1,754 matches
-
a acționa în mod autonom - s] nu fie considerat] un aspect al lumii naturale. Cauzalitatea și libertatea intervin în domenii distincte; cunoașterea ține de primă, iar libertatea de cea de-a doua. Soluția dat] de Kant problemei libert]ții și determinismului este tr]s]tură fundamental] cea mai controversat] a filosofiei sale morale și care face diferența între concepția să și majoritatea scrierilor etice ale secolului XX, inclusiv acelea clasificate că „etic] kantian]”. Întrebarea fundamental] în jurul c]reia își plaseaz] Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a propriilor probleme și își g]sesc resursele necesare schimb]rii (acesta este unul dintre meritele psihoterapiei). Faptul c] oamenii se schimb] (renunț] la b]utur], devin mai miloși sau mai r]i) este o realitate incontestabil] (capitolul 47, „Implicațiile determinismului”). Teoriile care ignor] aspectul virtuților prezint] și inconvenientul c] nu acord] atenție acelor aspecte ale vieții care determin] formarea caracterului, cum ar fi decizia de c]s]torie, de a avea copii, de a-și formă prieteni sau de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Morality: A Collection of Esasys (Garden City, New York: Anchor/Doubleday, 1973). Sidgwick, H.: The Methods of Ethics (1874), 7th edn (1907), reeditat] (New York, Dover, 1966). Toulmin, S.C.: The Place of Reason în Ethics (Cambridge: Cambridge University Press, 1950). 47 Implicațiile determinismului Robert Young i. Ce înseamn] determinismul și de ce conteaz] din punct de vedere etic Determinismul este o doctrin] care ridic] pretenții asupra naturii lumii sau, dac] preferați, este o doctrin] metafizic]. În întâmpinarea scopurilor noastre vom conveni asupra faptului c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
City, New York: Anchor/Doubleday, 1973). Sidgwick, H.: The Methods of Ethics (1874), 7th edn (1907), reeditat] (New York, Dover, 1966). Toulmin, S.C.: The Place of Reason în Ethics (Cambridge: Cambridge University Press, 1950). 47 Implicațiile determinismului Robert Young i. Ce înseamn] determinismul și de ce conteaz] din punct de vedere etic Determinismul este o doctrin] care ridic] pretenții asupra naturii lumii sau, dac] preferați, este o doctrin] metafizic]. În întâmpinarea scopurilor noastre vom conveni asupra faptului c] doctrina determinismului afirm] c] starea întregului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
of Ethics (1874), 7th edn (1907), reeditat] (New York, Dover, 1966). Toulmin, S.C.: The Place of Reason în Ethics (Cambridge: Cambridge University Press, 1950). 47 Implicațiile determinismului Robert Young i. Ce înseamn] determinismul și de ce conteaz] din punct de vedere etic Determinismul este o doctrin] care ridic] pretenții asupra naturii lumii sau, dac] preferați, este o doctrin] metafizic]. În întâmpinarea scopurilor noastre vom conveni asupra faptului c] doctrina determinismului afirm] c] starea întregului univers la orice moment dat este legat] prin legi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Young i. Ce înseamn] determinismul și de ce conteaz] din punct de vedere etic Determinismul este o doctrin] care ridic] pretenții asupra naturii lumii sau, dac] preferați, este o doctrin] metafizic]. În întâmpinarea scopurilor noastre vom conveni asupra faptului c] doctrina determinismului afirm] c] starea întregului univers la orice moment dat este legat] prin legi cauzale atât de st]rile anterioare, cât și de cele ulterioare. Sau, pentru a explica lucrurile mai clar: toate st]rile universului sunt rezultatul unor condiții anterioare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întregului univers la un moment dat și despre legile cauzale care guverneaz] procesele acestuia din urm], starea universului în orice moment viitor (sau, firește, a oric]rui moment din trecut) ar putea fi dedus]. (Pentru mai multe detalii privind doctrina determinismului vezi Honderich, 1988.) M] voi concentra în acest eseu asupra implicațiilor etice, presupuse a fi de temut, ale adev]rului determinismului. La început totuși trebuie s] las deoparte unul dintre argumentele care susțin c] determinismul nu poate fi adev]rât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
viitor (sau, firește, a oric]rui moment din trecut) ar putea fi dedus]. (Pentru mai multe detalii privind doctrina determinismului vezi Honderich, 1988.) M] voi concentra în acest eseu asupra implicațiilor etice, presupuse a fi de temut, ale adev]rului determinismului. La început totuși trebuie s] las deoparte unul dintre argumentele care susțin c] determinismul nu poate fi adev]rât. În succinta caracterizare a determinismului realizat] anterior am menționat ideea unui cunosc]tor perfect. Aceasta ar putea sugera c] doctrina determinismului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai multe detalii privind doctrina determinismului vezi Honderich, 1988.) M] voi concentra în acest eseu asupra implicațiilor etice, presupuse a fi de temut, ale adev]rului determinismului. La început totuși trebuie s] las deoparte unul dintre argumentele care susțin c] determinismul nu poate fi adev]rât. În succinta caracterizare a determinismului realizat] anterior am menționat ideea unui cunosc]tor perfect. Aceasta ar putea sugera c] doctrina determinismului este una epistemologic] (o doctrin] despre ceea ce poate fi cunoscut), măi degrab] decât una
