6,052 matches
-
știu” cât de rapid, când și unde să se dividă. De exemplu, celulele stem din măduva osoasă produc prin diviziune mitotică celulele cu care sunt înlocuite cele care și-au îndeplinit rolul și trebuie să-și încheie existența, acestea fiind distruse, fie din linia leucocitară, fie din linia eritrocitară. În măduva roșie hematopoietică, precum și în epitelii, rata diviziunii celulare este înaltă. Dimpotrivă, în ficat, rata diviziunii hepatocitelor este foarte scăzută. Dacă însă o porțiune din ficat este distrusă sau îndepărtată chirurgical
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
existența, acestea fiind distruse, fie din linia leucocitară, fie din linia eritrocitară. În măduva roșie hematopoietică, precum și în epitelii, rata diviziunii celulare este înaltă. Dimpotrivă, în ficat, rata diviziunii hepatocitelor este foarte scăzută. Dacă însă o porțiune din ficat este distrusă sau îndepărtată chirurgical, celulele rămase intră într-o fază de proliferare rapidă care continuă până ce regenerarea ficatului este completă, moment în care hepatocitele intră din nou în faza cvasiquiescentă, când ele se divid foarte rar. Supraviețuirea și proliferarea celulelor normale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
School in Worcester) și Andrew Fire (de la Universitatea Standford din California). În terapia genică, porțiunea care conține ținta (situsul de clivaj) este separată de catena catalitică (ribozima manipulată in vitro). Proiectarea unei ribozime cu secvența (YYYY...) complementară țintei ce trebuie distrusă având secvența (XXXX...) conferă acesteia capacitatea de a distruge aproape orice țintă ribonucleică (din Strachan și Read, 2004). Capitolul 33 TUMORIGENEZA LA PLANTE 33.1. CAZUISTICĂ ȘI FACTORI DETERMINATORI Deși au fost observate de mult timp, tumorile plantelor au fost
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și ventilației în teritoriul pulmonar reexpansionat. Această reexpansiune pulmonară poate reactiva o tuberculoză subiacentă, motiv pentru care în asemenea situații mulți chirurgi preferă și astăzi toracopleuroplastia [68-73]. Contraindicațiile decorticării pleuro-pulmonare sunt: piotoraxul tuberculos cu leziuni evolutive subiacente, piotoraxul cu plămân distrus subiacent, stenoza bronșică cu leziuni supurative substenotice(obligatorie rezecția pulmonară), insuficiența cardio-respiratorie severă, cordul pulmonar cronic, vârsta foarte înaintată, fibroscleroza pulmonară cu pierderea elasticității parenchimului pulmonar, amiloidoza hepato-renală, leziuni pulmonare nestabilizate subiacente, hepatitele cronice existența unei infecții pleurale necontrolată medicamentos
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
evoluție) evaluat la aproximativ 30000 de bolnavi, cu o rată de creștere anuală de aproximativ 3000 de bolnavi pe lângă aproximativ cele 25000-27000 cazuri noi/an. Aceste cazuri, în majoritate incurabile, în sensul că nu mai pot fi chirurgicalizate, cu plămân distrus tuberculos, policavitar, eliminatori permanenți de bacili Koch, constituie un adevărat rezervor ambulant al bacililor Koch rezistenți de la început. Supraviețuirea acestor bolnavi este mai mare comparativ cu cea de acum 50 de ani, datorită: repetării tratamentului antituberculos cu șanse din ce în ce mai mici
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
ocuparea sau nu a unei poziții de putere. Inegalitatea economică nu dispare, ci este în funcție de inegalitatea politică. Această analiză a inegalităților sub socialism presupune că societatea nu este decât o masă omogenă și amorfă, că societatea civilă a fost complet distrusă. Din asemenea explicații reiese "teza dezintegrării"20. Astfel, societatea bulgară din timpul perioadei comuniste este o societate atomizată unde liniile sociale de solidaritate se limitează la subgrupuri de tip patrimonial și la cercurile de intelectuali. Această afirmație ar trebui să
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
dacă boala creierului reprezintă, în primul rând, consecința distrugerii neuronale provocate de o leziune (vasculară, tumorală, degenerativă sau traumatică) sau consecința efortului făcut de creier pentru a continua să funcționeze în absența neuronilor, a legăturilor dintre ei și a sinapselor distruse. Adevărul este probabil un compromis între cele două fenomene. Leziunile zonei de percepție primară, adică ale analizatorului - vizual, auditiv, motor, gustativ, olfactiv, tactil, de orientare spațială sau magnetic - conduce la o schimbare a funcțiilor superioare de sinteză sau, într-un
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
într-un cuvânt, cognitive. Percepția, vigilența, atenția și memoria suferă un grad de diminuare cu un spectru de la imperceptibil la dramatic. Creierul are capacitatea de a recupera parțial funcția afectată de focarul leziunii, dar fără capacitatea de a regenera neuronii distruși - ca în cazul leziunilor cutanate sau osoase. "Stofa" biologică exprimată prin individualitate are o importanță majoră în recuperarea din leziunile cerebrale, deoarece niciun creier nu este identic cu altul, iar forța sa de recuperare este diferită (Askenasy J22). A doua
