1,719 matches
-
de inspirație saintsimoniană), dar și în mentalitățile tradiționaliste, cîteodată chiar în cele naționaliste 57. Proudhon constată, de pildă, că "Franța și-a pierdut obiceiurile", și visează să le readucă la viață. La fel și Fourier, care construiește imaginea falansterului din pricina dezgustului ce-i inspiră "frenezia producției", domnia negoțului, dominația unei feudalități mercantile, care îi par a caracteriza societatea vremii sale. "Dar la fel vede lucrurile și Drumond, despre care am vorbit, arătînd rolul important ce-1 deține anatemizarea "cuceririlor" burgheziei în
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
un nedorit efect aproape parodic. Cerșetorul, Copilul mizeriei și alte poeme sociale sunt compuneri retoric-patetice, aducând ecouri din François Coppée și Alfred de Musset. În Zile negre autorul reia, fără finețe, teme ale pesimismului eminescian și ajunge la un cabotin dezgust față de lume. S. a scris nuvele și schițe - Nunta neagră (1883), Nuvele (1884, 1894, 1898) -, mai șterse chiar decât versurile, precum și istorii de colportaj - Corbea (1882), Drăgușin haiducul (1892), Ștefan cel Mare (1892), Aron Vodă cel Cumplit (1893). Stilul e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289941_a_291270]
-
ar putea să pară ciudată preferință lui F. pentru satiră. El este în stihurile lui un ironist nepătimaș și elegant care, șfichiuind subțire, are aerul că se amuză. Dar sunt și clipe când nu-și poate reprimă amărăciunea și nici dezgustul. Scrisă sub impulsul ideilor propagate în Societatea Filarmonica, piesa Comodia vremei (interpretată în 1835 de elevii Școlii de declamație din sânul Societății) ia în derâdere franțuzomania - motiv pentru care I. Heliade-Rădulescu îi va schimba denumirea în Franțuzitele -, deschizând o serie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286928_a_288257]
-
parabolei tragice cu tăișuri atroce). Alte „faruri” vin din pictură - Bosch - și mai ales din cinematografie - Federico Fellini. Începând cu Gardienii luminii, alături de o (discretă) partitură amar erotică, nou și îndrăzneț este zvâcnetul revoltei sub „palpitul grețos al disperării”, al dezgustului de „lepra cuvintelor” și de condiția existenței într-o „provincie bolnavă”. Sub cupola „Marelui Circ” terorizat de „statuia de pluș a Comandorului”, ființa poetului se sufocă „infectată de logos”, sub „niagare de falși martiri și poeți mesianici”, „delirând buimac ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
fundamental" al activității mintale. În condițiile satisfacerii unei trebuințe, cînd interesul este intrinsec, efortul depus este mult mai mare, iar activitatea este atractivă și eficientă, în schimb, o activitate ce nu satisface o trebuință are aspectul unei corvezi și provoacă dezgust. În acest caz apare reflexul de apărare; este necesar un efort de atenție pentru ca reflexul să fie învins; de aici istovirea care însoțește o astfel de activitate și, în consecință, eficiența redusă. Exemplul tipic de activitate desfășurată în scopul satisfacerii
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fiecăruia să se limiteze, fiind conștienți de riscurile pe care le presupune micul ecran. Concluzie Televiziunea favorizează, în anumite cazuri, comportamentele violente - mai ales la cei tineri - prin trei procese: incitarea la violență (descoperim „cum funcționează asta”), desensibilizarea (resimțim un dezgust din ce în ce mai mic față de scenele violente și începe să ne placă) și aderarea (ne identificăm cu un personaj pozitiv și violent). Cel mai bun mijloc de a contracara aceste efecte este de a incita publicul tânăr să ia distanță și să
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
silence activates auditory cortex”, Nature, 434, p. 158. 44. De ce o reclamă pentru haine arată păsări de mare? Emoțiile și amintirile Anumite reclame propun consumatorului imagini șoc care intrigă, dezorientează și produc un sentiment de surpriză care poate ajunge la dezgust. În acest sens, ne amintim o reclamă pentru o celebră marcă de haine care aducea în prim-plan o fotografie a unor păsări de mare de o deversare de petrol în mare. Imagine șocantă care suscită reacții vii. Aceeași marcă
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a încerca să dea un răspuns privind caracterul universal sau particular al semnelor faciale, Paul Ekman a prezentat unui grup de subiecți fotografii cu figuri exprimînd o bucurie, emoție etc.; bucuria a fost identificată în proporție de 93%, surpriza 88%, dezgustul 83%, tristețea 81%, teama 76%, mînia 72% (cu ezitări privind distincția teamă/surpriză); în sprijinul universalității semnelor faciale pledează și modul de comunicare al primatelor; mînia este reprezentată de privirea fixă, descoperirea dinților, iar bucuria de ochii strălucitori și ridicarea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dificil, tulburat de coșmare. Predispoziții morbide (Diateza nrvoasă) Auto-intoxicații prin insuficiența emonctoriilor: gută, litiază, diabet etc. Tendință la deshidratare și scleroză: emfizem, bronșiectazie, aterom cerebral, arterioscleroză, cataractă, gangrenă uscată etc. Tulburări mentale și psihice: insomnii, nevroze (epilepsie, isterie), epuizare nervoasă, dezgust de viață, cefalee, ticuri dureroase etc. Exemple: Ludovic al XI-lea era un atrabiliar caracteristic. Temperamentul atrabiliar este frecvent la rasele orientale și la rasele negre din ținuturile tropicale. Temperamentul atrabiliar se diferențiază în general, după pubertate, mai ales spre
