39,259 matches
-
valori. Cauza la care m-am oprit eu este cea de-a treia, din perspectiva adoptată în articolul din Familia. Nu știu dacă e și o ordine de importanță. Presupun că nu. Totuși cauza esențială aceasta este. în privința celorlalte, putem discuta. Cu altă ocazie.
Despre revizuiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16568_a_17893]
-
la care am auzit geamuri sărind în țăndări." Catalogul conține atmosfera extraordinară a unui grup de creație (Școala de la Tîrgoviște), atmosferă care explică apariția unor cărți memorabile precum Ingeniosul bine temperat sau Ucenic la clasici. Radu Petrescu, indiscutabil liderul grupului, discută tot timpul cu amicii săi (Costache Olăreanu și, mai ales, Mircea Horia Simionescu) proiecte literare, idei etc. Așa iau naștere viitoarele dicționare cu personaje imaginare sau jurnalele "evazioniste", de fapt rezultate ale unui program specific de notare. Se desfășoară astfel
Mișcări zilnice și mișcări istorice by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16571_a_17896]
-
adesea în realitate legătura e foarte firavă. Atitudinea de sistematică și naturală dedublare are și reflexe literare. Un loc comun destul de răspîndit e cel al îndrăznelilor de limbaj din Moromeții lui Marin Preda. Desigur, critica literară din ultimele decenii a discutat mai mult despre etica si filosofia personajelor și a subliniat pe drept cuvînt autenticitatea și umorul vorbirii lor; există totuși o părere, destul de răspîndită, după care prin această autenticitate s-ar încălca limitele tradiționale ale "bunei cuviințe" în scris; pentru
Paradoxuri ale limbajului agresiv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16577_a_17902]
-
opri chiar lângă tragic, o știință aparte de a da preț vieții, de a gândi speranța, de a se proiecta în viitor. Dacă a fost și comuniune, solidaritate, acel "împreună", la care visează acum foarte multă lume, asta rămâne de discutat. Cert este că, cel puțin în planul imaginarului, ele s-au armonizat cumva, în astfel de configurații simbolice, care, cu o bună asistență critică, pot asigura literaturii române un profil original și un loc între marile literaturi.
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
ei complexitate năucitoare, dar nu văd în cititor un rival ori o victimă. Ar fi prea comod. Și în orice caz, lectorul meu nu mă înfruntă ci îmi șade alături, contemplând lumea în paralel cu mine. Nu fac decât să discut cu cititorul ca prieten tot ce văd, tot ce-mi trece prin cap. L.V.: E drept că nu aderați la nici un curent de bună voie, că sunteți extrem de independent. V-ați gândit cum ați descrie "mișcarea Julian Barnes"? îndrăzneață, curioasă
Julian Barnes - Desperado sau nu? by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16564_a_17889]
-
n-am fost niciodată prea atent la asemenea detalii. După ce a intrat în politică n-am prea mai discutat. Mă încurca ideea că Laurențiu devenise senator și avea o funcție importantă în partidul său. Or, n-aș fi vrut să discut cu el împiedicîndu-mă în titlurile lui recent dobîndite. Cu Laurențiu Ulici, cel cu care înfiripasem o anumită prietenie, aveam chef de taclale literare și de o călătorie, cu trenul, ca pe vremuri, cînd, după ce ne instalam în cușetă, Laurențiu scotea
Ulici al meu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16603_a_17928]
-
zi după sosirea la Paris, a fost la fălticeneanca Monica Lovinescu, care locuia pe Avenue de l'Opéra, la etajul 7 fără ascensor. Era foarte obositor să urci. Ea s-a bucurat văzîndu-mă, pentru că ne cunoșteam din țară. Ce-ați discutat? Ce-a spus? Era fericită, îngrijorată? O cunoscusem în țară, dar nu pot să spun că eram foarte legați. Mersesem la Cenaclul Lovinescu în țară, bineînțeles, după moartea lui Lovinescu. Am lipsit cînd Doinaș a luat premiul de poezie. Monica
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
pe trunchiul solid al concretului, evocat în detalieri cuprinzătoare, într-o dispoziție pofticioasă de comeraj, nu departe de modalitatea folosită, bunăoară, de către Mircea Zaciu în Jurnal. Tabloul ultimei plenare a CC al PCR, din 12 decembrie 1989, care urma să "discute" planul unic de dezvoltare pe 1990, precum și o "informare" despre întîlnirea de la Moscova a "genialului cîrmaci" de la București cu Gorbaciov, e realizat cu un penel inclement, goyesc: "La prezidiu Bobu Emil, lăcrimînd de iubire, cu fața ca o lună roză
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
din latină este încadrat în contextul complex al unui mileniu de istorie europeană: descrie situația latinei ca limbă de cultură și de comunicare interculturală, prestigiul ei, cu date și exemple din constituirea terminologiilor științifice (flora, fauna, adrenalina, libellula etc.). Este discutată, desigur, și problema strict teoretică a dificultății de a distinge între elemente moștenite, cele derivate și împrumuturile culte. Situația aparte a limbii române, care nu a mai păstrat contactul cultural cu latina (permanent în Occident), face ca latinismele culte, destul de
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
