3,502 matches
-
52.11 (țesături din bumbac care conțin sub 8,5% din greutate bumbac, amestecate în principal sau numai cu fibre sintetice sau artificiale, având o greutate peste 200 g/mp), nici la poziția nr. 55.14 (țesături din fibre sintetice discontinui care conțin sub 85% din greutate din aceste fibre amestecate în principal sau în mod unic cu bumbac, având o greutate peste 170g/mp), ci la poziția nr. 55.16 (țesături din fibre artificiale discontinui). Clasificarea se face determinând mai
ANEXĂ din 5 ianuarie 2000 la Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 16/2000 privind Normele tehnice de interpretare a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a marfurilor, editia a II-a (1996), actualizate prin aducerile la zi nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166421_a_167750]
-
14 (țesături din fibre sintetice discontinui care conțin sub 85% din greutate din aceste fibre amestecate în principal sau în mod unic cu bumbac, având o greutate peste 170g/mp), ci la poziția nr. 55.16 (țesături din fibre artificiale discontinui). Clasificarea se face determinând mai întâi capitolul (în acest caz Capitolul 55, proporțiile de fibre sintetice discontinui și fibrele artificiale discontinui, trebuind să fie cumulate) și apoi poziția aplicabilă în cadrul capitolului, în cazul de față nr. 55.16 care este
ANEXĂ din 5 ianuarie 2000 la Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 16/2000 privind Normele tehnice de interpretare a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a marfurilor, editia a II-a (1996), actualizate prin aducerile la zi nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166421_a_167750]
-
principal sau în mod unic cu bumbac, având o greutate peste 170g/mp), ci la poziția nr. 55.16 (țesături din fibre artificiale discontinui). Clasificarea se face determinând mai întâi capitolul (în acest caz Capitolul 55, proporțiile de fibre sintetice discontinui și fibrele artificiale discontinui, trebuind să fie cumulate) și apoi poziția aplicabilă în cadrul capitolului, în cazul de față nr. 55.16 care este poziția plasată ultima în ordinea de numerotare între cele putând fi luate în considerație. c) O țesătura
ANEXĂ din 5 ianuarie 2000 la Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 16/2000 privind Normele tehnice de interpretare a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a marfurilor, editia a II-a (1996), actualizate prin aducerile la zi nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166421_a_167750]
-
unic cu bumbac, având o greutate peste 170g/mp), ci la poziția nr. 55.16 (țesături din fibre artificiale discontinui). Clasificarea se face determinând mai întâi capitolul (în acest caz Capitolul 55, proporțiile de fibre sintetice discontinui și fibrele artificiale discontinui, trebuind să fie cumulate) și apoi poziția aplicabilă în cadrul capitolului, în cazul de față nr. 55.16 care este poziția plasată ultima în ordinea de numerotare între cele putând fi luate în considerație. c) O țesătura formată din: ... - 35% din
ANEXĂ din 5 ianuarie 2000 la Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 16/2000 privind Normele tehnice de interpretare a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a marfurilor, editia a II-a (1996), actualizate prin aducerile la zi nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166421_a_167750]
-
Când Capitole 54 și 55 sunt amândouă de avut în vedere împreună cu un alt capitol, aceste două capitole sunt tratate că unul și același capitol. Exemple: O țesătura formată din: - 35% din greutate, filamente sintetice - 25% din greutate, fibre sintetice discontinui, și - 40% din greutate, lâna pieptănata - nu se clasifică la poziția nr. 51.12 (țesături de lâna pieptănata) ci, dimpotrivă la poziția nr. 54.07 (țesături din fire de filamente sintetice), proporțiile filamentelor sintetice și fibrelor sintetice discontinui trebuind să
