18,838 matches
-
acest moment, doar la nivelul CNSC. ... 22. Problema de drept este susceptibilă de interpretări diferite, în sensul celor arătate în continuare. ... 23. În cadrul unei interpretări literale, dispozițiile art. 4 alin. (5) din Legea nr. 55/2020 se referă, fără a distinge, la documentele eliberate de instituțiile și autoritățile publice, precum și de entitățile private autorizate conform legii. În aceste condiții, principiul ubi lex non distinguet, nec nos distinguere debemus impune a se include în sfera documentelor la care se referă textul
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
judiciară cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... C. Puncte de vedere teoretice 29. Într-o opinie teoretică, nesusținută de practică judiciară, s-a apreciat că dispozițiile art. 4 alin. (5) din Legea nr. 55/2020 se referă, fără a distinge, la documentele eliberate de instituțiile și autoritățile publice, precum și de entitățile private autorizate conform legii, ceea ce, conform principiului de interpretare ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, impune includerea în sfera documentelor la care se referă textul
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
interne și externe garantate de stat și a subîmprumuturilor acordate ca urmare a contractării de împrumuturi interne și externe de către stat. Așadar, în timp ce Codul de procedură fiscală prevede o serie de excepții importante, Legea nr. 2/2018 nu distinge între categoriile de obligații fiscale. Astfel, interesul adoptării art. 41 din Legea nr. 2/2018 este legat de această deosebire foarte importantă (adică să fie incluse obligațiile fiscale principale cu reținere la sursă și accesoriile aferente acestora, precum și obligațiile fiscale
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]
-
în cauze având ca obiect contestație act administrativ fiscal. ... 18. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile criticate sunt contrare principiului clarității și previzibilității legii. Astfel, deși prevederile criticate din conținutul art. 16 din Legea nr. 44/1994 nu disting între transportul local, județean sau intrajudețean, conform art. 23 din aceeași lege Ministerul Finanțelor achită direct aceste costuri către Ministerul Transportului și Infrastructurii. Din interpretarea coroborată a prevederilor criticate rezultă că din cauza faptului că se decontează doar cheltuielile de
DECIZIA nr. 323 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258468]
-
frecvente și prezintă un pericol social evident - chiar dacă acesta este mai redus decât în cazul omorului intenționat -, punând în pericol viața oamenilor ca urmare a neatenției sau ușurinței în folosirea mijloacelor susceptibile să producă moartea. Întrucât legea penală nu distinge între diferitele grade de culpă, cea mai ușoară dintre ele atrage răspunderea penală a autorului faptei, urmând ca la individualizarea pedepsei să se țină cont de gravitatea culpei (Decizia nr. 772 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
încasarea/achitarea efectivă a avansului este o condiție a art. 134^2 alin. (2) lit. b) din același cod. Art. 134^2 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 571/2003 nu menționează nimic despre obligativitatea încasării avansului și, prin urmare, unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă, conform principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. Cu alte cuvinte, generalitatea formulării unui text legal conduce la generalitatea aplicării lui, fără a se introduce distincții pe care textul respectiv nu le
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
condiție a art. 134^2 alin. (2) lit. b) din același cod. Art. 134^2 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 571/2003 nu menționează nimic despre obligativitatea încasării avansului și, prin urmare, unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă, conform principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. Cu alte cuvinte, generalitatea formulării unui text legal conduce la generalitatea aplicării lui, fără a se introduce distincții pe care textul respectiv nu le conține. În final, se apreciază că
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
reglementării Codului civil actual, relevante sunt și considerentele Deciziei nr. 623 din 10 octombrie 2019, pronunțată de Curtea Constituțională, referitoare la controlul de constituționalitate a dispozițiilor art. 2.526 din Codul civil, în cuprinsul cărora s-a reținut că: „(…) norma civilă distinge între prestațiile succesive individuale și cele care alcătuiesc un tot unitar. Astfel, dacă în cazul prestațiilor succesive individuale (de exemplu, dobânzi, penalități de întârziere) prescripția începe să curgă separat, pro rata temporis, de la data când scadența fiecărei obligații principale
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
acesteia arată că prin textul de lege criticat se stabilește că au competența teritorială de a soluționa conflicte de muncă instanțele în a căror circumscripție își are domiciliul sau sediul reclamantul. Art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 nu distinge după cum reclamantul este angajatul sau angajatorul. În schimb, art. 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011, care reglementează și el competența teritorială a instanțelor în cazul conflictelor de muncă, stabilește că instanța căreia îi revine competența este aceea de
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
câștigat alegerile precedente, și, pe de altă parte, organizațiile nereprezentate au fost obligate să întreprindă demersuri suplimentare pentru a face dovada reprezentativității lor (ibid., pct. 41). ... 45. Prezenta cauză privește alegerile parlamentare din decembrie 2012, ceea ce pare să o distingă de Cauza Danis și Asociația etnicilor turci, care privea alegerile parlamentare din noiembrie 2008 și recenta modificare a Legii nr. 35/2008, care a introdus o nouă condiție pentru organizațiile nereprezentate în Parlament, și anume acordarea statutului de utilitate publică (ibid.
