4,713 matches
-
sentimentul datoriei și loialității față de țară, dar erau atrași și de perspectiva unui salariu fix și spiritul de aventură. În Marea Britanie, apelurile aveau un ecou mai puternic în rândurile claselor de mijloc înstărite, fiind formate batalioanele "Pals ", ca Grimsby Chums, detașamente alcătuite din oameni care provin din aceeași regiune sau comune, înrolându-se împreună, ca tovarăși, multi dintre ei fiind muncitori din aceeași breaslă, sau foști elevi ai unor colegii prestigioase. Se credea că războiul va fi de scurtă durată și
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
locuitori ai satului au participat la revolta populară de la Alesd din 1905, unii fiind uciși, iar alții arestați. Primul război mondial (1914-1918) întrerupe dezvoltarea așezării, mulți fii ai satului căzând eroic pe fronturi pentru o cauză ce le era străină. Detașamentele de secui, în retragere din fața armatelor române care au staționat în zonă, au comis numeroase atrocități pe raza localității, în perioada ianuarie-aprilie 1919, dar mai ales în satul vecin, Birtin. Anul 1930 a adus un eveniment care și-a pus
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
ei, Lysa. Degețel o salvează de actuala lui soție, pe care o împinge în prăpastie prin 'poarta lunii'. Sansa află că Degețel i-a spus Lysei să își otrăvească soțul, pe Jon Arryn, și să dea vina pe Lannisteri. Un detașament al Rondului de Noapte așteaptă vești de la Qhorin Halfhand și Jon Snow. Detașamentul este atacat de legendarele creaturi ale gheții, dar reușește să se retragă. Samwell Tarly îl ucide pe unul dintre Ceilalți cu un pumnal de obsidian, sau "sticla
Iureșul săbiilor () [Corola-website/Science/321803_a_323132]
-
în prăpastie prin 'poarta lunii'. Sansa află că Degețel i-a spus Lysei să își otrăvească soțul, pe Jon Arryn, și să dea vina pe Lannisteri. Un detașament al Rondului de Noapte așteaptă vești de la Qhorin Halfhand și Jon Snow. Detașamentul este atacat de legendarele creaturi ale gheții, dar reușește să se retragă. Samwell Tarly îl ucide pe unul dintre Ceilalți cu un pumnal de obsidian, sau "sticla dragonului". Rondul se regrupează la Fortăreața lui Craster, dar unii dintre frați se
Iureșul săbiilor () [Corola-website/Science/321803_a_323132]
-
bine, căci Thessalonicul a fost ocupat de strategul răsculat al themei Dyrrachion, Nichifor Basilakes. Alexios l-a învins și pe acesta. În vara anului 1079, Constantin Ducas, fratele și asociatul la domnie al lui Mihail al VII-lea, a răzvrătit detașamentele de „nemuritori” (garda grecească, creată după modelul gărzii persane), care erau cantonate pe țărmul răsăritean al Bosforului. După ce au cântărit însă, pe de o parte, promisiunile lui Constantin, iar pe de alta, banii oferiți de Botaniates, „nemuritorii” l-au predat
Nichifor al III-lea Botaniates () [Corola-website/Science/315166_a_316495]
-
i-a mituit pe germanii care apărau unul dintre turnurile zidului Vlachernelor și, atunci când, la 1 aprilie, a început asaltul orașului, aceștia, pe neașteptate, au început să tragă săgeți în spatele nefericiților soldați ai lui Botaneiates, care păzeau Poarta lui Charisios. Detașamentul de avangardă al Paleologului a pătruns în oraș, în urma lui a intrat în Constantinopol întreaga oștire a rebelilor și a început jaful general. Cronicarul Ioan Zonaras își amintea: „Aceasta era o mulțime amestecată de traci, macedoneni, rromi, barbari. Ei se