ANEXĂ din 5 ianuarie 2000 la Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 16/2000 privind Normele tehnice de interpretare a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a marfurilor, editia a II-a (1996), actualizate prin aducerile la zi nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166421_a_167750]
-
fibre sintetice discontinui, și - 40% din greutate, lâna pieptănata - nu se clasifică la poziția nr. 51.12 (țesături de lâna pieptănata) ci, dimpotrivă la poziția nr. 54.07 (țesături din fire de filamente sintetice), proporțiile filamentelor sintetice și fibrelor sintetice discontinui trebuind să fie în acest caz cumulate. 5) Substanțele de umplere sau apretul precum și produsele de impregnare, îmbibare, acoperire, care ar putea fi încorporate în produsele textile nu sunt considerate că materii netextile; cu alte cuvinte, greutatea fibrelor textile se
ANEXĂ din 5 ianuarie 2000 la Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 16/2000 privind Normele tehnice de interpretare a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a marfurilor, editia a II-a (1996), actualizate prin aducerile la zi nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166421_a_167750]
-
numai cu fibre sintetice sau artificiale având o greutate sub 200 g/mp). B. - Fire 1) Generalități. Firele textile pot fi simple, răsucite sau cablate. Pentru aplicarea Nomenclaturii se considera că: 1°) Fire simple, firele alcătuite: a) fie din fibre discontinui în general menținute împreună prin răsucire (filate); ... b) fie dintr-un filament (monofilament) de la pozițiile nr. 54.02 până la 54.05, fie din două sau mai multe filamente (multifilament) de la poziția nr. 54.02 sau 54.03, legate împreună cu sau
ANEXĂ din 5 ianuarie 2000 la Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 16/2000 privind Normele tehnice de interpretare a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a marfurilor, editia a II-a (1996), actualizate prin aducerile la zi nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166421_a_167750]
-
figurează în tabloul sinoptic ÎI reprodus mai jos. Totuși, firele menționate mai jos nu sunt niciodată considerate ca fiind condiționate pentru vânzarea cu amănuntul: a) Firele simple de matase sau deșeurile de mătase, bumbac, fibre sintetice sau artificiale continui sau discontinui, indiferent de modul de prezentare. ... b) Fire simple din lână sau par fin de animale, albite, vopsite sau imprimate, cu finețea de maximum 5000 Decitex, indiferent de modul de prezentare. ... c) Fire nealbite, răsucite sau cablate din mătase sau din
ANEXĂ din 5 ianuarie 2000 la Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 16/2000 privind Normele tehnice de interpretare a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a marfurilor, editia a II-a (1996), actualizate prin aducerile la zi nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166421_a_167750]
-
05/01/2000 Capitolul 53 ALTE FIBRE TEXTILE VEGETALE; FIRE DE HÂRTIE ȘI ȚESĂTURI DIN FIRE DE HARTIE ANEXĂ 53 05/01/2000 Capitolul 54 FILAMENTE SINTETICE SAU ARTIFICIALE ANEXĂ 54 05/01/2000 Capitolul 55 FIBRE SINTETICE SAU ARTIFICIALE DISCONTINUE ANEXĂ 55 05/01/2000 Capitolul 56 VATA, PÂSLA (FETRU) ȘI MATERIALE NEȚESUTE; FIRE SPECIALE; ȘFORI, ODGOANE, FUNII, FRÂNGHII ȘI ARTICOLE DIN ACESTEA ANEXĂ 56 05/01/2000 Capitolul 57 COVOARE ȘI ALTE ACOPERITOARE DE PODEA DIN MATERIALE TEXTILE ANEXĂ
ANEXĂ din 5 ianuarie 2000 la Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 16/2000 privind Normele tehnice de interpretare a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a marfurilor, editia a II-a (1996), actualizate prin aducerile la zi nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166421_a_167750]
-
