6,621 matches
-
dimensiunea pieței); c) competitivitatea firmelor nu este influențată de dimensiunea pieței. 13. Piața de desfacere a firmei dumneavoastră este: a) locală; b) județeană; c) regională (la nivelul câtorva județe învecinate); d) națională; e) doar externă; f) internă și externă. Factorii determinanți ai competitivității economice 250 14. Desfășurarea activităților economice în firma dumnea voastră necesită: a) importuri de bunuri economice; b) exporturi de bunuri economice; c) importuri și exporturi de bunuri economice; d) acțiune doar pe piața internă (în interiorul granițelor țării). 15
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
forța de muncă, educația inadecvată a forței de muncă, inflația, lipsa de etică a forței de muncă autohtone, impactul cursului valutar, criminalitatea, instabilitatea guvernamentală, sărăcia sistemului sanitar. La rezultate asemănătoare s-a ajuns și în urma realizării cercetării privind impactul factorilor determinanți ai competitivității economice asupra întreprinderilor din Regiunea Vest: majoritatea subiecților chestionați declară că mediul instituțional din România este extrem de ineficient; aproape trei sferturi dintre persoanele intervievate consideră că infrastructura din țara noastră este insuficient dezvoltată, atât ca dimensiuni, cât și
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
din România prezintă fluctuații și generează un nivel mai redus al investițiilor; marea parte a subiecților intervievați consideră că serviciile de sănătate din România sunt nesatisfăcătoare și mult sub nivelul Uniunii Europene; majoritatea celor chestionați afirmă că instruirea angajaților este determinantă în succesul unei firme; marea parte a respondenților consideră că nivelul de pregătire universitară oferit de sistemul de învățământ românesc este ridicat din punct de vedere teoretic, dar insuficient din punct de vedere practic și foarte puțini sunt cei care
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Belascu, L., 2010, „Revizuirea Strategiei Lisabona post-2010 din perspectiva cadrului general al UE 2020 (I)”, Rondul de Sibiu, 12 septembrie, p. 20 Buckley, P.J., 1988, „Measures of International Competitiveness: A Critical Survey”, Journal of industrial Marketing Management, p. 19 Factorii determinanți ai competitivității economice 262 Cătoiu, I. (coordonator), 2009, Cercetări de marketing, Editura Uranus, București Chiciundean, I., Țoneș, V., 2002, Gestionarea crizelor de imagine, Editura Comunicare.ro, București Chirouze, Y., 1993, Le marketing, les etudes prealables a la prise de decision
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
9, pp. 991-999 Kotler, P., 2006, Managementul marketingului, Editura Teora, București Krugman, P.R., 1986, Strategic Trade Policy and the New International Economics, Cambridge, MA: MIT Press Lawton, T., 1999, European Industrial Policy and Competitiveness: Concepts and Instruments, Macmillan, Basingstoke Factorii determinanți ai competitivității economice 264 Manoilescu, M., 1986, Forțele naționale productive și comerțul exterior. Teoria protecționismului și a schimbului internațional, Editura Științifică și Enciclopedică, București Marcy, G., 1976, Economie internationale, PUF, Paris Mareș, D., Crăciunescu, V., 1973, Economia cercetării și dezvoltării
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Economic Growth, Cambridge University Press Rujan O., Teorii și modele privind relațiile economice internaționale, Biblioteca ASE, lucrare disponibilă online la: http://www.biblioteca digitala.ase.ro/biblioteca/carte 2.asp?id=139& idb=23 (accesat la 3 martie 2011) Factorii determinanți ai competitivității economice 266 Russu, C., 1999, Management strategic, Editura All Beck, București Rutkauskas, V.A., 2008, „On the sustainability of regional competitiveness development considering risk”, Tehnological and economic development of economy, Baltic Journal on Sustainability, No. 14, pp. 89
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
International Institute for Management Development, World Competitiveness Yearbook 2010 Planul Național de Dezvoltare 2007-2013, Creșterea competitivității economice și dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere, București Report of the Select Committee of the House of Lords on Overseas Trade, 1985 Factorii determinanți ai competitivității economice 268 UNCTAD, World Investment Report 2004. The Shift Towards Services, New York and Geneva World Economic Forum, The Global Competitiveness Report, 2008-2009 World Economic Forum, The Global Competitiveness Report, 2010-2011
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
în parte, fiind un proces care face legătura nu numai între producător și consumator, dar și între activitatea economică și cea socială<footnote Ibidem. footnote>. Capitolul 3 Clasificări ale factorilor de influență ai comportamentului consumatorului 3.1. Necesitatea studierii factorilor determinanți ai comportamentului consumatorului 3.2. Clasificări ale variabilelor explicative ale comportamentului consumatorului Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • înțelege că asupra comportamentului consumatorului acționează o serie de factori; • cunoaște diferitele clasificări ale determinanților comportamentului consumatorului. Cuvinte-cheie: variabilele explicative (determinați
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
