1,929 matches
-
mai mare sau mai mică, pesemne, si cu "semnificatul categorial" din teoria lui Coșeriu 36. 3.3.4.2. Originalitatea gândirii lui Hașdeu rezidă și în modul dinamic în care vede el funcționarea și devenirea limbii prin relația de tip dialectic dintre cele două "universalii" identificate: aspectul fluid vs aspectul condensat. Găsim aici germenii unei concepții care ar fi putut fi aplicată (sau invocată măcar), printre altele, la explicarea schimbărilor lingvistice, si nu putem decât să regretam că Eugeniu Coșeriu nu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
întrepătrund. Interdependența dintre centru și periferie în literatură poate fi explorată și din perspectiva teoriei secundarului. Este ceea ce a întreprins criticul literar Virgil Nemoianu în intenția de a depista modul în care activitățile culturale influențează centralul în istorie. Analizând rolul dialectic al literaturii, criticul constată că alienarea, dispersarea și descentralizarea sunt componente ale secundarului, dar că centralitatea poate trăi numai în și prin secundar 60. Marginalitatea este mai amplă decât centralitatea, diversitatea mai amplă decât claritatea, și potențialitatea mai amplă decât
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
prin grupuri proprii de cuvinte, precum și prin structuri verbale corespunzătoare. Fundamentale deopotrivă, niciunul nu colorează singur lirismul eminescian. În continuă alternanță, ele se confruntă pe spațiul operei întregi, al câte unui poem chiar în cuprinsul aceluiași vers, cu un contratimp dialectic, care oglindește în mișcarea lui schema dialecticii materialiste." "Floare albastră" și lirismul eminescian este un studiu de referință în bibliografia criticului, publicat întâia oară în volumul Studii eminesciene (București, Editura pentru literatură, ", pp. "-"Ă, republicat în Pagini de critică literară
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
prețioasă a scrisului, prin modul indirect al expresiei, prin atmosfera ocultă cu care își împânzește adevărurile, tenace urmărite; deși poet, prin ceața care-i place să o pună între obiect și inteligență, prin misterul cu care-și înconjură aparatul îngrijit dialectic, este un critic, prin respingerea mai adesea disprețuitoare a părerilor critice străine și prin stăruința încordată cu care vrea să și le impună pe ale sale, riguros verificate, strâns aproximate, niciodată "fluente" ca însuși obiectul ideal, al "misterului vibrător" . La
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
încetat să fie prețuită de mai toți comentatorii operei sale. Am spune că în câmpul vast și multiform al ideilor Vladimir Streinu se simte întotdeauna în elementul său, găsind repede făgașul fertil al discuției estetice, punând fenomenele în strânsă relație dialectică necesară, asociind cu suplețe spiritele înrudite , invocând numele și operele de referință. Din această perspectivă el se apropie de un alt ilustru contemporan - l-am numit pe Tudor Vianu - ambii autori promovând în cultura românească eseistica superioară, de certă altitudine
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
a ideilor omului despre Dumnezeu, idei care [dată fiind mundanitatea lor] au dus la ateism. E nevoie de critica revelației, de dezvăluirea a ceea ce e aport uman în revelație, susține Berdiaev. Pentru amîndoi, ateismul purificator nu este decît un moment dialectic în cunoașterea lui Dumnezeu 5. El contestă definițiile reductive ale divinului, le dă la o parte din drum, restabilind astfel atît conștiința unui divin de necuprins în concepte, cît și elanul cunoașterii spre această țintă : e, ca atare, un moment
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a fost [eroul], am avut un cult adevărat, am citit tot ce se poate citi [despre el]". Școala, care trebuia să fie principalul vehicul al îndoctrinării tinerilor, i-a permis să aleagă un orizont total diferit de cel al materialismului dialectic. Gloria generalului nu avea nici un corespondent în lumea socialistă, orice și-ar fi închipuit slujitorii cultului liderilor comuniști. Iar venerarea foarte personală și documentată a personajului istoric respectiv era în total dezacord cu practicile oficiale. Adulația instituționalizată propusă de regim
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
care trăim. În sprijinul acestei teze se ridică voci alternative, adaugă profesorul, atrăgându-mi atenția asupra faptului că, la această dată, se pot consemna publicații academice de genul celei a lui Judith Martin și Tom Nakayama 2, care oferă "modele dialectice" ale cercetării, coroborând rezultate ale abordărilor calitative, critice și cantitative, în ponderi echilibrate. În locul "luptei pentru legitimare", aceste modele strâng laolaltă, în mod constructiv, obiectivele atinse de diferitele abordări metodologice ale complexului fenomen comunicațional. Desigur, erou al ascensiunii orientărilor calitative
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