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
a studia craniul cu mijloacele moderne. Acest studiu a evidențiat atât orificiul de intrare al barei, cât și pe cel de ieșire, precum și cele 9 poziții posibile ale traiectoriei barei (conform grosimii ei s-a putut stabili fragmentul de creier distrus). Rezultatele sunt publicate în revista Science, în 1994. Antonio Damasio și grupul său ajung la concluzia că există o puternică legătură între procesul de luare de decizii și starea emoțională a individului. Emoțiile sunt cele care influențează raționamentele și comportamentul
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
groase decât cele sănătoase, glumele și paleele sunt îndepărtate, spicele apar zburlite, cu ariste fragile. Semințele au șanțul ventral puțin pronunțat și o culoare închisă (cenușie), deoarece în interiorul lor este o masă prăfoasă de spori negri. La treierat semințele total distruse se sfărâmă ușor iar grâul capătă un puternic miros de pește stricat .Uneori în interiorul bobului există numai pungi cu spori, din care cauză acestea se sfarmă iar sporii din interior, vor produce infecții în toamnă, dacă nu se tratează grâul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în culturile de orz, însă nu produce pagube mari pentru că ciuperca se poate combate destul de ușor. Simptome. Plantele tăciunate înspică mai devreme, au înălțimea redusă și prezintă spice drepte, mici, care parțial nici nu ies din teaca ultimei frunze. Semințele distruse sunt învelite într-o membrană fină, iar masa de spori este compactă. Paleele și aristele sunt distruse numai parțial așa încât se mai păstrează ceva din forma fostului spic. Axul spicelor este fragil și la recoltare se rupe în fragmente mici
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
15-30 % din recolte (V. Florian, 1983). Simptome.Ciuperca produce pe limbul și teaca frunzelor pete izolate de decolorare înconjurate de un inel brun. Petele se pot uni și în acest caz ocupă suprafețe mari din frunză iar pe suprafața țesuturilor distruse se observă cercuri concentrice. Ciuperca poate ataca și semințele din spic, acestea prezentând pete negre în zona embrionului (fig. 19). Transmitere-răspândire. Sporularea ciupercii este favorizată de temperaturi de 15-20șC. Sporii germinează la suprafața frunzelor umede, dau un miceliu de infecție
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Simptome. Plantele bolnave se pot recunoaște ușor în lan în momentul premergător apariției paniculelor când, burduful este de culoare galbenă-verzuie și se deschide mai târziu decât la plantele sănătoase. Paniculele bolnave sunt drepte, cu ramificații puțin răsfrânte și cu spiculețele distruse, transformate într-o pulbere brună negricioasă de spori. Glumele pot fi total sau parțial distruse, în acest ultim caz, partea lor superioară persistă și formează deasupra masei de spori un înveliș fragil, ce se rupe și sporii sunt împrăștiați de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
burduful este de culoare galbenă-verzuie și se deschide mai târziu decât la plantele sănătoase. Paniculele bolnave sunt drepte, cu ramificații puțin răsfrânte și cu spiculețele distruse, transformate într-o pulbere brună negricioasă de spori. Glumele pot fi total sau parțial distruse, în acest ultim caz, partea lor superioară persistă și formează deasupra masei de spori un înveliș fragil, ce se rupe și sporii sunt împrăștiați de vânt (fig. 23). În funcție de modul de raspândire al masei sporifere ce poate fi mai mult
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a ajunge la maturitate mai târziu. Inflorescențele plantelor sunt parțial sau total transformate într-o masă neagră de spori. Paniculele sunt deformate, florile sunt mai dezvoltate iar știuleții au o formă globuloasă sau conică având pănușile intacte. Știuletele este însă distrus, transformat într-o masă neagră de spori printre care se mai observă resturi din rahis (ciocălău) fascicule de vase conducătoare (fig. 29). Transmitere răspândire.Ciuperca rezistă în sol sub formă de spori de rezistență care își păstrează viabilitatea chiar și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mici. Infecțiile secundare, târzii, se manifestă pe păstăi sub formă de pete circulare sau neregulate ca formă, de 3-8 mm în diametru, cu aspect umed, de culoare galbenă-brunie, iar ca urmare păstăile rămân seci. Pe toate organele atacate, din țesuturile distruse apar picături cu bacterii, de culoare albcenușie, ce se usucă se brunifică și formează pe zonele uscate, pelucule lucioase (fig. 40). Transmitere-răspândire. Răspândirea bacteriei în cultură se face prin curenții de aer ce antrenează fragmente de colonii (pelicule) bacteriene sau
