1,902 matches
-
și după se s-au jucat în apa răcoritoare, au pornit să caute ouă de păsărele în cuiburile săpate în malul abrupt al râului. Se urcau pe ce puteau până la înălțimea cuibului, și scotoceau cu un băț, cu o nuelușă despicată la vârful pe care-l introduceau în cuib și apoi o răsuceau până când se agăța de despicătura nuielușei părți din cuibul pe care îl trăgeau afară, luau oule și aruncau cuibul pe apă. Într-o astfel, de acțiune piraterească, lui
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
este simpla, ca o cenușă monotonă. Tremură doar câteva trestii în vântul leneș. Doi băieți cară un cărucior cu vreascuri. Căruciorul scârțâie. Pe lac, niște rațe sălbatice se zbenguie zgomotos. Par a nu se teme de nimic. Două mici flotile despică cerul, la mare înălțime. Ca înaintea marilor catastrofe, liniște, nici o prevestire... Sus, dincolo de lumea terestră, zborul continuă ferm, parcă spre alt univers. Dar măcelul va începe chiar azi. Mi se pare că se pune la cale uciderea lui Dumnezeu. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
era marcată numai prin prezența veselei stivuite și a unei plite mari, din fier, cu hornul de evacuare a fumului scos prin teugă, sus, pe puntea prova. Nevoile fiziologice erau satisfăcute fie în ciocul din prova, spălat natural de apa despicată de etravă, fie în ghiordele improvizate ca oale de noapte. Se consumau pesmeți uscați (galeți), carne sărată (gătită într-un terci cu legume sau servită rece, cu pesmeți), pește, slănină, ouă, brânză, fasole, cartofi, zahăr, ceai, cafea, rar legume și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
căruță în fața porții și pleca plesnind mulțumit din bici și trăgând cu sete din țigară, eu trebuia să le duc în magazie și să le sparg pentru foc. Fierăstrăul gazdelor se rupsese de mult, și de aceea trebuia să le despic întâi în lungime și apoi să le sparg cu toporul pe măsura gurii destul de înguste a plitei uriașe care ocupa aproape a șasea parte din camera noastră. Când însă se lăsa seara, se termina și programul meu zilnic de „fată
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
să taie panglica unei săli de partid și de stat. Acum, cînd pumnul lui Gatti i-a nimerit ficatul și l-a pus jos, îl jelim ca niște bocitoare arvunite, deplîngem slăbirile lui, loviturile încasate și lama cutman-ului care-i despica arcadele umflate. Conchidem, vizibil afectați, că, în zorii de duminică, soarele, de fapt, n-a răsărit, ci a apus. Sau, în alt registru, nu controlăm intensitatea trăirii, o amestecăm cu furie și decretăm că, de fapt, meciul de la Atlantic City
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Brusc, survine un cataclism premergător apariției apoaliptice Divine și judecății finale impuse de autoritatea absolută a acesteia. Lumea din care fac parte se fragmentează precum o statuie izbită violent de suprafețele unui material dur. Sfâșierea fulgeră totalitatea mundană care se despică în nesfârșite segmente dezordonate precum o pânză supusă exercitării unor forțe de întindere nestăvilite. De-compoziția ce survine aici anulează reperele și statutele curente ale vieții mele cotidiene. Axiomatica ce părea inviolabilă este topită în sensul că toate valorile pe
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
sunt decât o entitate golită de abisul conștiinței ce lupt, ghidat artificial spre un indefinit crepuscular, mereu așezat propagandistic în fața mea sub titlul de victorie. Mi-am abandonat numele conștiinței și sunt o uniformă. Privesc și aud cum moartea își despică valurile spre a îneca viața ce se picură din ochii victimelor nonsensului de ură și egoism întru delir, revărsat asupra lumii fremătânde. Iubirea este așezată pe rugul ferocității dezlănțuite, iar frumusețea înlânțuită în cea mai de jos temniță a urâtului
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
element umoristic rămânând lexicul violent pitoresc în notarea tuturor chipurilor de lovire și sluțire: Într-aceea Găvan pe Ghițu-l omoară, Cocoloș pe Titirez deculă, Costea lui Zăgan capul sboară, Iar Pipirig a Dodii căciulă Taie în două și capu-i despică, Din creștet până în tufoasa chică. Parnavel cu sulița ascuțită Străpunsă pe Corbea în gemănare, Și de nu era punga încrețită, Îi pătrundea fierul până în spinare, Dar totuși răsturnîndu-l pe o dungă, Îi zdrobi toată cremenea în pungă. Mândrea pe Ciuntul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