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
candidatura, în special să aducă dovada că obținuseră statutul de utilitate publică (supra, pct. 15), așa cum a fost cazul la alegerile din noiembrie 2008, care au făcut obiectul Cauzei Danis și Asociația etnicilor turci, citată anterior. Prezenta cauză se distinge de aceasta din urmă printr-un singur aspect formal, și anume întinderea condițiilor legale necesare pentru dobândirea statutului de utilitate publică, întrucât acestea au fost modificate la 29 iulie 2012, când a intrat în vigoare Legea nr. 145/2012 pentru modificarea
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
spre deosebire de organizațiile deja reprezentate în Parlament, fundația a cărei membră era și în numele căreia candida trebuia să obțină statutul de utilitate publică pentru a putea candida la alegerile parlamentare din decembrie 2012. ... 48. Astfel, prezenta cauză se distinge de Cauza Ofensiva tinerilor, citată anterior, la care a făcut referire Guvernul în observațiile sale (supra, pct. 36). În fapt, această cauză privea alegerile parlamentare din 2004 (ibid., pct. 9-10) care au fost organizate pe un temei juridic diferit de
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
deține și funcție publică, adică răspundere și atribuții suplimentare, greu puse la încercare în pandemia de coronavirus, ceea ce reprezintă o gravă inechitate. ... 9. Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal arată că prevederile criticate nu disting între personal contractual și funcționari publici, ci prevăd foarte clar că se aplică personalului de specialitate din direcțiile de sănătate publică, iar personalul cu statut de funcționar public încadrat în serviciul de control în sănătate publică din direcțiile de sănătate
DECIZIA nr. 321 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258498]
-
fapta ilicită și prejudiciul încercat, reprezentat de ajungerea debitorului în stare de insolvență și imposibilitatea acoperirii pasivului înscris în tabelul de creanțe. ... 125. Pe baza regulii de interpretare logică ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, întrucât legiuitorul nu distinge sub aspectul elementelor asupra cărora operează prezumția legăturii de cauzalitate, trebuie să se considere că această prezumție acoperă legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu, privit atât ca stare de insolvență, cât și ca pasiv rămas neacoperit. ... 126. Așadar, prezumția
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
nu face distincție între diferitele tipuri de răspundere prevăzute de lege, ci stabilește cu titlu general că toate litigiile prevăzute de Legea nr. 95/2006 vor fi soluționate de către judecătorie, conform principiului de drept general aplicabil, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă. ... 19. S-a considerat de asemenea faptul că, deși acțiunea reclamantului este întemeiată atât pe dispozițiile legii speciale, cât și pe dispozițiile de drept comun, instanța de judecată, în soluționare, trebuie să aibă în
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
de răspundere prevăzute de lege, ci stabilește cu titlu general că toate litigiile prevăzute de Legea nr. 95/2006 vor fi soluționate de către judecătorie, conform principiului de drept general aplicabil, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă. ... 19. S-a considerat de asemenea faptul că, deși acțiunea reclamantului este întemeiată atât pe dispozițiile legii speciale, cât și pe dispozițiile de drept comun, instanța de judecată, în soluționare, trebuie să aibă în vedere dispozițiile legii speciale, care definesc
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
concurs cu norma generală, iar art. 687 din Legea nr. 95/2006 stabilește cu titlu general că toate litigiile prevăzute de Legea nr. 95/2006 vor fi soluționate de către judecătorie, conform principiului de drept general potrivit căruia acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă. ... 69. În cea de-a doua opinie s-a optat pentru stabilirea competenței materiale, în situațiile în care victima nu s-a adresat Comisiei administrative, în favoarea judecătoriei sau tribunalului, în funcție de criteriul
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
