spre bălării. Numai Filip a găsit prilejul să spună ceva răutăcios, cu toate că Hingherul n-avea nici o vină în moartea canarului: "Lasă să vadă și el cum e când
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Dar așa credea. Henry se agita, uitându-se la computer. Acum, când era în mașină, conexiunea căzuse timp de un minut sau două. Începuse să se îngrijoreze că o pierduse de tot. Se uită din nou la Dave, care era desculț. — Unde sunt pantofii tăi? — Mi-au ieșit. — Unde? — În mașina albă. Se referea la ambulanță. — Cum? — Unul era în gura lui. A bărbatului. Apoi, mașina a căzut. — Și ți-au ieșit pantofii din picioare? — Da, au ieșit. Se părea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
cu cotul, Însă aceasta nu s-a grăbit să traducă, În principal fiindcă atenția Îi era fixată asupra unui trecător. Era un flăcău deșirat, În zdrențe, care trăgea pe nas aurolac dintr-o pungă de plastic În timp ce tropăia din picioarele desculțe și murdare În ritmul imnului. La fiecare câteva secunde, băiatul se oprea din inhalat și rostea cuvintele imnului, Însă În urma celorlalți, ca un ecou straniu: „...sub pașii noștri grei... Între timp ceilalți petrecăreți au Început și ei să fluture steaguri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
nu purta sutien și Îi vedeam sînii cînd se apleca să mă ajute să fixez trepiedul camerei cu pietre. Avea niște rochii cu nasturi În față și nu le Închidea chiar pînă sus. De Îndată ce putea, Își scotea sandalele și umbla desculță. Nu eram Încă marele perturbat sexual ce aveam să devin mai tîrziu, după cum mi-o reproșau diverse femei - „dragul meu François, nu țin deloc să fiu doar suportul fantasmelor tale erotice, sînt totuși și femeie!“ sau: „În scrisori, nu vorbești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Era atât de liniște, Încât Își auzea pantofii țăcănind pe asfalt, ca o tobă care Însoțește derularea unui film mut. Se vedea și pe ea În film: un film de Fellini, dar fără coloană sonoră. Își scoase pantofii și merse desculță pe primul petic de iarbă, se așeză un moment, cu pantofii În mână, uitându-se la luna plină, ținându-și respirația pentru ca liniștea să fie deplină. Cât de mult Îi plăcea liniștea! O mașină trecu Încet, muzica era dată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
pustie. Golful era calm la răsărit. Dinspre ocean venea o briză proaspătă. Altădată poate i-ar fi fost frig, acum doar Îi Înviora obrajii și Îi răvășea părul. Soarele strălucea, anunțând o zi frumoasă. Își scoase sandalele și se plimbă desculță prin nisip, gândindu-se cum i s-ar fi scufundat picioarele În zăpadă dacă ar fi rămas În New York. Se Întinse pe nisip, acoperindu-se cu pătura albastră, ațipi și visă o cursă nebunească de mașini pe acoperișul unor zgârie-nori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
ținea aruncate Într-o cutie de sub pat. Kitty nu-și găsea nici ghetele, se gândea că era nevoită să se Întoarcă la zăpezile din Manhattan În papuci de plajă, dar În acel moment nu-i mai păsa nici dacă pleca desculță, doar să plece. Simți dintr-odată o nevoie urgentă, dar nu-și putea permite să piardă timpul tocmai până la toaleta restaurantului, mașina lui Matthew putea să ajungă din clipă-n clipă. Luă o sticlă goală de suc și făcu În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
faimoasa noastră generozitate. Ne ferim să nu ne murdărim cumva de singurătatea și de suferințele altora... O săptămână a bolit după aceea Hingherul. Abia se atingea de mâncare și nu mai discuta cu nimeni. Trecea pe coridoare grăbit, de obicei desculț, din pricina picioarelor umflate, privea în gol și, cum ieșea afară, se îndrepta spre bălării. Numai Filip a găsit prilejul să spună ceva răutăcios, cu toate că Hingherul n-avea nici o vină în moartea canarului: „Lasă să vadă și el cum e când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
muntelui Bricco se Întind, rânduri-rânduri, podgoriile. Le știu, am mai văzut unele la fel altădată. Nici o Doctrină a Numerelor n-a putut spune vreodată dacă cresc În urcuș sau În coborâș. Pe mijlocul rândurilor, dar trebuie să umbli pe acolo desculț, cu călcâiul ușor bătucit, Încă de mic, se află piersicii. Sunt piersici galbene care cresc numai Între spaliere, se despică dacă le apeși cu policarul, iar sâmburele iese aproape singur, curat ca după un tratament chimic, afară numai de vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
pe ei: Cine s-a suit în tei Și-a prins cucul armenesc? Cum voi sunteți de ispravă, Vin cu-o întrebare, iată: Este vorba de-o dumbravă, Dar de una... Moromeți au fost mai mulți Și mai toți umblau desculți, Însă eu vă-ncerc un pic: Cum îl cheamă pe cel mic? Când desculț, când în conduri, El cutreiera păduri, Luminând precum un astru Lacul codrilor albastru. O, dar nu v-am întrebat: Care babă intră-n sat? Am mai
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