trist, cade pe gânduri și s-apropie de foc. Prin temperamentul său de șopârlă, Alecsandri notează în chip fericit plăcerea nemișcării la soare, pirotirea euforică: Aburii ușori ai nopții ca fantasme se ridică Și, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despică. Râul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur Ce în raza dimineții mișcă solzii lui de aur. Eu mă duc în faptul zilei, mă așez pe malu-i verde Și privesc cum apa curge și la cotituri se pierde, Cum se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lasă să-i crească iarbă în barbă. Locul extazelor religioase e codrul în care omul se pierde ca o furnică: În munți ce puternic din codri s-ardică Giganți cu picioare de stânci de granit, Cu fruntea trăsnită ce norii despică Și vulturii-n creieri palate-și ridică Ș-uimiți stau în soare privindu-l țintit, Acolo prin ruini, prin stânci grămădite E peștera neagră săhastrului mag; Stejari prăvăliți peste râuri cumplite Și stanuri bătrâne cu mușchi coperite; Încet se cutremur
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de Zburătorul: Ritmic lanuri nesfârșite mișcând valul lor de spice, Îl pornesc din capul zării ca să-l frîngă-n cap de sat; Îl izbesc de-un dig de cridă, îndîrjit și îndesat; Îl resfiră printre case, ce se-ncearcă să-l despice Și-n ogrăzi îmbălărite, străbătând, l-au revărsat. Ca un far de piatră, turnul, dârz biserica-și ridică. Clopotul de seară-i paznic veșnic trist și veșnic treaz... O cireadă răzlețită la pășune pe izlaz Pare-un stol de paseri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și după se s-au jucat în apa răcoritoare, au pornit să caute ouă de păsărele în cuiburile săpate în malul abrupt al râului. Se urcau pe ce puteau până la înălțimea cuibului, și scotoceau cu un băț, cu o nuelușă despicată la vârful pe care-l introduceau în cuib și apoi o răsuceau până când se agăța de despicătura nuielușei părți din cuibul pe care îl trăgeau afară, luau oule și aruncau cuibul pe apă. într-o astfel, de acțiune piraterească, lui
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cândva, cu pași ușarnici, La groapa ta, mișeii și viclenii, Și se vor bate-n piept cu pumni fățarnici, Slăvind lumina sfintelor vedenii, Mormântul tău, gemând, să se ridice Și duhul tău, țâșnind din veșnicie, Într-un năpraznic fulger să despice Pângăritoarea lor nimicnicie!” (Radu Gyr Mormântul Căpitanului) Cea mai dureroasă rană e cea primită de la proprii guvernanți care au condus și conduc destinele neamului, câinească vărsătură și josnici vânzători, băutori de sânge care neau despuiat țara de cele mai frumoase
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
stângă (Fig. 33.b). Se repetă ultima operație, dar de data asta planul vertical va trece prin diametrul marcat și este tangent cercului din față în partea dreaptă (Fig. 33.c). Se obține un corp care seamănă cu pană de despicat sau cu un cort cu baza circulară. * Soluția problemei de la pagina 71: Pătrate mici: 16 Pătrate formate din patru pătrate mici: 9 Pătrate formate din nouă pătrate mici: 4 Pătratul format din 16 pătrate mici: 1 Intersecțiile liniilor groase: 25
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
oamenii mici / Numai țuică cu covrigi”. În atari împrejurări, adeseori mă crispez, mă amorsez împotriva „lumii”. Așa mi s-a întîmplat și acum, fapt care l-a făcut pe Mișu Sabin să observe, la scurt timp după asta, că „prea despic firu-n patru”. Ca să nu fac figură de filosof sau de moralist („Un filosof la un ospăț e ca un cîine în baie”, scrie Lucian de Samosata), am plecat, nu înainte de a-l felicita pe „bădia Ghiță” pentru norocul de a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
motivez. Într-o zi, de pildă, i-am replicat lui B., care mă sabota subtil, „Ești mai talentat decît mine, nu contest, dar eu sînt mai inteligent decît tine! Pricep orice aluzie și orice manevră!...” După asta, cîteva zile am despicat în patru fiecare vorbă, reflectînd la raportul dintre talent și inteligență. Cum să uit momentul? Ulterior, el a urcat în ierarhia literară și politică, iar eu am stagnat ori am dat „înapoi ca racul”, fapt care m-a făcut să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o vom duce până la pragul unde încetează și durerea și suspinul. Parcă toate câte le-am trăit s-au îndeplinit după legea Scripturii. Pentru aceasta ne lăcrimează sufletele emoționate și ne înfioră taina lucrurilor de dincolo de lume. încercăm să o despicăm și să o înțelegem cu ajutorul lui Dumnezeu. Și aceasta este singura mângâiere după plecarea lui: Veșnicia destinului evanghelic al Căpitanului. București, 6 decembrie 1940 Nicolae Petrașcu” La Glasul Strămoșesc din Sibiu reușește să strângă o mulțime de colaboratori valoroși dintre