687 din Legea nr. 95/2006 stabilește cu titlu general că toate litigiile prevăzute de Legea nr. 95/2006 vor fi soluționate de către judecătorie, conform principiului de drept general potrivit căruia acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă. ... 69. În cea de-a doua opinie s-a optat pentru stabilirea competenței materiale, în situațiile în care victima nu s-a adresat Comisiei administrative, în favoarea judecătoriei sau tribunalului, în funcție de criteriul valoric reglementat de art. 94 din
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
interesul legii reprezentantului procurorului general. ... 8. Doamna procuror Antonia Eleonora Constantin apreciază că a doua orientare jurisprudențială este în litera și în spiritul legii. În argumentarea opiniei sale arată că art. 603 alin. (3) din Codul de procedură civilă nu distinge în privința condițiilor ce trebuie verificate de către instanța de judecată. Or, unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă. Dacă legiuitorul ar fi dorit limitarea controlului judecătoresc la condițiile formale ale hotărârii arbitrale, ar fi făcut o
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
jurisprudențială este în litera și în spiritul legii. În argumentarea opiniei sale arată că art. 603 alin. (3) din Codul de procedură civilă nu distinge în privința condițiilor ce trebuie verificate de către instanța de judecată. Or, unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă. Dacă legiuitorul ar fi dorit limitarea controlului judecătoresc la condițiile formale ale hotărârii arbitrale, ar fi făcut o mențiune expresă în acest sens. A mai arătat că acțiunea în anulare nu reprezintă un mecanism
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
spiritul legii. În argumentarea opiniei sale arată că art. 603 alin. (3) din Codul de procedură civilă nu distinge în privința condițiilor ce trebuie verificate de către instanța de judecată. Or, unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă. Dacă legiuitorul ar fi dorit limitarea controlului judecătoresc la condițiile formale ale hotărârii arbitrale, ar fi făcut o mențiune expresă în acest sens. A mai arătat că acțiunea în anulare nu reprezintă un mecanism de control judecătoresc specific hotărârilor arbitrale
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
tranșat litigiul, instanța de judecată urmând a analiza condițiile de validitate întocmai situației în care ar fi sesizată ab initio de către părți. ... 41. În plus, s-a subliniat că art. 603 alin. (3) din Codul de procedură civilă nu distinge în privința condițiilor supuse examinării instanței de judecată. Or, formularea generală a acestui text de lege justifică aplicarea sa generală, pentru că, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă. ... 42. S-a arătat că exercitarea acțiunii
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
a subliniat că art. 603 alin. (3) din Codul de procedură civilă nu distinge în privința condițiilor supuse examinării instanței de judecată. Or, formularea generală a acestui text de lege justifică aplicarea sa generală, pentru că, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă. ... 42. S-a arătat că exercitarea acțiunii în anulare ține exclusiv de opțiunea părților interesate în desființarea hotărârii arbitrale, motiv pentru care nu se poate reține că acest mecanism de control judecătoresc al hotărârii
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
3) din Codul de procedură civilă nu distinge în privința condițiilor supuse examinării instanței de judecată. Or, formularea generală a acestui text de lege justifică aplicarea sa generală, pentru că, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă. ... 42. S-a arătat că exercitarea acțiunii în anulare ține exclusiv de opțiunea părților interesate în desființarea hotărârii arbitrale, motiv pentru care nu se poate reține că acest mecanism de control judecătoresc al hotărârii arbitrale conduce la restrângerea controlului ce
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
a acestui text de lege se aplică exclusiv infracțiunilor de corupție, limitativ prevăzute în secțiunea a 2-a din Legea nr. 78/2000. Instanțele au apreciat că normele ce reglementează competența sunt de strictă interpretare și atât timp cât legea nu distinge, nici interpretul nu poate distinge. Totodată, s-a susținut că prin „valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție“, în sensul dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Ordonanța de urgență a
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]