instalații de coincinerare 3.3. Valorile limită pentru emisiile în apă 4. CONTROLUL METROLOGIC AL EMISIILOR ȘI CONDIȚIILOR MINIME DE INCINERARE 4.1. Cadrul juridic 4.1.1. Principii de bază 4.2. Măsurători continue în aer 4.3. Măsurători discontinue în aer 4.4. Particularități la măsurătorile aerului rezidual în instalații de coincinerare 4.5. Controlul condițiilor minime de incinerare 4.6. Măsurarea emisiilor din apele uzate 5. VALORIFICAREA ȘI ELIMINAREA REZIDUURILOR PROVENITE DIN INCINERAREA DEȘEURILOR 5.1. Elemente generale
NORMATIV TEHNIC din 26 noiembrie 2004 privind incinerarea deşeurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166099_a_167428]
-
postcombustie și prin sisteme pentru fiecare arzător. Fluxurile de aer pot fi reglate individual prin clapete sau ventilatoare. Numărul și tipul instalațiilor de încărcare permit un control automatizat limitat al procesului de ardere. Deșeurile care nu ard uniform, datorită încărcării discontinue sau varietății proprietăților, cauzează fluctuații importante în volumul masei de abur, temperatura gazelor arse și concentrația oxigenului. Ca urmare, cantitatea de combustibil și debitul de aer volumetric nu pot fi definite cu suficientă acuratețe pentru controlul automatizat. Mai mult, daca
NORMATIV TEHNIC din 26 noiembrie 2004 privind incinerarea deşeurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166099_a_167428]
-
de încărcare sunt exploatate în paralel, nu este posibilă o atribuire clară a cauzei și a efectului. Raporturile fixe de deșeuri pentru ardere sunt specificate în avans pentru a asigura sistemul de încărcare continuă a deșeurilor. Pentru sistemul de încărcare discontinua a deșeurilor, debitul volumetric de aer de combustie este constant. Fluxul cantității de deșeuri este, în acest caz, reglat ulterior, în funcție de concentrația de oxigen și temperatura. Această parte a procesului de incinerare poate fi automatizata. 1.4.3.3. Instalații
NORMATIV TEHNIC din 26 noiembrie 2004 privind incinerarea deşeurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166099_a_167428]
-
între cerință de aer de răcire și cerință de aer primar. Aceste caracteristici sunt determinate de diferitele metode de proiectare a grătarelor. O distincție poate fi făcută între principiile de alimentare continuă (grătare fixe, grătare mobile) și cele de alimentare discontinua (grătare supraîncărcate). 1.4.4.1.2. Sistemul de alimentare cu aer de combustie Măsurarea debitului de aer de combustie este adaptat la procesul de combustie în timp și spațiu. Deoarece compoziția deșeurilor variază în limite largi și amestecarea înainte de
NORMATIV TEHNIC din 26 noiembrie 2004 privind incinerarea deşeurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166099_a_167428]
-
vedere al combustiei trebuie făcută distincția între trei zone: - cameră de incinerare; - zona de amestecare/cameră de combustie; - zona postcombustie. În camera de incinerare sunt, de asemenea, incinerate deșeuri formate din bucăți mari, inerte. Dacă deșeurile sunt încărcate în mod discontinuu și căldura degajata este neuniforma, deșeurile nu sunt arse complet. Pentru o ardere completă, acestea trec în zona de postcombustie. În zona premergătoare camerei de postcombustie, zona de amestecare/cameră de combustie, condițiile de reacție sunt îmbunătățite prin amestecarea curenților
NORMATIV TEHNIC din 26 noiembrie 2004 privind incinerarea deşeurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166099_a_167428]
-
de combustie, temperatura adecvată și un timp de postcombustie corespunzător. Anumite deșeuri necesită un surplus mare de aer pentru a arde uniform. Cand carbonul fixat depășește 150-200 kg/h, carbonul elementar poate fi extras cu zgură. În cazul unei alimentari discontinue precum și în cazul aprinderii spontane a deșeurilor periculoase, mărimea camerei de incinerare impune nivelul de alimentare cu deșeuri. În tipul incinerării cea mai mare parte a oxigenului din camera de ardere este folosit pentru oxidarea deșeurilor, mai ales când sunt