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
nu mai reușește să-și satisfacă dorințele firești. Obsesia lui față de dezlănțuirea considerată drept libertate a spiritului îl duce la căutarea satisfacțiilor din ce în ce mai subnaturale, la distrugerea treptată a elanului, care, deși oarecum persistent, îl umple de culpabilități vagi, pe jumătate dezgust pe jumătate poftă obsedantă, cu toate că banalitatea nu constă numai în căutarea bucuriilor, ci și în arivism cu orice preț. Combinațiile dintre nervozitate și banalizare sînt extrem de numeroase. Trăsătura lor comună este faptul că ele sînt determinate de exaltarea imaginativă considerată
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ar fi cerută chiar de elevi. "Demagogia a deschis porțile Școlii și a permis intrarea drogurilor. Ba chiar a îndrăznit să spună că drogurile sunt mai puțin nocive decât țigările. Tinerii care au reușit să se lase își strigă astăzi dezgustul fiindcă n-au fost preveniți; ceilalți, cei care n-au reușit, continuă să se autodistrugă în doze mici. Demagogia a declarat că Elevul trebuia înainte de toate să fie fericit în clasă și că transmiterea cunoștințelor nu este decât una dintre
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
propune o reacție în fața acestui "vechi proces catastrofal care denaturează învățământul". Un alt membru al rețelei, Alain Talé, promotor al "Cercului poeților dispăruți bis", afirmă că "ucenicii vrăjitori care domnesc în bastioanele IUFM și care adesea s-au grăbit, din dezgust sau carierism, să părăsească învățământul real pentru teoriile academice" sunt "niște nostalgici, inconștienți sau nu, ai diverselor totalitarisme care, de-a lungul secolului XX, au încercat să formeze fiecare un Tineret care să conducă la omul nou [...] datând din epoca
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
reprezentările a numeroase divinități cu mamele de scroafă; - în imaginea porcului, așa cum o găsim în basme: purcelușii exprimând vulnerabilitatea ființei în raport cu atacurile repetate ale lupului. Dihor Mai ales mirosul lui dezgustător îi dă dihorului semnificația în vis. Exprimă repulsia și dezgustul inspirate de pulsiunile percepute de către supraeu drept reprobabile sau de atitudinea celor care calomniază, înșală sau îi fac rău celui care visează. Șobolan, șoarece Șobolanul și șoarecele prezintă un simbolism diametral opus: - șobolanul evocă murdăria, distrugerea și moartea; - șoarecele, subtilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de la pasiunea nebună la dragostea profundă. Expresiile în care apare cuvântul inimă pot fi de o mare utilitate pentru a putea pătrunde semnificația visului, scenariul putând să ghideze alegerea direcției interpretative. Între altele, putem nota: - «a-l durea inima», indicând dezgustul și repulsia; - «o inimă de aur», «a-și pune inima pe tavă» simbolizând generozitatea, compasiunea, empatia; - «o inimă de piatră», «o inimă de gheață», «fără inimă», exprimând insensibilitatea, indiferența; - în sfârșit, «a fi în inima a ceva», adică a ocupa
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
află urmă de Caragiale." Din nuvelistică compartiment extrem de rezistent al operei lui Caragiale O făclie de Paște a întîmpinat rezistența nesemnificativă și fără urmări a lui D. Zamfirescu ("...după ce am isprăvit novela de citit, îmi simțeam mușchii obrazului strîmbați de dezgust") iar exercițiul dramatic 100 de ani va fi aruncat în uitare însoțit de o epigramă semnată Rică: "Veacul nostru-i o minune, Caragiale-o dovedește: Un veac timpul mi se pare Piesa pîn' se isprăvește." În prefața la ediția de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
32, subn. n.]. 49 Omul modern suporta ceea ce Eliade numește "influență unei mitologii difuze", care oferă numeroase modele de imitat ale eroilor reali și imaginari: personaje de român, eroi de război, staruri de cinema etc. "Imitația arhetipurilor trădează un anume dezgust de propria istorie personală și tendința obscură de a transcende momentul istoric local, provincial" [1991, p.135]. 50 "la Parisienne, derrière l'exotisme de son image 1900, cache un symbole plus profond et plus riche. De ce passé, revécu en photographies