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
voi concentra în acest eseu asupra implicațiilor etice, presupuse a fi de temut, ale adev]rului determinismului. La început totuși trebuie s] las deoparte unul dintre argumentele care susțin c] determinismul nu poate fi adev]rât. În succinta caracterizare a determinismului realizat] anterior am menționat ideea unui cunosc]tor perfect. Aceasta ar putea sugera c] doctrina determinismului este una epistemologic] (o doctrin] despre ceea ce poate fi cunoscut), măi degrab] decât una metafizic], așa cum sugerasem inițial. Cu toate acestea, dac] lumea este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
determinismului. La început totuși trebuie s] las deoparte unul dintre argumentele care susțin c] determinismul nu poate fi adev]rât. În succinta caracterizare a determinismului realizat] anterior am menționat ideea unui cunosc]tor perfect. Aceasta ar putea sugera c] doctrina determinismului este una epistemologic] (o doctrin] despre ceea ce poate fi cunoscut), măi degrab] decât una metafizic], așa cum sugerasem inițial. Cu toate acestea, dac] lumea este determinist], faptul c] este așa nu va depinde de existența unui cunosc]tor perfect sau a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este așa nu va depinde de existența unui cunosc]tor perfect sau a vreunui alt tip de cunosc]tor. Trebuie insistat asupra acestui punct pentru c] au existat mulți (cum ar fi Lucas, 1970) care au încercat s] atace doctrina determinismului și presupusele sale implicații etice, argumentând c] exist] obstacole conceptuale în calea prezicerii acțiunii umane, care sunt f]r] egal în cazul evenimentelor fizice că uraganele și orbitele sateliților. Ei concluzioneaz] c] a sugera faptul c] deciziile și acțiunile umane
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din punct de vedere logic, printre elementele care compun starea universului în orice moment sau st]rile în momente diferite se vor num]ra și gândurile omenești, decizii, acțiuni și altele asemenea lor. Ceea ce cred mulți oameni este c], dac] determinismul este adev]rât, aceasta ameninț] tocmai asemenea activit]ți umane. În particular, pentru mulți pare c] dac] deciziile și acțiunile noastre ar fi determinate ele nu ar mai avea nici un efect practic asupra lumii și ar reprezenta simple epifenomene. Ba
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nici un efect practic asupra lumii și ar reprezenta simple epifenomene. Ba mai r]u, lipsa libert]ții noastre ar semnala faptul c] nu putem influența în nici un fel caracterul moral al lumii în care tr]im. Motivul este c], dac] determinismul ar fi adev]rât, ființele umane nu ar deține mai mult control asupra a ceea ce li întâmpl] decât un somon care se întoarce la locurile unde își depune icrele sau decât o roat] zimțat] într-o mașin]rie. Totuși, deși
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a demonstra c] un asemenea comportament nu este pur si simplu un tropism asemenea „rotirii” unei flori a soarelui dup] soare. S] presupunem c] acesta ar fi un fapt stabilit. Nu ar fi cu toate acestea adev]rât c], dac] determinismul are valoare de adev]r, atunci intențiile noastre sunt determinate și, dac] așa stau lucrurile, nu ar rezulta c] purtarea noastr] se afl] dincolo de controlul nostru? Că agenți care acționeaz] în mod intențional, noi am fi diferiți de floarea-soarelui, moliile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pot fi derivate diverse efecte dintr-o asemenea concluzie. De exemplu, se crede foarte mult, dac] nu chiar în mod unanim (vezi Frankfurt, 1969) c] a fi capabil s] acționezi altfel este necesar pentru existența responsabilit]ții morale. Dar dac] determinismul ar fi adev]rât, se pare c] nimeni nu ar putea face altfel și, astfel, nimeni nu ar fi responsabil pentru vreo decizie sau acțiune. Dac] responsabilitatea moral] (nu doar responsabilitatea cauzal]) constituie o condiție pentru vin], învinuire, pedeaps] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
