1,677 matches
-
mele, era vorba despre tine"529. Fiindcă scrisul, departe de a fi o fugă îl readuce mereu pe Kafka la hârtia pentru muște: "Pagini de caiet care se umplu interminabil cu lucruri pe care le urăști, lucruri care îți inspiră dezgustul sau cel puțin o morocănoasă indiferență și pe care totuși trebuie să le scrii ca să trăiești"530. Pentru a dezvolta problematica noastră, am fi putut să facem un comentariu detaliat al Metamorfozei care ilustrează admirabil constelația ospitalității familiale și domestice
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care vorbea Bowlby)578. Deleuze și Guattari au evocat în schimb faptul că legătura devorează, gândindu-se la un Kafka/Dracula 579. Deficiența legăturilor este și ea revelată în tema hranei materne (cunoaștem atitudinea anorexică a eroului lui Kafka, adică dezgustul de orice hrană, imposibilitatea de a asimila lumea și de a și-o încorpora, făcând din el o ființă deja în exil). Rolul băuturilor la han, berea în care te bălăcești, laptele (evocat de numele Galater) sau cognacul care se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pentru el caracteristică 627. Există o adevărată maladie a numelui, o patologie profundă: căutarea unui cuvânt merge până la starea de rău: În sfârșit, stăpânesc cuvântul "a stigmatiza" și fraza care merge împreună cu el, dar continui să păstrez în gură cu dezgust și cu un sentiment de rușine, ca și cum cuvintele ar fi carne crudă, carne tăiată din trupul meu (atât de mult m-a costat). În sfârșit, rostesc fraza, dar îmi rămâne o mare teroare pentru că văd că totul în mine este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se ajunge decât prin sacrficiu. Arta, ca și Dumnezeul evreilor se hrănește din holocaust. Hai, sfâșie-te, biciuiește-te, rostogolește-te prin cenușă, înjosește materia, scuipă peste trupul tău, smulge-ți inima! Vei fi singur, picioarele îți vor sângera, un dezgust infernal te va însoți în călătorie, nimic din ce pricinuiește bucuria celorlalți nu o va pricinui pe a ta [...] și te vei rostogoli, pierdut în uragan, cu o luminiță în zare. Dar ea va crește, va crește ca un soare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pare a fi introdusă în așa fel încât, dacă ar fi scoasă cu foarfecele, romanul să reziste totuși în liniile lui mari” (p. 17). Față de alți scriitori precum Tudor Arghezi, Monica Lovinescu are o atitudine de continuă mirare însoțită de dezgust căci îi este greu să recunoască faptul că un talent așa de mare - pe care l-a respectat cu sfințenie în copilărie - se poate compromite într-o asemenea manieră încât să considere că „ocuparea țării de către ruși și instaurarea de către
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
zile și balta în care a căzut nu dă nici un ecou - așa cum mă așteptam dar, oricum, e trist, mai trist decât să-mi cadă dintele din față, că nu am bani să-mi aranjez dantura și că, sluțit, voi inspira dezgust și nici o femeie nu se va uita la mine și orice speranță de a comite, o dată măcar, un adulter, ca să știu cum este, va fi pierdută, este pierdută de pe acum. Mi-e rușine să spun că mă topesc de poftă
Pariu cu posteritatea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12540_a_13865]
-
a fost receptată în țară și pe plan internațional. Minimalizat în țară ca om și ca scriitor, plagiat fără rușine la Paris, Caragiale a fost în epoca sa un autor evaluat mult sub valoarea reală a operei sale. De aici dezgustul din ultimii săi ani de viață și dorința de a migra spre Mitteleuropa. După ce a cochetat o vreme cu ideea de a se muta la Cluj (la vremea respectivă orașul transilvan făcea parte din Imperiul Austro-Ungar), Caragiale se stabilește la
Nenea Iancu and sons by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13637_a_14962]
-
goniți din raiuri,/ Pe Pământul tristei veri;/ Voi, sătui de ruguri sfinte/ Și de-atâtea învieri;// De-ați căzut în valea noastră,/ Frați cu noi întru durere,/ Să ne-ntindem la o umbră/ Prin ierboasa încăpere" Balada îngerilor căzuți). Există dezgust: ( "Onan se desfată,/ Seringile îngroapă sămânța în femei/ Și Eva clonează în chiuvetă... Va fi numai seară... de când am ales/ Libertatea de-a fi,/ Numai materie"). Există tristețe și dezolare bacoviene: "Mai ales iarna,/ Din fereastră-n fereastră/ Lovește o
Ferestre de iarbă by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13683_a_15008]
-
merg încet, care mănâncă puțin, hrană uscată. A celor care nu se simt nefericiți și singuri rămași în urma tuturor. Ci milostivi în sărăcia lor, oferă și stăruie în ceva ce nu stă nicidecum, acum, în prețuirea, ci mai degrabă în dezgustul lumii. Întrebarea mea își conține răspunsul, ușor de dedus, la îndemână. Poezia este har, este duh, este dar, și atunci când poetul o zidește pe hârtie și atunci când cititorul o găsește și o prețuiește. În ipostaza lucrului bine făcut, în ipostaza
Întrebarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13717_a_15042]
-
istoria e alcătuită din straturi-straturi, fiecare suprapunîndu-se peste un altul, amenințînd să îl înghită și să îl uzurpe. New Orleans este paradisul carnavalescului, carne vale, spre a-l cîtă pe Codrescu, lumea ispitirii și mortificării carnalului, a poftei și a dezgustului, ambele personificate de tensiunile erotice dintre personaje, fie ele și parodiate, precum în cazul lui Felicity, care e lesbiana, si a polițistului Joe, un ins cu ambiții modeste și o viziune modestă asupra vieții, care pune senin laolaltă ură împotriva
Milenarisme by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17669_a_18994]
-
mediată de o amintire “prăfuită, în zdrențe” despre un oraș industrial, nostalgică, poate, pentru scriitor, anacronică și opresivă pentru bucureșteni. O primă impresie, deja concluzivă, sună astfel: “La București n-am văzut decît noaptea. Noaptea rece, cețoasă și, în zori, dezgust în cerul gurii, gol, deznădejde trivială, muncitori (funcționari? gestionari? femei de serviciu?) așteptînd autobuzul, cenușii, goliți de ei înșiși, încarcerați în această răbdare sau năucire caracteristică nevoiașilor de pretutindeni...”. Privirea se oprește asupra copiilor în zdrențe care țîșnesc la intersecții
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
mundane despre sanatoriul și vindecarea Brunhildei la formulări amintind de bestiariile medievale reflectă în alt plan trecerile de la obiectele și gesturile lumii moderne, apăsat despiritualizată (repere reale: parcul Cișmigiu, teatrul Bulandra, scene de amor în care tandrețea se împletește cu dezgustul și jignirea) la simboluri și sensuri creștine (Dumnezeu, Iahve, mărturisiri de credință și prigoniri, viziuni, îmbătrînirea și moartea care ne condamnă fără să ne dăm seama). Volumul reușește tocmai acolo unde cele două scriituri (corespunzînd celor două lecturi) își răspund
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]
-
1990, evenimentele istorice dau năvală în epistole și ne-am aștepta să aducă o dată cu ele o revigorare, un aer de optimism în lumea chinuită a acestui scriitor. Nu se întîmplă așa, pentru că o luciditate necruțătoare vine să tempereze pînă la dezgust orice posibil avînt. Florin Mugur își dă seama, mai devreme decît mulți, că lucrurile nu o luaseră pe drumul normal. E foarte semnificativ ce se întîmplă la Editura Cartea Românească, unde lucra de mulți ani. Conducerea devine colectivă, e îndepărtat
"De cînd mă știu am trăit într-o paranteză" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15585_a_16910]
-
este mult mai preocupat de însănătoșirea mediului economic și de siguranță zilei de mâine pentru propria familie. Nimic din mascarada și circul pe care le promovați în fiecare zi nu-l mai interesează, singura reacție a acestuia fiind una de dezgust, care se răsfrânge, din păcate, asupra întregii clase politice. Criza morală este cu siguranță cel mai cumplit efect care a lovit populația României în urma guvernării Băsescu-Boc. Până acum, cetățeanul român mai avea o speranță: indiferent de cât de greu i-
HOTĂRÂRE nr. 36 din 13 octombrie 2009 pentru adoptarea moţiunii de cenzură şi retragerea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215989_a_217318]
-
cetatea, evreii fiind pedepsiți pentru părăsirea incintei pe timpul nopții, chiar dacă pe timpul zilei erau lăsați să presteze activitaățile economico-financiare disprețuite de creștini, într-un timp în care politică este influențată puternic de dogme religioase, tradusă în termeni morali, ai gustului și dezgustului, purității și impurității (evreii eretici posibili purtători de sifilis, portretizați că necurați și totodată senzuali și corupători prin obiceiurile lor), politica foarte asemănătoare cu delegarea unui spațiu convenabil pentru romii indezirabili și „mizeri” de la Pată Rât, așa cum apar în multe
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
destul de limitat. Am aflat din om în om însă că minoritățile invitate să participe nu includeau minoritatea romă, cea mai numeroasă de pe teritoriul României. Nimic spectaculos, doar un alt nou gest de marginalizare și desconsiderare. Din când în când însă, dezgustul față de ipocrizia guvernamentală locală[1] și europeană iese la iveală. Am scris un mail Comisiei Europene si am primit următorul răspuns: “Evenimentele organizate reprezintă efortul comun al mai multor parteneri, printre care se numară și Guvernul României - Departamentul pentru Relații
Perturbarea ordinii europene. Relatare de la Lingua Fest 2013 - Ziua Europeană a Limbilor (26 septembrie 2013) () [Corola-website/Science/295699_a_297028]
-