singură culoare. Spune Mircea Martin, analiza se conformează citatului. Critica își (re) capătă intuiția poetică, precum la noi, odinioară, în "Jurnalul literar", prin părerile lui Călinescu, la fel de "artist" și de plăcut la lectură ca mulți dintre autorii pe care îi discută. Pornind de la lucruri simple, Richard găsește pentru ele contexte generoase, "toalete" care le avantajează, care le vin bine, în așa fel încît cititorul le remarcă și ajunge, parcă din proprie inițiativă, să le "pețească". Invers decît Huxley, Richard crede că
Critica în arabesc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11859_a_13184]
-
de du-te-vino este, par excellence, Jean Starobinski, potrivit, așa, să pună (provizoriu) punct unei cărți despre doi (sau mai mulți...) în unul. Despre "topografi" și despre "rafinați". O sinteză, păstrînd diversitatea, de direcții critice, fără îndoială de citit și de discutat. Mircea Martin, Geometrie și finețe, Editura Institutului Cultural Român, București, 2004
Critica în arabesc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11859_a_13184]
-
și poeții ar fi trebuit lăsați să odihnească în pace. Sunt conștientă că e superficial și incorect până la un punct să afirm că filmul și arta poetică nu ar trebui amestecate, dar poate șirul de exemple pe care îl voi discuta vă va convinge. Pe mine m-a cam panicat, e drept... Sigur, primul exemplu care îmi vine în minte e biata Iliadă, făcută terci de superproducția Troia. Dar și Cercul poeților dispăruți (săptămâna aceasta la TV) măcelărește cu seninătate cîteva
Poezia ca materie de consum pentru filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11867_a_13192]
-
voci, uneori în răspăr cu cele zămislite de propria mea imaginație. În acest context al celebrităților întîlnite în restaurantul Uniunii Scriitorilor, Petre Stoica m-a fascinat din primul moment. Mai degrabă tăcut în vacarmul din local (de multe ori se discuta între mese aflate în colțuri diametral opuse ale încăperii și se rîdea mult și zgomotos), cu chipul său de erou de western (barba atent îngrijită îl făcea, ieri, ca și azi, să semene cu Kenny Rogers), Petre Stoica părea un
Viața în paranteze mici by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11877_a_13202]
-
prietenia, bunurile cele mai de preț ale sufletului omenesc, tu le vei păstra cu aceeași statornicie, în timp ce alții le vor altera prin slugărncie. Va izbucni adulația, lingușirea și, cea mai teribilă otravă a unui sentiment adevărat, interesul personal. Chiar dacă noi discutăm între noi cu toată sinceritatea astăzi, ceilalți se vor adresa mai degrabă funcției pe care o reprezentăm decât nouă înșine. A-l sfătui cu competență pe principe presupune efort; a-l linguși pe principe fără a avea vreun sentiment față de
Eșecul lui Galba by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11896_a_13221]
-
violenți. E și un test ideologic, scoțând la iveală simpatiile politice, invocate ca argumente compromițătoare. Fiecare își consideră propriul naționalism mai nobil decât al celuilalt. Tema secundară a disputei pare să fie: cine e mai patriot în felul în care discută specificul românesc. E și un test moral. Codul Onoarei nu prea poate fi copiat în viață din cărți. E de luat în seamă ciudata intenție explicită a lui Dan Botta de a-l compromite pe Blaga, pe plan intelectual, ca
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
îl supralicitează pe Eliade într-o altă direcție". E bine să se știe tot adevărul, avem nevoie de el, dar discuția nu se poate focaliza disproporționat pe un singur aspect, ar trebui mai multă rigoare și înțelepciune. întrebat cum se discută subiectul Eliade în SUA, Matei Călinescu răspunde: Se discută firesc, sînt dezbateri, dar nu încrîncenări. La noi, șocul a fost mai mare pentru că ne-am raportat la Eliade ca la un mit. în genere, în lumea savantă, nu-i nevoie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
bine să se știe tot adevărul, avem nevoie de el, dar discuția nu se poate focaliza disproporționat pe un singur aspect, ar trebui mai multă rigoare și înțelepciune. întrebat cum se discută subiectul Eliade în SUA, Matei Călinescu răspunde: Se discută firesc, sînt dezbateri, dar nu încrîncenări. La noi, șocul a fost mai mare pentru că ne-am raportat la Eliade ca la un mit. în genere, în lumea savantă, nu-i nevoie de mituri. Nu avem nevoie de idoli și de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
mit. în genere, în lumea savantă, nu-i nevoie de mituri. Nu avem nevoie de idoli și de mituri. în Occident, Eliade nu este nici mit, nici anti-mit. Trebuie depășite aceste etichetări restrictive, reductive. Contează ce spui, cum spui, se discută pe text.ș...ț Lumea spre care ne îndreptăm este, prin firea ei, potrivnică mitizărilor. Este o lume mai înțelegătoare, relativistă, nu în sensul rău al cuvîntului. Există la noi un soi de prejudecată împotriva relativismului. Dar relativismul moderat are
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
spun încercare pentru că, pierdută în detalii nesemnificative, ea nu transmite esențialul. Și, dacă percepe refuzul compozitorului de a se ralia unei grupări componistice anume, atribuie greșit solitudinea sa stilistică (dépaysé, spune el) eclectismului și nu originalității profunde. Mai pot fi discutate unele detalii inexacte, dar evident intenția este bună. Câteva rânduri despre relația dintre Enescu și Italia completează acest veritabil simpozion.