comportamentului consumatorului Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • înțelege că asupra comportamentului consumatorului acționează o serie de factori; • cunoaște diferitele clasificări ale determinanților comportamentului consumatorului. Cuvinte-cheie: variabilele explicative (determinați/factori), factori endogeni, factori exogeni. 3.1. Necesitatea studierii factorilor determinanți ai comportamentului consumatorului Complexitatea consumului<footnote Andrei Anghelina, op. cit., 2011b, pp. 11-22. footnote> nu poate fi explicată decât prin identificarea și analiza tuturor acelor factori care acționează asupra purtătorului cererii. Înțelegând actul de cumpărare nu ca o simplă reacție între
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
fructe și legume. Culorile vii, așa cum arătam mai sus, ar trebui utilizate în magazinele pentru copii și tineri, verdele închis pentru confecțiile bărbătești tradiționale, culorile pastelate în cazul confecțiilor feminine. Culoarea este indisolubilă de lumină, în alegerea luminii un criteriu determinant constituindu-l confortul vizual al clienților. De asemenea, se acordă o atenție tot mai mare modului de colorare a tencuielilor, preferându-se nuanțele calde care să favorizeze o bună dispoziție. În prezent, problema culorilor a luat o mare amploare și
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
se referă la relațiile pe care un individ le are cu semenii săi. Deoarece oamenii se simt cel mai bine când sunt împreună cu cei care au comportamente și valori asemănătore, apartenența la un anumit grup și interacțiunile sunt considerate un determinant primar al clasei sociale a unei persoane. Socializarea este procesul prin care o persoană învață anumite lucruri, încă din primii ani, din participarea la viața comunității. Puterea reprezintă potențialul oamenilor de a-i influența pe alții, fapt care îi situează
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
în parte, fiind un proces care face legătura nu numai între producător și consumator, dar și între activitatea economică și cea socială<footnote Ibidem. footnote>. Capitolul 3 Clasificări ale factorilor de influență ai comportamentului consumatorului 3.1. Necesitatea studierii factorilor determinanți ai comportamentului consumatorului 3.2. Clasificări ale variabilelor explicative ale comportamentului consumatorului Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • înțelege că asupra comportamentului consumatorului acționează o serie de factori; • cunoaște diferitele clasificări ale determinanților comportamentului consumatorului. Cuvinte-cheie: variabilele explicative (determinați
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
comportamentului consumatorului Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • înțelege că asupra comportamentului consumatorului acționează o serie de factori; • cunoaște diferitele clasificări ale determinanților comportamentului consumatorului. Cuvinte-cheie: variabilele explicative (determinați/factori), factori endogeni, factori exogeni. 3.1. Necesitatea studierii factorilor determinanți ai comportamentului consumatorului Complexitatea consumului<footnote Andrei Anghelina, op. cit., 2011b, pp. 11-22. footnote> nu poate fi explicată decât prin identificarea și analiza tuturor acelor factori care acționează asupra purtătorului cererii. Înțelegând actul de cumpărare nu ca o simplă reacție între
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
fructe și legume. Culorile vii, așa cum arătam mai sus, ar trebui utilizate în magazinele pentru copii și tineri, verdele închis pentru confecțiile bărbătești tradiționale, culorile pastelate în cazul confecțiilor feminine. Culoarea este indisolubilă de lumină, în alegerea luminii un criteriu determinant constituindu-l confortul vizual al clienților. De asemenea, se acordă o atenție tot mai mare modului de colorare a tencuielilor, preferându-se nuanțele calde care să favorizeze o bună dispoziție. În prezent, problema culorilor a luat o mare amploare și
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
se referă la relațiile pe care un individ le are cu semenii săi. Deoarece oamenii se simt cel mai bine când sunt împreună cu cei care au comportamente și valori asemănătore, apartenența la un anumit grup și interacțiunile sunt considerate un determinant primar al clasei sociale a unei persoane. Socializarea este procesul prin care o persoană învață anumite lucruri, încă din primii ani, din participarea la viața comunității. Puterea reprezintă potențialul oamenilor de a-i influența pe alții, fapt care îi situează
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
integrării europene a țării noastre, cel de preaderare și cel de aderare. Al doilea stadiu se compune din trei faze: Piața comună, Piața unică europeană și Uniunea economică și monetară (numită Uniunea Europeană), unde munca pe baza proiectelor are un rol determinant. Activitățile pe bază de proiect, în domeniul integrării europene, se pot desfășura pe următoarele componente<footnote Iancu, A., Liberalizare, integrare și sistemul industrial, Editura Expert, București, 2002. footnote>: 1) Piața comună, pentru extinderea comerțului liber la toate produsele; deschiderea totală
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
respectiv analogia tranziției cu exodul biblic și analogia tranziției cu jocul de șah. Opoziția dintre cele două analogii, a exodului biblic și a jocului de șah, duce la identificarea clară a două concepții asupra procesului de reformă. În primul caz, determinantă este viziunea dependenței de cale - schimbarea este predeterminată prin punctul de pornire (voința divină în secvența biblică), experiența reformelor parțiale în perioada de pretranziție (pentru cazul procesului de reformă). Cele două analogii trimit la concepții cu funcții diferite. Prin raportare