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fiecare cu coada celuilalt în gură. Emanau un aer misterios. Capetele lor semănau cu partea din față a unui bombardier. N-aveau ochi, în schimb posedau două tentacule lungi și încârligate ca niște lujeri. Gurile erau prea mari în comparație cu trupurile, despicate până aproape de branhii, sub care se zăreau niște organe ce semănau cu membre rupte de la alte animale. Pe fiecare dintre ele se vedeau trei gheare. Gheare? Aripioarele dorsale semănau cu niște limbi de flăcări, iar solzii arătau ca spinii. — Creaturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
succesiune de măști îl anunță pe adevăratul D., acela al cortegiilor comic-funerare, al peisajelor cu arlechini și jucători de zaruri. „Soarele negru” al lui Baudelaire și corbul lui Poe sunt figurile tutelare ale acestor tablouri încremenite: totul e dublu („omul despicat în două” din Abel), lumea și sinele sunt imperii ale întunericului, iar răul (sugestia crimei e adesea prezentă) se repetă fără încetare. Conștiința revenirii acestui spectacol al răului și al absurdului aduce, în plan estetic, ironia și livrescul, oscilând între
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
munte stă călare...”) a intrat în fondul activ al poeziei noastre, unii citând primele versuri ca și cum s-ar vorbi de Luceafărul: „de jos / te-ai ridicat drept, pietros, viforos,/ pentru morți,/ pentru cei săraci și goi, pentru toți / și-ai despicat în două istoria, -/ țăran de cremene / cum n-a fost altul să-ți semene,/ Horia!” Energice linii finale actualizează, în fapt, un simbol, fraza având un aer encomiastic vaticinar: Horia „uriaș domn”, Horia în „cămașă-nsângerată”, Horia statuie de piatră
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
au inflexiuni orientale: „Dintr-un fildeș lucrat foarte proaspăt/ stârcul alb ia o gâză în cioc;/ ce subțire-i al smârcului oaspăt/despletindu-și penajul din coc!”; „Pe-o fragedă tipsie de smarald,/ un nufăr aburind în rouă, cald:/ ou despicat prin dur albuș,/până-n polen de gălbenuș.” Un număr important de poezii sunt scrise în călătoriile în jurul lumii, constituindu-se în mărturii transfigurate ale unor întâlniri cu alte civilizații. Exotismului locurilor i se adaugă și o oarecare teatralitate a personajelor
DAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
și din același motiv coarnele animalelor sunt, în marea majoritate a cazurilor, în număr de două. Totuși există unele care nu au decât un singur corn; Oryxul, de exemplu și așa-numitul măgar indian; dacă în cazul primului copita este despicată, în cazul celui de al doilea ea este întreagă. La asemenea animale cornul este așezat în centrul capului; căci, cum mijlocul aparține în mod egal ambelor extreme, această poziționare este cea mai apropiată de aceea în care fiecare parte își
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cele neîmblate, aflatu-s-au locurile cele necălcate, în silțele întinse au cădzut, puterii vrăjmașului s-au vândut. Ce mângâiare i-au rămas? Nici una. Ce sprijeneală i-au rămas? Nici una. Ce priietin i să arată? Nici unul. Munți, crăpați, copaci, vă despicați, pietri, vă fărâmați! Asupra lucrului ce s-au făcut plângă piatra cu izvoară, munții puhoaie pogoară, lăcașele Inorogului, pășunele, grădinele, cernească-să, pălească-să, veștedzască-să, nu înflorească, nu înverdzască, nici să odrăslească, și pre domnul lor cu jele, pre stăpânul lor negrele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în mici, și bolnave, și sănătoase jigănii, adése meșterșugul ș-au ispitit, atâta cât în toată lumea măcar un dobitoc, pociu dzice, că nu să va afla, al căruia mănuntăi vreodată de iuți și ascuțite bricile lui să nu fie fost despicate".18Constrâns să iasă în față, Lupul se eschivează cu pricepere: "Eu de la cineva filosofiia n-am învățat; și ce poate fi întrebarea aceasta?"19 Doar că Vulpea nu se referă la o filosofie deprinsă din cărți, teoretică, ci la una
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
g zahăr pudră, 250 g sirop de fructe, zahăr vanilat, puțină sare, 200 ml ulei Ouăle se bat cu 300 g lapte, făină, 100 g zahăr tos, vanilia și coajă de portocală, rezultând o compoziție. Portocalele curățate de coajă se despică în felii și fiecare felie se dă prin compoziție, apoi se pun la prăjit în ulei încins și se rumenesc pe amândouă părțile. La sfârșit, se servesc reci și pudrate cu zahăr și sirop de fructe. GOGOȘELE CU ZMEURĂ 4
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]