caracterul deja construit, ca subiect, al publicului, în timp ce modelul, ca atare, implică discursul "într-o manieră care susține relațiile de dominare curente"780. Oratorul (tradițional), prin urmare, va contribui la proliferarea dialecticii controlului și, desigur, atâta vreme cât nu întreține o relație dialectică cu ideologia, nu va reuși să rămână agent în contextul sistemului social. Materialitatea discursului, pe de altă parte, atrage atenția asupra "praxis"-ului folosit de retorica critică. Dacă Aristotel înțelegea prin praxis înțelepciunea practică, oferind termenului conotația sa etică tradițională
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
eroic prin toate încercările, nu se dă înapoi de la nici o provocare. Se luptă cu istoria lui Roller, cu paginile din Konțev. Participă la programul infernal al ședințelor de partid, al voluntariatului. Muncește duminici, se lasă examinată la seminariile de materialism dialectic, îndură suspiciunea din școli. Cum logica și bunul simț sunt concediate din noua ordine, nu-i de mirare că formulele par de neînghițit și că memoria refuză îndărătnic asimilarea: „Nu mi-au dat pentru săptămâna asta 14 cărți de citit
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
polemica dintre novus și vetus în poezie. Barocul față de clasicism este subversiv și deci reacționar, după cum Academia Franceză devine reacționară la rândul său, față de orice scriitor irrăgulier etc. Nu ezit să văd în această acțiune și reacțiune, care se transformă dialectic în contrariul său (reacțiune permanentă cu sensul schimbat) un adevărat invariant al literaturii. Literatura irită, provoacă, este prin definiție disidentă și contestatară. Formele acestei atitudini și Virgil Nemoianu le trece în revistă: ironia, sarcasmul, parodia, fantasticul, satira etc. n au
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
58 spunea că fiecare dintre ele poate fi considerată un mit al cuvântului respectiv, ele fiind înzestrate cu aceeași funcție pe care o au miturile, de a răspunde "acolo unde rațiunea n-ar mai putea triumfa nici măcar cu armura ei dialectică") concentrat 59. Aceste etimo-mitologii60 sunt definite ca soluții de ars combinatoria, de temura (Temura, în esoterismul iudaic, știința permutațiilor și a combinațiilor de litere), destinate a elibera numele de balastul derivării lor. Departe de a considera etimologiile platoniciene drept un
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
deși înclin să "optez" pentru primul moment! Este totuși evident că toate acestea trei formează o continuitate, un "rit al trecerii", cu momente succesive de modificare a conștiinței"311. Călătoria lui Gavrilescu este o pendulare între Real și Ireal, organizată dialectic: Real (viața cotidiană care sfârșește odată cu intrarea la țigănci) → "Ireal" (notat între ghilimele pentru a se deosebi de Irealul din momentul final, față de care este doar o ieșire provizorie din lumea cotidiană) → "Real" (o lume care a păstrat doar aparența
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
eleată a antinomicului / 76 2.2. Kant și Blaga. Metafizică, antinomie și cunoaștere științifică / 79 2.3. Metoda dogmatică și paradoxiile filosofiilor orientale / 89 2.4. Gândirea mistică, coincidența contrariilor și metoda antinomiei transfigurate / 92 2.5. Blaga și gândirea dialectică / 99 Capitolul 3. Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic / 109 3.1. Structurile antinomice blagiene și filosofia Indiei / 109 3.2. Antinomicul la Blaga și tradiția filosofică răsăriteană / 111 3.3. Blaga și Pavel Florenski / 113 3.4. Reverberațiile matricei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
proprietăți opuse, fără ca acest lucru să implice în mod obligatoriu posibilitatea desfacerii în două propoziții contrare conjugate 18. Interpretarea acestor enunțuri devine, în acest caz, una dialectică. Ele nu mai reprezintă contradicții logice sau formale, ci reflectări ale unor unități dialectice de contrarii sau, în alți termeni, ale unor contradicții dialectice 19. Astfel de enunțuri nu conțin afirmații contradictorii, ci doar predicate contradictorii. Dacă lucrurile stau astfel, atunci și sensul termenului "antinomie" se modifică. În aceste cazuri, ar trebui să înțelegem
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
posibilitatea desfacerii în două propoziții contrare conjugate 18. Interpretarea acestor enunțuri devine, în acest caz, una dialectică. Ele nu mai reprezintă contradicții logice sau formale, ci reflectări ale unor unități dialectice de contrarii sau, în alți termeni, ale unor contradicții dialectice 19. Astfel de enunțuri nu conțin afirmații contradictorii, ci doar predicate contradictorii. Dacă lucrurile stau astfel, atunci și sensul termenului "antinomie" se modifică. În aceste cazuri, ar trebui să înțelegem prin antinomie mai curând ceea ce, se pare, a înțeles Hegel
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
conțin afirmații contradictorii, ci doar predicate contradictorii. Dacă lucrurile stau astfel, atunci și sensul termenului "antinomie" se modifică. În aceste cazuri, ar trebui să înțelegem prin antinomie mai curând ceea ce, se pare, a înțeles Hegel 20. Este vorba de sensul dialectic al antinomiei. Despre acest lucru voi vorbi în continuare. Hegel a contribuit mult la complicarea semnificației ideii de antinomie. El a apreciat în mod deosebit descoperirea de către Immanuel Kant a antinomiilor, considerând-o un progres foarte mare al filosofiei în raport cu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