profesioniști, iar faptele prezentate sunt ficționale și nu momente din viața actorilor. Spectacolul reprezintă un spațiu de joc în care participanții au posibilitatea de a încerca diferite situații, de a înțelege diferite comportamente și conflicte (trăiri precum excluderea, vina, responsabilitatea, dezgustul, mânia), fără consecințe reale, și într-o atmosferă protejată. Teatrul devine astfel și mai real decât viața în sine, o realitate extremă, un fel de second life în care suntem jucători concreți (nu virtuali), care aparent este fără miză, dar
Facem sau nu teatru pentru toți? Despre proiectul Noul spectator (Új néző) () [Corola-website/Science/295741_a_297070]
-
râsului se aude undeva, departe, în Vest. El asista la premiera filmului de la Sala Palatului și sesiza ironia situației. Dacă imaginea lui Ceaușescu în timpul Congreselor de Partid, care aveau loc acolo, impunea respect și teamă, acum ea stârnea râsul și dezgustul. Era societatea pregătită în 2010 să-și privească în mod obiectiv fostul conducător și asta să-i aducă eliberare? Dar să poarte discuția despre cum se făceau avorturi în comunism? Poate că da, poate că nu... Ce putem înțelege din
Nu sunt niște domnițe in distress () [Corola-website/Science/296075_a_297404]
-
Homofobia este termenul prin care se definește un "complex de emoții precum anxietatea, dezgustul, aversiunea, furia, stinghereala și frica" pe care le simte o persoană față de un homosexual sau o lesbiană. Ea include, de asemenea, respingerea persoanelor despre care se crede că ar fi gay și a tuturor lucrurilor asociate cu acestea. Întrucât termenul
Homofobie () [Corola-website/Science/300839_a_302168]
-
masculinității la femei. Oamenii de știință din New York, Essex și California au declarat că au găsit dovezi care atestă faptul că homofobii se tem de homosexuali pentru că le amintesc de propria persoană. Din acest motiv, explică cercetătorii, homofobii simt un dezgust intens față de persoanele care întrețin relații intime cu oameni de același sex. Conform studiilor, se pare că indivizii homofobi tind să își reprime adevărata sexualitate deoarece au fost crescuți în familii în care relațiile între persoane de același sex nu
Homofobie () [Corola-website/Science/300839_a_302168]
-
de concert, merge la circ, urmează cursuri la Sorbona și la Collége de France. Plimbându-se prin oraș, la un moment dat, asistă la spectacolul executării unei sentințe capitale într-o piață publică, fapt ce i-a stârnit un profund dezgust. odată ce va vedea ghilotina într-o piață publică. Din Franța a mers în Elveția, iar apoi în Germania, și în cele din urmă s-a întors acasă, la Iasnaia Poliana. Odată ajuns aici, și-a reluat încercările de reformă agricolă
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
prognoze adecvate la nivele superioare. Dennett și Steven Pinker au arătat că prea mulți oameni care se opun științei utilizează termenii "reducționism" și "reducționist" nu pentru a face afirmații coerente privitoare la știință, ci mai degrabă pentru a afișa un dezgust general pentru știință. Mai mult, acești adversari adesea folosesc aceste cuvinte într-un mod alunecos, pentru a face referire la orice nu le place din cadrul științei. Dennett sugerează că acești critici ai reducționismului caută un mod de a salva un
Reducționism științific () [Corola-website/Science/299821_a_301150]
-
succese în librării pentru a mai încerca să se afirme și în teatru. "Thérèse Raquin", dramă în patru acte, îi va da această ocazie în 1873. Piesa este reprezentată pentru prima oară la Teatrul Renașterii din Paris și stârnește atât dezgust cât și admirație sinceră în rândul criticilor. "Moștenitorii Rabourdin" ("Les Héritiers Rabourdin") din 1874 este un eșec ignorat de critici și public. "Mugurele de trandafir" ("Le Bouton de rose"), comedie în trei acte, nu este reprezentată decât de șapte ori
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
dezvoltă, în timpul anilor detenției, o iubire necondiționată, irațională pentru Rusia, dar mai ales pentru poporul rus. Conform scriitorului, acest proces de « reconvertire » la valorile ortodoxe ruse s-ar fi produs în momentul în care un polonez și-ar fi exprimat dezgustul față de comportamentul țăranilor violenți, grobieni, îndobitociți de la închisoarea din Omsk. « Je hais ces brigands! » (« Îi urăsc pe acești bandiți! ») ar fi spus polonezul. Dostoievski, care nutrea o ură asemănătoare împotriva acestor oameni care îl maltratau zilnic, este chinuit de sentimentul
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
de talia epopeilor clasice și care avea puternice vederi teologice. În cursul anilor petrecuți la Cambridge, Milton a scris poezie în latină și engleză, inclusiv oda "On the Morning of Christ's Nativity" (În dimineața nașterii lui Isus Cristos, 1629). Dezgustul său față de dogmatismul din ce în ce mai accentuat din cadrul bisericii engleze a constituit motivul pentru care Milton a renunțat mai târziu la planurile sale de a deveni preot. Poemele timpurii, printre care "Comus" și "Lycidas" (elegie la moartea prietenului său, poetul Edward King
John Milton () [Corola-website/Science/298779_a_300108]