5,279 matches
-
trage o felie cât mai mare. Nu conta din ce. Important era să fie mare, să însemne ceva, ca să balanseze lipsa de sens a existenței. Totul era de vânzare. În general se punea preț pe trei lucruri : bani, glorie și divertisment. Grosul populației era format dintr-un amestec plicticos de oameni de afaceri, de carieriști-vocaționiști, de simpli consumatori și de pierde-vară, precum și combinațiile acestora. Majoritatea celor de vârsta mea visau să devină „cineva“, să cucerească un piedestal de unde să împartă zâmbete
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
a lumii, a însăși vieții mele care refuza cu încăpățânare să își găsească un făgaș. Mai mult decât orice, nu voiam să fiu aspirată în acea curgere. Omul însuși ca specie, înrobit de societate, de dependența materială și îndobitocit de divertisment, inert, lipsit de reacție, era alienat, iar eu nu voiam să fac parte din această specie. Și totuși unii reușiseră să rupă chingile. Doar gândul că au existat oameni ca isus, Buddha, milarepa, Steinhardt sau chiar baba Ecaterina, care, supusă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
de fapt. Fără această ploaie de firimituri straturile profunde ale creierului s-ar atrofia, iar subiectul ar muri în doar cîteva luni... o a doua categorie de vise sunt cele persistente, dar neesențiale. sunt visele din așa-zisa categorie a divertismentului. ele nu au nici încărcătură metafizică și nici nu conțin mesaje coerente. sunt visele de relaxare, vise-tampon... Cînd subiectul își amintește de ele o face fără să se simtă vinovat sau tulburat. „noaptea trecută am visat-o pe mama.” „noaptea
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
s-ar mai fi ținut într-o singură străduță. Plecaseră păsările alea care ciripeau, cumsecadele. Apăruseră altele, hotărâte după cadavre, ce parcă în viața lor nu făcuseră decât să sudeze, într-atît aveau ochii de înveninați și înroșiți... Iar singurul lor divertisment era să se învîrtă, ca ventilatorul, deasupra noastră. Faza cu ventilatorul a mai înmuiat inima fermecătoarei noastre din cartier, ofticînd-o că-și vâra altcineva nasul pe la cotețele ei. Iar când s-a auzit și că Lupeș Z. Cornel, un alcoolist
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
sârmă de balot. Și înmuindu-li-se fizionomiile cu câteva carabe... "Admistierile îi scurtează două hălci din pedeapsă, îmi mai dezvălui uscatul talmudist câteva date despre călăuză... În penitenciar, năzbâtios, și-o bagă în audiență cu diverși homosexuali, formă de divertisment reprimată de Codul vostru Penal. După penitenciar, pentru a-și face mâna, sustrage și depozitează acasă, în balcon, 400 de litri de benzină. Infracțiune de tot râsul. Pentru că, sub un dâmb afânat din codrul Cernica, putrezește și se lustruiesc oasele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
există suferință adevărată, decât cea durabilă -, dacă purifică în primele faze, în ultimele tâmpește, detrachează, distruge și anarhizează până la descompunere. Entuziasmul facil pentru suferință manifestat în exclamații este o caracteristică a esteților și a diletanților suferinței, care o asimilează unui divertisment, neînțelegînd ce forță teribilă de descompunere există în suferință, câtă dezagregare și câtă otravă, dar și câtă fecunditate, pe care o plătești însă scump. A avea monopolul suferinței este a viețui suspendat deasupra unei prăpăstii. Și orice suferință adevărată este
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
experiențele lor reprezintă o componentă esențială a programului. Asigurați-i că sunt Încurajați să-și Împărtășească gândurile. Spuneți-le că Întrebările din partea lor sunt În aceeași măsură bine-venite. 4. Acceptați faptul că instruirea eficientă a adulților implică deopotrivă cunoștințe și divertisment. Introduceți umorul și distracția În programul dumneavoastră de instruire. Este una dintre modalitățile prin care adulții Învață cel mai bine. 5. Organizați scurte ședințe de recapitulare a instruirii În termen de 72 de ore de la programul inițial. Studiile arată că
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
spiritualistă anistorică, încurajând izolaționismul liturgic și individualismul moralist. Pentru că a încetat să mai reprezinte o metanoia și o provocare, teologia n-a mai rămas decât o piesă de anticar într-un decor cultural concesionat deja unor impresari de spectacole și divertisment. Pentru a redeveni public și terapeutic, manifestul teologic al Bisericii exprimă competențe verificate mai întâi în Duhul nevăzut al tradiției. O inteligență antrenată filozofic oferă garanția perspicacității analitice și, prin urmare, promite un bun diagnostic cultural. Teologii nu pot subestima
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
principal al nihilismului: „tehnoștiința”. Savanții geneticieni sau astronomi, gata să lanseze în fiecare deceniu o nouă teorie despre sensul vieții, știu prea bine foamea insațiabilă a omului după mit și logos. Această bulimie întreține de altfel și cultura postmodernă a divertismentului. Timpul crepuscular al modernității oferă însă creștinismului șansa unei reabilitări. Biserica își poate revendica din nou atributul fundamental deținut mai bine de un mileniu: acela de for al unei proclamații evanghelice și al unei narațiuni liturgice excepționale 1. „Povestea” mântuirii