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fig. 101). Simptomele apar sub formă de vatră de atac ce se extinde repede, în cazul în care temperatura se menține la 20-30șC și umiditatea este peste 90 %. În 2-3 zile întreaga răsadniță sau seră înmulțitor poate prezenta toate plantele distruse. La suprafața solului se constată prezența unui strat fin micelian, albicios, care se extinde. În cazul unei infestări puternice a solului se observă doar vetre de atac fără plante răsărite, deoarece acestea sunt putrezite până la ieșirea lor la suprafață. Atacul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de luminozitate scăzută, temperatură scăzută și umiditate mare. Simptome. Ciuperca atacă frunzele, cozile acestora, tulpinile și fructele. La baza tulpinilor apar zone ușor scufundate, eliptice, de culoare brună, ce se acoperă cu un miceliu cenușiu, ce dă culoarea brun-cenușie zonei distruse. În cazul unui atac puternic, zona atacată devine inelară și planta moare. Florile atacate putrezesc, se acoperă cu miceliu și cad înainte de vreme. Pe fructele mici apar pete de 2-5 mm în diametru, la început argintii, apoi cu un punct
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
îngălbenite, pe suprafața cărora apare un puf cenușiu-violaceu. Frunzele și tijele plantelor mănate se frâng din dreptul zonei afectate, așa încât partea lor superioară se usucă. Frunzele capătă aspectul cifrei 1, iar tijele frânte nu mai produc semințe (fig. 129). Țesuturile distruse se usucă sau, dacă vremea este ploioasă, sunt acoperite cu micelii brune negricioase de la alte ciuperci saprofite (Macrosporium etc.). Bulbii rămân mici, iar în timpul păstrării se înmoaie și putrezesc. Transmitere-răspândire.Transmiterea patogenului de la un an la altul este asigurată pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se usucă. Atât pe scoarța ramurilor atacate cât și pe flori apar mici "pernuțe" de mucegai, de culoare cenușie-gălbuie, alcătuite din miceliu și sporii ciupercii. Atacul pe flori seamănă cu efectul înghețurilor târzii de primăvară, cu deosebirea că printre florile distruse, brunificate, se mai găsesc și flori normale. Acest aspect parazitar poartă numele de "monilioza din anul precedent". Mai târziu, când fructele au dimensiunea unei alune, în special la păr, acestea se înnegresc și cad în masă. Deseori, acest aspect parazitar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
capete culoarea plumbului. Ramurile infectate prezintă în secțiune o colorație brunie, cresc greu și de obicei degeră peste iarnă. În crăpăturile scoarței ramurilor, după un an, apar și corpii fructiferi ai ciupercii, înainte ca ramura sau planta să fie complet distrusă. Aceștia au o formă plată, de 1-3 cm în diametru, de culoare albă-purpurie. Transmitere-răspândire. Ciuperca pătrunde în plantă prin răni proaspete, de obicei cele produse la tăierile de primăvară. Miceliul ciupercii pătrunde până la lemnul activ și formează substanțe gomoase în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Bacteriile iernează în scoarța ramurilor infectate sau pe sol, în frunzele căzute. Prevenire și combatere. Măsurile de combatere urmăresc limitarea focarelor de infecție astfel: puieții bolnavi în pepinieră vor fi distruși prin ardere; ramurile puternic atacate vor fi tăiate și distruse; se va evita folosirea butașilor proveniți din pomii atacați. În perioada repausului vegetativ, duzii vor fi stropiți cu zeamă albastră 2 % (sulfat de cupru în apă) sau zeamă sulfocalcică 8-10 %. În perioada de vegetație, stropirile vor fi efectuate cu zeamă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
albesc la centru și, în aceste zone, se formează fructificațiile ciupercii, care apar ca niște punctișoare mici, negre. Frunzele puternic atacate se brunifică și se usucă. Transmitere-răspândire. Ciuperca iernează sub formă de fructificații de rezistență care se formează pe frunzele distruse; în interiorul acestora se găsesc sporii ce ajung la maturitate în primăvara următoare și produc noi infecții. În iernile mai blânde, ciuperca poate rezista sub formă de spori și de miceliu de rezistență în organele parazitate ale plantei. Prevenire și combatere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
favorizată de atacul larvelor de Cochylis și Eudemis și de viespi, de prezența rănilor produse de grindină, cât și de crăparea bobițelor în pârgă, fenomen ce apare frecvent în timpul ploilor din toamnă, mai ales după atacul de făinare. Din boabele distruse, nu se pot obține vinuri roșii de calitate; se obțin vinuri cu o cantitate necorespunzătoare de alcool, supuse îmbolnăvilor (casare, băloșire etc.). În unele regiuni ale Franței (Champagne, Bordeaux etc.), cât și pe valea Rinului, ciuperca produce așa numitul "mucegai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
adesea eliptice, mai mult sau mai puțin unite, cu pete brun-întunecate sau negre, situate pe o parte a lăstarului sau uneori inelare. Lăstarii proveniți din muguri infectați au o creștere slabă, sunt mai scurți (mici), nu fructifică sau sunt total distruși dacă atacul este puternic. Muguri bazali existenți în zona albită de pe coardele atacate sunt distruși și nu mai pornesc în vegetație. Tipul cel mai folosit de tăiere în zona noastră la vița de vie este în cordon speronat (cepi de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]