NORMATIV TEHNIC din 26 noiembrie 2004 privind incinerarea deşeurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166099_a_167428]
-
de sodiu sunt cele mai recomandate, iar costurile de întreținere sunt mai reduse. Dacă se utilizează NaOH, CaCO(3) se poate formă o soluție cu duritate mare care are ca efect apariția de depuneri în scrubere. Aceste depuneri trebuie îndepărtate discontinuu prin corecție de pH (acidifiere). Pentru menținerea performanțelor scruberelor și prevenirea depunerilor în scrubere o parte din soluția de spălare trebuie îndepărtată din circuit. Această parte din curentul de soluție trebuie supusă unui tratament special (neutralizare, precipitarea metalelor grele), înainte de
NORMATIV TEHNIC din 26 noiembrie 2004 privind incinerarea deşeurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166099_a_167428]
-
cuptorului, aerul secundar alimentat și amestecarea gazului din sistemul de ardere cu grătar. La alimentarea continua cu deșeuri a cuptorului, emisiile de monoxid de carbon din incineratoarele de deșeuri periculoase sunt scăzute și de aceea au o importanță redusă, încărcarea discontinua a deșeurilor cu o valoare calorica ridicată pot cauza creșteri mari de CO. În funcție de temperatură de lucru și reactivitatea materialelor folosite, procesele pentru o epurare completă folosind cocs/cărbune activ duc la apariția de monoxid de carbon suplimentar datorită reacției
NORMATIV TEHNIC din 26 noiembrie 2004 privind incinerarea deşeurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166099_a_167428]
-
unde au fost precizate valori limită de emisie pentru hidrocarburi policiclice aromatice sau pentru alți poluanți. În conformitate cu Directivă europeană 2000/76/ CE , transpusa în legislația românească prin H.G. 128/2002 , emisiile din aerul și apele uzate trebuie măsurate continuu și discontinuu, pentru a demonstra respectarea pragurilor limită. Trebuie controlată respectarea condițiilor minime de incinerare (timp minim de staționare și temperatura minimă). Măsurătorile concentrațiilor de poluanți pentru apa și aer trebuie să fie reprezentative. Pregătirea, desfășurarea și evaluarea trebuie făcută conform normelor
NORMATIV TEHNIC din 26 noiembrie 2004 privind incinerarea deşeurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166099_a_167428]
-
nu. Vata se prezintă că o aglomerare flexibilă, spongioasa, de grosime mare, ale cărei fibre se pot separă cu ușurință. În general este fabricată din fibre de bumbac (vata din bumbac hidrofila sau de alte tipuri) sau din fibre artificiale discontinui. Vata de calitate inferioară, fabricată din deșeuri provenite de la cardare sau de la destrămare, conține de obicei nopeuri și deșeuri de fire. Vata se clasifică la această poziție chiar albita, vopsita sau imprimata. Poziția cuprinde sortimentele de bază pe care s-
ANEXĂ nr. 56 din 5 ianuarie 2000 VATA, PASLA (FETRU) ŞI MATERIALE NETESUTE; FIRE SPECIALE; SFORI, ODGOANE, FUNII, FRANGHII ŞI ARTICOLE DIN ACESTEA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166798_a_168127]
-
nr. 33.07. C. - NODURI ȘI NOPEURI Acestea sunt niște bule mici având o formă mai mult sau mai putin alungita. În general se obțin din rularea unor mici grămezi de fibre textile (mătase, lâna, bumbac, fibre sintetice sau artificiale discontinui) între două discuri. Nodurile și nopeurile pot fi albite sau vopsite și sunt utilizate la producerea firelor fantezie ce se folosesc des la fabricarea țesăturilor ce imită țesăturile manufacturate. 56.02 - PÂSLA, CHIAR IMPREGNATA, ÎMBIBATA, ACOPERITĂ SAU STRATIFICATA. 5602.10
ANEXĂ nr. 56 din 5 ianuarie 2000 VATA, PASLA (FETRU) ŞI MATERIALE NETESUTE; FIRE SPECIALE; SFORI, ODGOANE, FUNII, FRANGHII ŞI ARTICOLE DIN ACESTEA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166798_a_168127]