Nichifor al III-lea Botaniates () [Corola-website/Science/315166_a_316495]
-
nedisciplinată, însă basileul a hotărât să intre în legătură cu Nichifor Melissenos și să-l distrugă pe un răzvrătit cu ajutorul celuilalt. Însă flota pe care ei au încercat s-o trimită la Melissenos a ieșit de sub ascultare. Borilos a scos în piață detașamentele de mercenari, singura forță aptă de luptă din oraș, și i-a propus încă o dată lui Botaneiates să se răfuiască cu Comnenii, care pierduseră controlul asupra oștirii lor. Nichifor al III-lea se zbuciuma, cuprins de panică, și atunci patriarhul
Nichifor al III-lea Botaniates () [Corola-website/Science/315166_a_316495]
-
în zona mlăștinoasă -Făcai, Balta-Verde, Podari, Popoveni- lîngă ruinele castrului roman Pelendava care au constituit locul întărit ("rovine"? poate "ruine" într-o transcriere sau traducere greșită) în care Mircea cel Bătrân pare să-și fi dispus arcașii. Mircea trimisese cîteva detașamente de pedestraști să hărțuiască oastea otomană, pentru a-l atrage pe Baiazid în mlaștini. Baiazid, recunoscut pentru atacurile sale pline de elan și curaj, care nu țineau cont de piedicile puse în cale, a forțat un atac masiv prin zona
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
rămînă în rezervă, păzind frontiera de la Turnu Severin pînă la Turnu Măgurele (dacă otomanii ar fi învins trupele ruso-române, se risca un război în țară) precum și cartierul general al lui Carol I instalat la Poiana Mare, lângă Calafat. Doar câteva detașamente ale Armatei I, majoritatea de cavalerie, au trecut Dunărea la Corabia. Trupele române vor reuși doar cucerirea temporară a redutei Grivița I, în rest, eșecuri însoțite de pierderi mari în fața Griviței I și II, a Rahovei și Opanezului unde lipsa
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
deplasarea cît mai rapidă. Bateria rupe două poduri, armata otomană și civilii care o insoțiseră intră în panică. Osman Pașa capitulează, predîndu-i sabia generalului Cerchez. La 12 ianuarie 1878, o ultima bătălie importantă la care cea mai mare parte dintre detașamente au aparținut Armatei I a fost la Smîrdan, un sat din apropierea Vidinului. Luptele s-au dat pe ulițele satului și pentru fiecare casă, sub ochii calafetenilor care strigau de pe malul românesc privind lupta. Caporalul Ilie Preda din Ișalnița ajunge eroul
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
care serviseră în armata imperială țaristă a fost tranșată în favoarea jägerilor. Cei mai mulți comandanți din războiul de iarnă proveneau din rândurile voluntarilor antițariști. Marșul Jägerilor compusă de Jean Sibelius, pe versurile jägerului Heikki Nurmio, a fost marșul de onoare al multor detașamente ale armatei. În zilele noastre, recruții finlandezi din infanterie sunt în general numiți "jägeri". Pentru misiuni de război se face o deosebire între unitățile de infanterie și cele de jägeri, cele din urmă fiind mai bine echipate și diferit antrenate
Trupele Jägerilor finlandezi () [Corola-website/Science/302414_a_303743]
-