voi sunteți de ispravă, Vin cu-o întrebare, iată: Este vorba de-o dumbravă, Dar de una... Moromeți au fost mai mulți Și mai toți umblau desculți, Însă eu vă-ncerc un pic: Cum îl cheamă pe cel mic? Când desculț, când în conduri, El cutreiera păduri, Luminând precum un astru Lacul codrilor albastru. O, dar nu v-am întrebat: Care babă intră-n sat? Am mai stat noi într-o vară La taifas, în mod precis: Topîrceanu a mai scris
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
și aplecat vei tăcea. La patruzeci ca pe-un țărm vei ajunge unde fără-ncetare vei aștepta să vie la tine celălalt țărm, jaf veșnic voindu-te pentru păsări din cealaltă zare. Pe șaptezeci și șapte de uliți vei umbla desculț și cu capul gol: ce sămânță n-a fost în deșert aruncată? ce lumină n-a fost în zadar cîntată? [1927] La cumpăna apelor 1933 * SAT NATAL lui lon Pillat După douăzeci de ani trec iarăși pe-aceleași uliți unde
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
lumină. Ecranul televizorului afișa ora 2.07. Dac-ar fi trezit-o la ora asta, Maja nu l-ar fi iertat niciodată. Dar Îi era imposibil să adoarmă din nou, riscând să revadă În vis mutra Teclei Molinari, o, imposibil. Desculț, pe vârfuri, se Îndreptă spre ușă. În camera fetiței, lumina era aprinsă, deoarece Camilla se temea de Întuneric. Dintr-o dată i se făcu și lui frică. În Întuneric Îl așteptau 13 mai, spectrul Întors din trecut, Tecla Molinari, Montecitorio și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
uimită și Încântată În patul garsonierei, a fost fantastic, nu știam că poate fi așa. Maja era pe dinăuntru fin granulată, ca o gogoașă de mătase. Acum Însă e uscată, aproape abrazivă. Elio se ridică În șezut, Își puse picioarele desculțe pe covoraș, Își aranjă smocul de fire sure și umede care-i acopereau pieptul ca o spumă și-și aranjă părul, Încercând cu disperare să spună ceva. Și chiar dacă-i părea meschin să-i spună În acel moment că intrase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
răspândea o aură argintie, ca și când ar fi fost stropit de picături de ploaie. În colțul din stânga al pânzei, ca și cum ar fi ieșit din casa ei, și mare ca În realitate, era o femeie brunetă cu un băiețel În față. Era desculță. În fața ei stătea Îngenuncheat un bărbat Între două vârste - aproape În aceeași poziție În care Îngenunchease onorabilul Fioravanti. Probabil că femeia aceea era Maria, iar pruncul cel gol era Isus. Dar nu era nimic sacru În imaginea aceea. Însă avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Antonio, nu e că tu placi bărbaților, ci că ție Îți plac bărbații. O dată coborâse din mașină În timp ce el Îi arunca pe fereastră poșeta, pantofii, ochelarii și țigările - și fusese atât de insensibil la suferința ei, Încât se Întorsese acasă desculță. Când Emma Înregistră al treilea disc, Antonio Începu să nu-i mai pară amantul pasional și complicele vieții ei și tovarășul cu care să Împartă răsplata unei vieți atunci când talentul său avea să fie recunoscut, ci un polițist fanatic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
e ghemuit sub masă. Vrea să-l Întrebe ce dracu’ face acolo, când acela murmură „a omorât-o“. O fată cu părul prins În coadă de cal pe umerii delicați, Într-o bluziță albă de bumbac a echipei AS ESQUILINO, desculță, cu brațele strânse pe lângă ea, așezată În sânge. Fata Îngrămădită sub masă - acolo unde, Încercând poate să scape, Își căutase refugiul. Agentul simplu găsește al doilea tub. Îl strânge Între degete și se gândește: trei lovituri - una În cameră, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
așa de mult, casa e mică, cel mult optzeci de metri pătrați, s-a aplecat și a Împușcat-o În inimă de la zece centimetri. Privind-o În ochi și știind că ea știe. Isuse. Adolescentă asasinată sub masa din bucătărie, desculță, cu bluza albă pătată de sânge și răvășită, descoperind buricul În care strălucește - lucios, foarte nou - un inel metalic. Adolescentă vie În fotografiile lipite pe frigider, În care el o va fi privit cu mândrie sfâșietoare de fiecare dată când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pe ochi, ghemuit pe divan, cu capul Înclinat pe spătar. Un balon roșu legat la Încheietura mâinii plutește deasupra capului său. Cu o hăinuță absurdă - nepotrivită cu casa modestă și goală. Un smoching negru, deosebit de elegant, cu papion de mătase, desculț și el. Pe chipul rotund, vesel și amuzat, o expresie fericită, Îndreptată spre televizorul pe care Îl privește și pe care Îl privea și atunci. În brațe, carcasa În culori strălucitoare de la caseta din aparat. Regele Leu. Măcar el nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
mai avea nevoie s-o facă, Își pusese cheile de la casă, telefonul Închis și portofelul. Întins pe partea stângă, unde dormea ea, unde poate că mai rămăsese urma parfumului ei, un fir de păr, amprenta corpului ei În saltea. Copiii desculți, el Îmbrăcat - dar nu pentru a ieși. Un trup masiv Îmbrăcat Într-un costum negru, cu pantaloni la dungă, cravată, vestă descheiată, căci anii au trecut și talia nu mai este cea de odinioară. Trupul masiv al lui Buonocore, respectat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]