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Acest paralelism și aceasta indiferență duce la catastrofă familiei, dezonorându-l pe unul dintre frați, aducându-l la sinucidere pe celalalt: "L'un déshonoré, l'autre assassiné" și distrugând-o pe mama lor. 351 Scenele unde se simte un anumit dezgust al lui Zola sunt cele unde femeia are un rol activ în raporturile sexuale: Renée în La Curée, baroana Sandorf în L'Argent. 352 Opera lui Balzac stă mărturie "dezastrelor produse de pe urma dorinței nesăbuite a transferului de clase" [Cioculescu, p.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ofereau un contrast puternic față de revărsarea bruscă a libertăților și toleranțelor de după 1989. Este deci explicabil că, în mod spontan, bucureștenii "cumsecade", pătrunși de virtuțile și morala comunistă, fascinați de imaginea cuplului perfect al soților Ceaușescu, au fost cuprinși de dezgust și mânie față de tinerii și studenții care au manifestat săptămâni întregi în ianuarie și apoi în primăvara anului 1990 împotriva regimului Iliescu și a ex-frontului devenit partid politic al acestuia. Aceiași oameni cumsecade însă, care îi insultau pe "huligani" golani
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Mihai. Dinspre partea germană, România era văzută ca statul care trădase de două ori Germania, în cele două războaie mondiale, și care se tocmise la sânge vânzând viața cetățenilor ei de origine germană: încă în 1997, cancelarul Kohl evoca cu dezgust vizita lui la Ceaușescu, și nu-i cruța nici pe succesorii imediați ai acestuia. Pe de altă parte, privind de departe la România sub ocupație sovietică, occidentalii nu luaseră în seamă niciodată cu adevărat mișcările foarte active de rezistență anticomunistă
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
tezism. Cu unele variații de tonalitate, rar și de valoare, versurile lui C. Mille, N. Beldiceanu, I. Păun-Pincio, Gheorghe din Moldova, O. Carp, Artur Stavri, D. Anghel (debut) ș.a. se mișcă între confesiunea sentimentală și vibrația protestatară; deziluzie și elan, dezgust și indignare se articulează patetic, schema antinomiilor tranșante, violente fiind de altfel extrem de uzitată. Și înrâurirea lui Eminescu, poet pentru care aici există un cult, se răsfrânge epigonic. La rândul lor, prozatorii „decupează” din realitate fapte diverse, întâmplări ieșite din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
exterioare a unei onorabilități devine un motiv important.” 524 Așadar „prima povestire a Decameronului ne introduce într-un univers conflictual, ironic și contradictoriu”525. „Jupân Ciapperello este un Tartuffe anticipat cu câteva secole, cu deosebirea aceasta: că Molière îți produce dezgust și oroare prin intenția de a-i ațâța pe auditori împotriva ipocriziei, pe când Boccaccio se distrează, cu intenția mai puțin de a te ațâța împotriva ipocritului, cât de a te face să râzi pe socoteala unului duhovnic, a călugărilor creduli
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
plăcerea achiziționării unor podoabe devine mai mare decât orice semn de virtute sau de moralitate. Poate fi cu siguranță încadrată în tipologia donnei demonicata. Prostituția este aspru incriminată, femeile care se vând pentru bani reprezintă ținta unor atacuri puternice, trezind dezgustul celor care înainte le admirau sincer. Gulfardo, protagonist în prima povestire a zilei a opta, la cererea femeii iubite de a-și oferi plăcerile pentru două sute de florini de aur, trăiește o veritabilă transformare, o redirecționare a sentimentelor dinspre admirație
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
inversiune a unui cod prestabilit. După cum în Elegie dragostea tragică a lui se transformă în dragostea tragică a ei, astfel și în Corbaccio, nobilele consecințe ale iubirii și lauda închinată femeilor, două constante ale operelor anterioare, sunt convertite într-un dezgust pentru femei și o privire critică asupra dragostei. Numai în Decameronul cele două puncte de vedere puteau fi întâlnite în mod simultan. În lumea plurivalentă a acestei capodopere toate atitudinile și stilurile de viață coexistă, de la cele mai rafinate și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai profunde depresii. Într-o lucrare publicată în 1973, care a stârnit numeroase controverse și proteste, filozoful american William W. Bartley vede în starea sufletească sumbră a lui Wittgenstein din această perioadă în primul rând expresia sentimentului de vinovăție și dezgust față de sine pe care el l-ar fi resimțit după ce ar fi frecventat, în toamna lui 1920 și în primăvara lui 1921, anumite medii homosexuale ale Vienei. Dacă ținem seama însă cât de mult depășeau exigențele față de sine ale lui
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
fac decât să accentueze stresul 22. Impresionantă, dar alarmantă în același timp, este maniera în care este copiat limbajul trupului (înfățișarea, gesturile, expresiile faciale, pozițiile și mișcările corpului) din realitatea cotidiană în mediul virtual cibernetic, exprimând emoții variate: apropierea, dominația, dezgustul, supunerea, plictisul, interesul, plăcerea etc. Mai mult, realitatea virtuală are capacitatea de a crea noi imagini corporale tridimensionale, pe baza imaginii stocate digital, prin schimbarea unor părți corporale, deformându-le sau înfrumusețându-le (de exemplu, tunsori, coafuri, articole vestimentare, accesorii
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]