husari). Flancul drept aliat era apărat de armata Marelui Duce Vytautas cel Mare, compusă în special din cavalerie ușoară. Printre forțele de pe flancul drept se aflau steaguri din întreg Marele Ducat al Lituaniei, inclusiv hărțași tătari și, se pare, și detașamentul moldovenesc. Forțele cavalerilor teutoni erau compuse în special din cavalerie grea și infanterie. În rândurile lor se aflau mercenari din vestul Europei, numiți "oaspeți ai Ordinului". Efectivele exacte ale celor două tabere nu pot fi estimate cu ușurință. Istoricii se
Bătălia de la Grunwald () [Corola-website/Science/303048_a_304377]
-
de mărci. În același mod a procedat și cu guvernul, pentru care dispunea de o sumă de 10.000$. Dintre foștii membri ai guvernului, doar Grigore Manoilescu a rămas alături de el, urmând să scape prin trecerea munților, alături de un mic detașament Wehrwolf, condus de Adolf Eichmann, aflat sub ordinele lui Otto Skorzeny, care încerca o operație de rezistență în munți. În momentul în care s-a aflat de sinuciderea lui Führer-ului, operația a fost contramandată, astfel încât Sima și Manoilescu au trebuit
Grigore Manoilescu () [Corola-website/Science/323377_a_324706]
-
un membru al său le indică celor doi traseul de urmat. David și Sirce pornesc spre Marea Piticilor, pe care vor să o traverseze pentru a ajunge la insula Alusni. La bordul vasului cu care călătoresc se întâlnesc cu un detașament de culegătoare de perle și cu intrigantul cuplu Clithonie din Siracuza-Georges Hubert, a căror misiune este de a crea o hartă "maritimă" cu ajutorul viitorului pe care femeia îl citește în palmele piticilor care formează "marea". Dar călătoria ia o turnură
Carnavalul de fier () [Corola-website/Science/328692_a_330021]
-
Venețienii au trimis o solie la mongoli și au stabilit o alianță prin care mongolii se obligau să nu mai distrugă niciun târg european ar mai fi întâlnit în cale. Pe măsură ce mongolii îi urmăreau pe cumani, Jebe a trimis un detașament în Crimeea, unde Republica Genoveză avea câteva târguri. Mongolii au capturat și au jefuit orașul genovez Soldaia. Între timp, Koten s-a grăbit spre curtea ginerelui său, prințul Mstislav cel Viteaz al Galiției. El l-a avertizat pe Mstislav: „Astăzi
Bătălia de la Râul Kalka () [Corola-website/Science/322043_a_323372]
-
în data de 16 octombrie 1941, contribuția informativă a Centrului maiorului Balotescu, a fost adusă la cunoștința Centralei SSI de la București, prin adresa nr. 171 din 23 noiembrie 1941, de către Comandamentul Armatei a IV-a române, implicate în această bătălie: "detașamentul condus de maiorul Balotescu, destinat pentru operațiile din Odessa, a desfășurat o deosebită și bine îndrumată activitate, încă din primele zile ale ocupării orașului". Aceste activități au constat în: "identificarea depozitelor de tot felul, care au fost indicate pe loc
Gheorghe Balotescu () [Corola-website/Science/333285_a_334614]
-
a fost închis, Lenin a fost obligat să fugă și să se refugieze în Finlanda, ziarul bolșevic "Rabotci i Soldat" („Muncintor și soldat”), a fost interzis. Regimentele de mitraliori care au sprijinit revoluția au fost desființate, trimise pe front, în detașamente mici, muncitorii au fost dezarmați. de oameni trebuia să plece din Petrograd, „agitatorii” au fost închiși. Pedeapsa cu moartea, abolită în februarie, a fost reinstitutită. Pe front, reinstituirea disciplinei stricte a fost ceva brutal după libertatea dată de "prikazul" nr.