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
logica pieței vlăguiește resursele de imaginație ale subiectului, educația fortifică capacitatea de alegere și maturitatea consumatorului. Religia profitului trăiește în plină complicitate cu trista stupiditate a dorințelor individuale. Flatarea instinctelor joase (prin refuzul conceptului de ierarhie și competență) prin cultura divertismentului erodează temeliile virtuților cetățenești (sau politice). Consumerismul este, de la un punct încolo, răspunsul dat anxietăților și fobiilor fundamentale ale subiectului uman și, în primul rând, un mod de a manipula frica de moarte. Socialismul creștin - așa cum îl propune Ruskin - nu
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
investiției. Aproape orice investiție în valorificarea resurselor naturale generează externalități pozitive și negative pentru zona adiacentă infrastructurii industriale (economice, în general). Externalitățile pozitive sunt incluse în planurile investitorului și finanțate de acesta: infrastructură de transport, locuințe, dispensare, școli, mijloace de divertisment etc. Externalitățile negative sunt, în general, evitate ca evidență, dimensiuni, cheltuieli necesare pentru gestionarea lor, responsabilități pe termen lung. Este o lipsă a practicilor și legislației actuale care le lasă clar în sarcina societății, contrar principiului „poluatorul plătește”, contrar eticii
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
manualelor școlare. Este vorba despre o adevărată concurență, căci unele studii arată că există o corelație inversă între timpul petrecut în fața televizorului și capacitatea de a citi. Totuși, rezultatul acesta nu este real, decât dacă este vorba despre programe de divertisment; nu există un efect negativ al televiziunii asupra capacității de a citi, dacă emisiunile televizate sunt informative. Este încă prea devreme să spunem care sunt repercusiunile asupra inteligenței, fiind necesară realizarea unor studii. În cadrul uneia dintre cercetările noastre, am descoperit
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
protecției vârstnice: cantina socială, asistență la domiciliu, asistență medicală, socială, juridică (la întocmirea documentelor de vânzare-cumpărare, întreținere etc.Ă, dezvoltarea unor centre de zi, adăposturi de noapte, asistență psihologică, dezvoltarea centrelor private, asigurarea unor programe de recuperare, tratament, recreere și divertisment. Bibliografie Bocancea, C., 1999, Elemente de Asistență Socială, Editura Polirom, Iași. Boudon, R., 1997, Grupuri Sociale Marginalizate - Tratat de Sociologie, Editura Humanitas, București. Zamfir, Elena, 2004, „Politici Sociale”, suport curs, Universitatea București „Revista de Asistență Socială” nr. 34/2000. *** 2000
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
oferind programe pe gustul cât mai multor telespectatori. Finalmente, între cele două realități se instituie un circuit cauzal, cu feedback pozitiv. Influența mijloacelor de comunicare de masă este diferită de la o zonă a opiniei publice la alta. În materie de divertisment, știri, personalități și evenimente, televiziunea și radioul sunt mai pregnante, în formarea, confirmarea sau schimbarea opiniilor politice, probabil că presa scrisă, iar în înțelegerea și interpretarea mai profundă a unor fenomene sociale, a unor popoare și culturi, rolul cărții este
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de valori și practici care creează profilul unei societăți. Ea se caracterizează prin manifestări diverse, iar distincția cea mai cunoscută este aceea între cultura înaltă de pildă literatura, arta și educația care se adresează elitelor și cultura populară, orientată către divertisment, a maselor. Când cultura unei țări cuprinde valori universale, iar politica țării respective promovează valori și interese împărtășite și de alte popoare, crește probabilitatea obținerii rezultatelor dorite, datorită relațiilor de atracție și datorie create în felul acesta. Este puțin probabil
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
dintre cele mai mari case producătoare de muzică "americane" au proprietari britanici, germani și japonezi. Japonia conduce în crearea filmelor de desene animate și a celor mai cunoscute jocuri video în lume.27 Dezvoltarea în ultimii ani a programelor de divertisment de tip reality s-a extins din Europa în Statele Unite, și nu invers. Până și McDonald's ia lecții de la Franța în privința redecorării unora dintre restaurantele sale din America.28 Profilul globalizării nu are trăsături exclusiv americane, chiar dacă efectele sale
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