-
tehnice, ciocanelor de pian, ca materiale izolante ale sunetului sau căldurii, etc. Poziția cuprinde de asemenea, pâslele cusute cu acul care sunt fabricate: 1) fie supunând acțiunii unor ace cu crestături un val sau o pătură subțire din fibre textile discontinui naturale, sintetice sau artificiale, fără suport textil, 2) fie prin coaserea acestor fibre textile, cu acul, pe un suport, chiar textil, care este în cele din urmă, mai mult sau mai putin mascat de fibre. Tehnică de coasere cu acul
ANEXĂ nr. 56 din 5 ianuarie 2000 VATA, PASLA (FETRU) ŞI MATERIALE NETESUTE; FIRE SPECIALE; SFORI, ODGOANE, FUNII, FRANGHII ŞI ARTICOLE DIN ACESTEA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166798_a_168127]
-
care este în cele din urmă, mai mult sau mai putin mascat de fibre. Tehnică de coasere cu acul permite obținerea unor pâsle din fibre vegetale (de exemplu iuta), din fibre artificiale sau sintetice, nepaslabile. Produsele pe bază de fibre discontinui nețesute, cusute cu acul în care coaserea nu constituie decât o operație complementară altor tipuri de legătură fixare) și pâslele din filamente cusute cu acul, sunt considerate că nețesute (poziția nr. 56.03). Poziția cuprinde de asemenea, produsele cusute-tricotate a
ANEXĂ nr. 56 din 5 ianuarie 2000 VATA, PASLA (FETRU) ŞI MATERIALE NETESUTE; FIRE SPECIALE; SFORI, ODGOANE, FUNII, FRANGHII ŞI ARTICOLE DIN ACESTEA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166798_a_168127]
-
94 -- Cu greutatea peste 150g/mp Materialele nețesute sunt constituite dintr-un voal sau foaie (pătură subțire) compusă în principal din fibre textile așezate direcțional sau la întâmplare și legate între ele. Ele pot fi din fibre naturale sau artificiale discontinui sau din filamente ori pot fi formate în momentul fabricării materialului (procedeul denumit formare în situ). Materialele nețesute pot fi obținute prin diferite metode și producerea lor este împărțită, în mod convențional, în trei stadii: formarea voalului, consolidarea și finisarea
ANEXĂ nr. 56 din 5 ianuarie 2000 VATA, PASLA (FETRU) ŞI MATERIALE NETESUTE; FIRE SPECIALE; SFORI, ODGOANE, FUNII, FRANGHII ŞI ARTICOLE DIN ACESTEA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166798_a_168127]
-
apă, cu presiune ridicată. Aceasta se poate face și prin coasere cu acul, dar nu prin coasere-tricotare. Totuși, produsele cusute cu acul, considerate că nețesute se limitează la următoarele: ... - voaluri nețesute pe bază de filamente; - voaluri de nețesute din fibre discontinui la care coaserea cu acul este complementară altor tipuri de consolidare. De asemenea, frecvent pot fi combinate diferitele metode de legare. III. Finisarea Materialele nețesute de la această poziție pot fi vopsite, imprimate, impregnate, îmbibate, acoperite sau stratificate. Materialele nețesute acoperite
ANEXĂ nr. 56 din 5 ianuarie 2000 VATA, PASLA (FETRU) ŞI MATERIALE NETESUTE; FIRE SPECIALE; SFORI, ODGOANE, FUNII, FRANGHII ŞI ARTICOLE DIN ACESTEA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166798_a_168127]
-
alcătuite din mai multe seturi de imprimate de birou imprimate pe o hârtie autocopianta sau comportând foi de hartie carbon. Aceste imprimate sunt folosite pentru a face copii multiple și se pot prezenta sub forma continuă (bandă) sau sub forma discontinua. Conțin formulare imprimate care trebuiesc completate ulterior. 5) Carnetele cu foi de hartie carbon: sunt analoge carnetelor cu cotor, cu singura diferență că nu comportă text imprimat sau nu comportă decât semne de identificare precum antetele. Sunt foarte utilizate pentru
ANEXĂ nr. 48 din 5 ianuarie 2000 HARTIE ŞI CARTON; ARTICOLE DIN PASTA DE CELULOZA, DIN HARTIE SAU DIN CARTON. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166790_a_168119]