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
și rolul pe care trebuie să-l joace ordinea legală în economia internațională<footnote Albert Michel, op. cit., p. 70 și urm. footnote>. Tipul sau modelul neoamerican se caracterizează, în principal, prin următoarele: sector public neglijabil cu tendință de reducere; rolul determinant al pieței în circulația bunurilor de la producător la consumator; stimularea ofertei ca bază a politicii economice; dependența prețurilor de condițiile aleatorii ale pieței; fiscalitate redusă; intervenția statului neglijabilă, cel puțin la nivelul administrației centrale; întreprinderea, ca centru al deciziilor economice
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
timp aparte dedicat comprehensiunii. Viziunea frumosului colapsează în vizuina obscură a experienței sublimului. Ochiul se fărămițează. Reapare, în schimb, nostalgia „tinereții fără bătrânețe”, ameliorată doar de legile televizuale ale iconoclasmului. Dimensiunea erotică a sublimului cu funcție de Ersatz nu este neapărat determinantă. Aceeași critică a „prezenței” și „identității” poate ajunge denunț estetic al reprezentării printr-o cenzură belicoasă a proporțiilor. Aici, problematica metafizică reapare sub o înfățișare mai generoasă. Războiul cubist împotriva reprezentării continuă, atunci când nici contemplația iconică a medievalilor, nici transfigurarea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
confruntarea cu aspectele practice pentru a observa confirmarea sau infirmarea unor idei și teze circumscrise acestui domeniu. Prin urmare, aceste dificultăți există, dar ele nu trebuie să descurajeze. Încercările de a aduce unele clarificări și argumente în susținerea cauzelor, factorilor determinanți, implicațiilor, contribuțiilor, semnificațiilor, valențelor, reperelor, valorilor privind problematica securității și apărării europene actuale constituie un efort de analiză și de interpretare de la care nu ar trebui să se abdice, context în care responsabilul european trebuie să fie în același timp
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
securității colective a fost președintele american Woodrow Wilson (1856-1924), personalitate remarcabilă care a observat că politica de putere în relațiile internaționale se putea înfăptui numai prin intermediul forței armate. Potrivit opiniei sale, războaiele sunt recurente, iar puterea militară joacă un rol determinant în obținerea victoriei. Din această teză wilsoniană, se punea problema cum pot fi stăpânite războaiele? Răspunsul a fost dat de efectele securității colective, care are un obiect precis: a interzice folosirea arbitrară și agresivă a forței armate. De aceea și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
O. erau și ele împărțite cu privire la C.E.A.: o parte a socialiștilor și dreapta moderată erau ostili reînarmării Germaniei, din cauza naționalismului și neîncrederii în supranaționalism. Doar partidul lui Robert Schuman rămăsese aproape în unanimitate favorabil integrării europene. Ceea ce a fost determinant pentru soarta tratatului a fost situația politică și parlamentară din acea perioadă. A doua legislatură a Adunării Naționale, ieșită din alegerile din 17 iunie 1951, a produs schimbarea echilibrului guvernamental prin trecerea socialiștilor în opoziție și intrarea în majoritate a
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
interguvernamentalistă este accea care se opune concepției federaliste. Ea postulează cum să fie dinamicile instituționale supranaționale, și anume guvernele naționale să fie acelea care rămân principalii actori de integrare europeană. Instituțiile europene exercită anumite funcții, dar ele nu constituie factorul determinant în această integrare. Această teorie s-a dezvoltat, începând din anii 1960, având la bază ideea potrivit căreia crearea Comunităților Europene nu presupunea, în mod automat, formarea unui guvern european. Potrivit acestei concepții interguvernamentale, statele naționale nu trebuiau să dispară
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
real (problema nestructurată) pentru a releva disfuncționalitățile și elementele care generează dificultăți în funcționarea acestuia, fără ca analistul să-și impună propriul punct de vedere asupra situației investigate. Apoi, se face o investigare detaliată a situației/problemelor pentru a evidenția factorii determinanți care influențează procesele, elementele care provoacă schimbări, dependențele cauzale, elementele afectate de astfel de schimbări continue în timpul procesului, precum și legăturile dintre structura și funcționalitatea sistemului, dubletul structură funcționalitate desemnând climatul sistemului. În continuare, analiștii definesc elementele de structură referitoare la
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
a două firme off-shore, ceea ce poate face dificilă responsabilitatea firmei față de oricare dezastru creat; - pe plan mondial, companiile de asigurare și-au reevaluat politica față de unitățile miniere și au refuzat acoperirea tuturor riscurilor de asigurare. Calitatea actului de decizie este determinantă pentru încadrarea unui proiect sau a unei investiții în valorificarea resurselor naturale în criteriile interesului național și obținerea unor beneficii maxime pentru proprietar și populația din zonă. Este cert că decidentul trebuie să prezinte excelență profesională, integritate morală, calități nu
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]