toate opozițiile după modelul contradicției, radicalizând orice opoziție până la negație și contradicție 22. În al doilea rând, contradicția capătă la el un alt sens decât în logica formală și un alt statut. Este vorba de ceea ce este cunoscut drept contradicție dialectică. Contradicția formală este un raport static, pe când la Hegel contradicția devine un raport dinamic, în care teza și antiteza sunt legate, întreținând un joc în care se resping și totodată se presupun 23. Diferența dintre contradicția dialectică și cea formală
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoscut drept contradicție dialectică. Contradicția formală este un raport static, pe când la Hegel contradicția devine un raport dinamic, în care teza și antiteza sunt legate, întreținând un joc în care se resping și totodată se presupun 23. Diferența dintre contradicția dialectică și cea formală o relevă foarte bine Gheorghe Enescu. După el, contradicția dialectică este o categorie ce exprimă unitatea și dinamismul tendințelor și laturilor contrare din interiorul obiectelor, proceselor, sistemelor ce compun realitatea. Ea este exprimată în limbaj prin cupluri
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
contradicția devine un raport dinamic, în care teza și antiteza sunt legate, întreținând un joc în care se resping și totodată se presupun 23. Diferența dintre contradicția dialectică și cea formală o relevă foarte bine Gheorghe Enescu. După el, contradicția dialectică este o categorie ce exprimă unitatea și dinamismul tendințelor și laturilor contrare din interiorul obiectelor, proceselor, sistemelor ce compun realitatea. Ea este exprimată în limbaj prin cupluri de contrarii ce sunt antrenate în acest dinamism: atracție-respingere, centrifug-centripet, pozitiv-negativ etc. Contradicția
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
propoziții. În logica propozițiilor, ea poate fi reprezentată ca o conjuncție între o propoziție și negația acesteia (p & -p) sau ca o echivalență între două propoziții de acest fel (p -p). Așa stând lucrurile, cele două categorii se disting. Contradicțiile dialectice nu se pot confunda în nici un caz cu contradicțiile formale. Ele se pot traduce în propoziții care sunt aparent contradictorii din punct de vedere formal, de genul "Orice corp este în același timp în mișcare și repaus (= nu este în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
văzut că, deși a fost introdusă cu un sens destul de precis, ideea de antinomie a suferit un proces de "ambiguizare", fiind folosită în diferite sensuri, mai mult sau mai puțin apropiate de cel inițial: paradox, predicație contradictorie, opoziție conceptuală, contradicție dialectică, contradicție ontică. Unele dintre acestea se pot reduce la sensul standard. Celelalte trebuie privite ca sensuri secundare sau pur și simplu improprii, care întrețin cu sensul de bază doar un raport parțial. 3. Intențiile cercetării Spuneam la început că această
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu privire la științe și filosofie, metoda antinomiei transfigurate este văzută, de fapt, ca unul din modurile de raționalizare a existenței"125, asimilat uneori pe nedrept cu cel pe care filosoful din Lancrăm îl numea "raționalizarea pe linia identității contradictorii", adică linia dialectică a lui Hegel. 1.1.5. Destinul metafizic al metodei antinomiei transfigurate Metoda antinomiei transfigurate este destinată de către Lucian Blaga în primul rând metafizicii. Ea exprimă, în opinia sa, o formă absolut originală de cunoaștere metafizică. Filosoful român încearcă să
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
un adversar al metafizicii tradiționale, constructivă în esența sa. Această supoziție, prezentă în criticismul kantian, stă la baza tuturor sistemelor agnostice de gândire metafizică. • Hegel, reacționând față de criticismul kantian, își va construi metafizica pe o supoziție raționalistă modificată: transcendentul e dialectic raționalizabil și formulabil. • Plotin, Schelling, Bergson, Goethe vor alege o altă cale, în care rațiunea nu mai joacă nici un rol. Pentru ei, transcendentul este trăibil printr-un fel de intuiție intelectuală. • În sfârșit, o cale aparte este cea pe care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
concrete. Intelectul plăsmuiește uneori, în contact cu intuiția concretă, concepte sintetice, la care n-ar putea ajunge pe cale logică și care sunt imposibile din punct de vedere logic, deoarece implică antinomicul 170. Astfel de concepte se întâlnesc în zona gândirii dialectice. De exemplu, conceptul de "devenire", analizat logic, se desface în termeni contradictorii: existență neexistență. Sinteza dialectică cuprinsă într-un astfel de concept nu poate fi un produs logic. Aceasta înseamnă că, în cazul lor, intelectul pune în mișcare o ciudată
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]