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
dusese la răsturnarea lui Nicolae al II-lea și a lui Kerenski. Nevoia de a continua rechizițiile de cereale pentru a supraviețui poartă în ea sămânța unui grav conflict cu țărănimea. Sovietele au organizat, astfel, încă din primăvara anului 1918, detașamente de muncitori, care efectuau rechizițiile în mediul rural. Violența frecventă a metodelor acestora, împreună cu cea a rezistenței țărănești, a dus la o scădere semnificativă a producției agricole. Mai târziu, , în timp ce proclamau liberul schimb, aveau și ei să se vadă obligați
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
1 aprilie 1918, că războiul civil s-a terminat. s-au desfășurat în Kuban, unde sovietele s-au mutat temporar la Ekaterinodar. În ce privește insurecția cazacilor din Ural, ea s-a încheiat cu un eșec. Pe , armata a fost împărțită în detașamente fie albe, care armatei albe a lui Denikin, fie roșii. Al Doilea Congres al Sovietelor aprobase numirea guvernului, compus exclusiv din bolșevici. Cu toate acestea, pentru mulți activiști bolșevici, această soluție nu era acceptabilă. Încă din a doua zi după
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
a mai cuprins decât bolșevici. Pe 16 iulie, ziarul lui Maxim Gorki, "Viața Nouă", a fost interzis de poliția politică. În orașe, situația alimentară a rămas explozivă. Bolșevicii nu au avut de ales și au reluat rechizițiile obligatorii efectuate de detașamente de orășeni înarmați. Aceasta a stârnit zona rurală împotriva puterii urbane, și a înstrăinat partidul de țărănimea pe care i-o câștigase decretul privind pământul. 150 de răscoale țărănești au fost reprimate în toată Rusia doar în luna iulie 1918
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
Teroarea Albă, rolurile ideologiei, ale actelor de violență spontane și, respectiv, ale celor decise „de sus” de către autorități, sunt încă mult discutate. Conform lui , „Teroarea Albă nu a fost niciodată erijată în sistem. Ea a fost, aproape întotdeauna, făptuită de detașamentele necontrolate, scăpate de autoritatea comandamentului militar, care încercau, fără succes, să facă pe plac guvernului.(...) [Ea] a rămas cel mai adesea o represiune polițienească la nivelul serviciilor de contra-informații militare”. Alți istorici consideră, dimpotrivă, că ideologia - inclusiv asimilarea comuniștilor cu
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
au fost epurate, bolșevizate și transformate într-un mecanism de control al statului, cooperativele au fost absorbite, sovietele transformate în organisme de fațadă. În 1920, Troțki a stârnit controverse pe scară largă când a propus „militarizarea” muncii. În mediul rural, detașamentele armate au trecut cu violență, la rechiziționarea forțată de cereale pentru a hrăni orașele și Armata Roșie. Puterea a depus și un imens efort de alfabetizare, educație și propagandă destinat soldaților și maselor populare. S-a încurajat efervescența artistică, artiștii
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
În 1935 a fost avansat General de Brigadă, iar în 1940 General de Divizie. Funcții militare: Pe 6 august 1940 este trecut în rezervă și repartizat ca ofițer de rezervă în Marele Stat Major. După 1945, a organizat în Oltenia detașamente de rezistență anticomunistă. A fost arestat în octombrie 1948 fiind învinuit că a acceptat să devină șeful unei organizații subversive teroriste ca unul ce avea suprafață politică, cunoștințe și relații, activitate contra intereselor Republicii Populare Române. În ziua de 21
Ioan Carlaonț () [Corola-website/Science/315372_a_316701]
-
Comandamentului Forțelor Terestre (2003-2004). Înecpând cu data de 1 decembrie 2004, generalul-maior dr. Teodor Frunzeti a îndeplinit funcția de comandant al Comandamentului 2 Operațional Întrunit "Mareșal Alexandru Averescu" - fosta Armată a 2-a. În această calitate, el a condus activitățile detașamentelor românești din teatrele de operații și a coordonat planificarea, organizarea și conducerea exercițiilor naționale și multinaționale.. La data de 15 martie 2006, este numit în funcția de director adjunct al Statului Major General. La data de 3 noiembrie 2006, generalul
Teodor Frunzeti () [Corola-website/Science/311430_a_312759]
-
a continuat ulterior în lagărele Avezzano, Albano Laziale și Cittaducale. Constantin Gomboș în „Dacoromania” afirmă prezența de facto pe front în preajma armistițiului, a încă unui pluton de de voluntari, afirmație susținută de către Gorge Coroamă în „Siamo de novo Insieme”. Primul detașament al noii legiuni a intrat în dispozitivul de luptă de pe front la data de 24 octombrie 1918, pentru a lupta până pe 3 noiembrie 1918, data încheierii armistițiului dintre Antantă și Austro-Ungaria, în cadrul bătăliei de la Vittorio Veneto. În condițiile în care
Legiunea Voluntarilor Români din Italia () [Corola-website/Science/335419_a_336748]