m în prezent (care se bazeaz] pe ideea c] r]uf]c]torii sunt responsabili pentru relele lor, idee care poate fi respins], firește, dac] se demonstreaz] c] exist] justific]ri adecvate). Unii merg pan] la a afirma c], dac] determinismul ar fi adev]rât și noi, prin urmare, nu suntem agenți liberi, morală ins]și nu mai are important]. Se consider] c] nihilismul moral, doctrina potrivit c]reia nimic din ceea ce este moral nu conteaz], deriv] din lipsă noastr] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de libertate deoarece incapacitatea noastr] de a exercita vreun control asupra calit]ții morale a propriului comportament elimin] orice semnificație moral] din cadrul acelui comportament. (Pentru „nihilism” vezi și capitolul 38, „Subiectivismul”). O expunere formal] a cursului argumentației de la adev]rul determinismului la negarea libert]ții, a responsabilit]ții și a semnificației moralei ar contribui la clarificarea acestor puncte de vedere. Iat] o asemenea expunere a argumentelor: 1) Dac] deciziile și acțiunile umane sunt determinate, atunci pentru toate aceste decizii și acțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mod decât o face altcineva. 4) Din moment ce, pentru că agenții s] se comporte în mod liber - adic], s] poat] decide sau acționa și altfel decât o fac -, sunt necesare, printre altele, decizii și acțiuni responsabile din punct de vedere moral, dac] determinismul este adev]rât, nimeni nu decide sau acționa vreodat] într-un mod responsabil moral. 5) Dac] nimeni nu acționeaz] vreodat] liber sau într-un mod responsabil din punct de vedere moral, numeroase practici morale (și legale) își pierd justificarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și, în felul acesta, morală ins]și nu poate fi întemeiat] obiectiv. îi. Trei r]spunsuri tradiționale la aceast] problem] Sarcina care se impune în continuare este de a evalua validitatea acestui argument. Un început firesc este modul în care determinismul se refer] la libertate. Expunerea pe care am f]cut-o raționamentului implic] faptul c] relația dintre determinism și libertate este una de incompatibilitate. Cei care consider] c] adev]rul determinismului și faptul c] suntem liberi nu pot fi adev]rate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la aceast] problem] Sarcina care se impune în continuare este de a evalua validitatea acestui argument. Un început firesc este modul în care determinismul se refer] la libertate. Expunerea pe care am f]cut-o raționamentului implic] faptul c] relația dintre determinism și libertate este una de incompatibilitate. Cei care consider] c] adev]rul determinismului și faptul c] suntem liberi nu pot fi adev]rate simultan sunt cunoscuți că incompatibiliști. Un moment de cugetare ne va ar]ta clar c] pot exista
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
validitatea acestui argument. Un început firesc este modul în care determinismul se refer] la libertate. Expunerea pe care am f]cut-o raționamentului implic] faptul c] relația dintre determinism și libertate este una de incompatibilitate. Cei care consider] c] adev]rul determinismului și faptul c] suntem liberi nu pot fi adev]rate simultan sunt cunoscuți că incompatibiliști. Un moment de cugetare ne va ar]ta clar c] pot exista atât incompatibiliști care cred c] avem toate motivele s] consider]m c] lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atât incompatibiliști care cred c] avem toate motivele s] consider]m c] lumea este determinist] și s] concluzion]m, ca atare, c] nu putem fi liberi, cât și incompatibiliști care sunt convinși c] suntem liberi și concluzioneaz], prin urmare, c] determinismul trebuie s] fie fals. Și, într-adev]r, ambele tipuri de incompatibiliști exist]. Primii sunt cunoscuți că „determiniști radicali” (din cauza intransigentei acestora în privința implicațiilor determinismului). Argumentația schițat] mai sus este una cu care numeroși determiniști radicali ar fi întru totul de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi liberi, cât și incompatibiliști care sunt convinși c] suntem liberi și concluzioneaz], prin urmare, c] determinismul trebuie s] fie fals. Și, într-adev]r, ambele tipuri de incompatibiliști exist]. Primii sunt cunoscuți că „determiniști radicali” (din cauza intransigentei acestora în privința implicațiilor determinismului). Argumentația schițat] mai sus este una cu care numeroși determiniști radicali ar fi întru totul de acord (cf. Skinner, 1971), dar exist] și alții care s-ar opune pasului 5, adic] pretenției c] nihilismul rezult] din adev]rul determinismului. Aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
implicațiilor determinismului). Argumentația schițat] mai sus este una cu care numeroși determiniști radicali ar fi întru totul de acord (cf. Skinner, 1971), dar exist] și alții care s-ar opune pasului 5, adic] pretenției c] nihilismul rezult] din adev]rul determinismului. Aceștia din urm] adopt] o form] a utilitarismului de un instrumentalism brut, astfel încât atunci când comportamentul este influențabil prin recompens] sau pedeaps], ajutor pozitiv sau negativ și așa mai departe (cf. Edwards, 1961) îl putem considera bun din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]