Un veritabil simpozion by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11914_a_13239]
-
în minutele premergătoare atentatului), mă încearcă un accentuat sentiment de déjŕ vu. Traseul profesional al lui Ioan Petru Culianu și ipotezele lui Ted Anton privind mobilul și autorii crimei sînt bine știute, fapt ce demonstrează că ele au fost temeinic discutate în societatea românească. Nu trebuie să fii expert FBI pentru a înțelege faptul că întrebarea fundamentală în dezlegarea crimei nu este "cine l-a ucis pe Ioan Petru Culianu?", ci "de ce a fost ucis Ioan Petru Culianu?". Făptașul poate fi
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]
-
ar fi zis despre numărul de zece ori mai mare al poeților de astăzi? Îmbucurător este pentru Caragiale că dintr-o masă amorfă se disting două excepții: Coșbuc și Vlahuță - suficiente pentru a salva onoarea artistică a națiunii (p. 52-53). Discută apoi raporturile literaturii cu societatea, din păcate inexistente: "Societatea română actuală este prea serioasă și prea pozitivă ca să aibă raporturi cu o artă de lux; iar literatura noastră este prea independentă și prea mândră ca să aibă raporturi cu o societate
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
fi considerată ca o marfă de oarecare valoare cât de mică, și prin urmare munca literatului nu mai poate fi o profesiune. A face literatură ajunge a fi sinonim cu a tăia câinilor frunză" (p. 58). Ar merita să mai discutăm o dată și astăzi despre literatură ca marfă, pentru că societatea ne obligă. Fără a ignora tradiția (cu Alexandrescu, Alecsandri, Bălcescu, Odobescu, Eminescu și Coșbuc - singurii numiți), Caragiale consideră drept spirite tutelare ale actualității sfârșitului de secol XIX pe Hasdeu și Maiorescu
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
e salutară, dar ea ar fi trebuit luată înainte. Așa, a apărut bănuiala că o decizie absolut normală e doar rezultatul ranchiunei prezidențiale. De felul în care funcționează multe alte ambasade ale României, râd și curcile. Aceiași indivizi incapabili să discute în limba țării în care ne reprezintă tronezează trufaș pe feudele diplomatice unde s-au înscăunat temeinic. Zilele trecute, blocat fiind mai multe ore într-un aeroport, am stat de vorbă cu doi directori de centre culturale - unul francez, celălalt
Curcile diplomate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11992_a_13317]
-
el, nu să-l chemi la tine. Cu intuiția ei de poetă, Marta Petreu are ceva în plus față de intervievatorii de profesie. Ea nu se străduiește se pună întrebări insolite sau să se tragă de șireturi cu cei cu care discută. Marta Petreu știe că întrebarea își conține răspunsul. Așa că înainte de a intervieva pe cineva, ea își cunoaște interlocutorul. Nici una dintre întrebările ei nu e pusă la întîmplare. Ea știe ce vrea să stoarcă de la interlocutorii ei. Dar face asta cu
Ce vrea Marta Petreu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11990_a_13315]
-
Mi-a căzut tavanul în cap. Mă bazam atît de tare pe ea...M-am așezat la coadă la Librăria Eminescu. Coadă, nu glumă. Nu prea aveam șanse să pot cumpăra vreun exemplar. Disperarea creștea. Peste cîteva zile urma să discutăm, în cercul meu de colegi, tema "Buzura". Un joc pe autori și opere pe care îl jucam independent de "programa" de la facultate, în braseria "Capșa", de bon ton, nu?, un spațiu de dezbateri de idei, pentru noi, studenți cu capul
Apel către modele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11956_a_13281]