produsele lor. Gustul majorității este cel care decide. Pe lângă aceasta, interesele comerciale într-o economie capitalistă caută piețe largi care devin adesea cel mai mic numitor comun la nivel cultural. Unii cred că doar prin puterea marketingului și prin promisiunea divertismentului ajunge cultura populară americană să seducă.45 Mulți intelectuali și critici disprețuiesc cultura de masă din pricina comercialismului ei brut. Ei o privesc ca pe o sursă de divertisment în masă, și mai puțin de informație, având în felul acesta efecte
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
nivel cultural. Unii cred că doar prin puterea marketingului și prin promisiunea divertismentului ajunge cultura populară americană să seducă.45 Mulți intelectuali și critici disprețuiesc cultura de masă din pricina comercialismului ei brut. Ei o privesc ca pe o sursă de divertisment în masă, și mai puțin de informație, având în felul acesta efecte neglijabile la nivel politic. În opinia lor, cultura populară este un narcotic apolitic pentru mase. O astfel de desconsiderare este, totuși, nepotrivită, întrucât divertismentul adresat maselor conține deseori
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
pe o sursă de divertisment în masă, și mai puțin de informație, având în felul acesta efecte neglijabile la nivel politic. În opinia lor, cultura populară este un narcotic apolitic pentru mase. O astfel de desconsiderare este, totuși, nepotrivită, întrucât divertismentul adresat maselor conține deseori imagini și mesaje subliminale despre individualism, despre dreptul consumatorului de a alege și alte valori care au consecințe poli-tice importante. Cultura americană, observa scriitorul Ben Wattenberg, include strălucire, sex, violență, prost gust și materialism, dar povestea
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
și telespectatori. Numărul spectatorilor și al telespectatorilor care asistă la evenimente sportive concurează cu cele 7,3 miliarde de spectatori din întreaga lume care au mers la cinematograf în anul 2002 pentru a viziona filme americane. Limita dintre informație și divertisment nu a fost niciodată atât de categorică pe cât își imaginează unii intelectuali, iar în lumea mass-mediei devine tot mai vagă. Unele versuri populare pot avea efecte la nivel politic. Spre exemplu, în anii '90 postul disident de radio B-92 din
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
avea s-a și încetățenit în lumea contemporană, fiind chiar un criteriu de personalizare în societatea democratică din zilele noastre. În măsura în care împătimiții plăcerilor ușoare trec de la senzații de tot felul la idei și sentimente dezinteresate, ei se dedică mai ales divertismentului, distracției, manelelor, show urilor de televiziune etc. Or, marii gănditori, deși n-au ignorat faptul că fericirea constituie scopul tuturor acțiunilor umane, n au acceptat totuși punctul de vedere cirenaic privind superioritatea plăcerilor sensibile și nici n-au identificat fericirea
Demnitatea de a fi fericit. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Andreea Doman () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2303]
-
Mondializarea este într-adevăr în centrul tuturor dezbaterilor actuale: ea iradiază cotidianul atât prin mitologizările ei, cât și prin constrângerile care apasă înainte de toate asupra domeniului muncii și al angajării. Teatralizată în toate câmpurile sociale care merg dinspre economic spre divertisment, trecând prin rezistența pe care o generează, ea se prezintă ca o scenă hegemonică în care fiecare este dator să-și găsească locul și rolul. Această mondializare se lasă surprinsă mai întâi ca o redesfășurare și o transformare a pieței
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
1985, p. 275. După Escarpit, lectura are două scopuri: unul funcțional (presa, informațiile) și unul nefuncțional (să evadezi, să visezi, să meditezi, să te cultivi gratuit). De asemenea, Gérard Mauger et alii (1999) propun o tipologie a utilizărilor lecturii: de divertisment, didactică (sfaturi practice, manuale școlare și profesionale), de mântuire (pentru a-ți întemeia convingerile religioase sau politice), estetică. Un alt specialist își pune o întrebare socratică: "Ce înseamnă a citi?" (Chartier, 1985). Pentru a răspunde, trebuie să se studieze literal
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de reproducere și îndeosebi de înregistrare [...]. Tehnicilor de reproducere masivă par să le fie asociate tehnici de distrugere [...]. Cinematograful interzice contemplarea." Walter Benjamin, 1991, pp. 166, 169 și 171. "Industria culturală constă în repetiție [...]. Industria culturală rămâne o industrie a divertismentului, ireconciliabilă cu arta. Amuzamentul este prelungirea muncii. Spectatorul nu mai vrea să gândească el însuși [...]. El nu mai poate lua parte la progresul rațiunii [...]. Daffy Duck își primește porția de lovituri ca și nefericiții din realitate, pentru ca spectatorii să se
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
nu mai este o simplă specie a activității, ci un rit comemorativ în care cosmogeneza, antropogeneza și esența oricărei fapte modelatoare sânt menținute constant în conștiința umanității. Spre deosebire de alte arte, de cinematograf de pildă, care atunci când încetează sa fie simplu divertisment sfârșește în psihologia sentimentului sau în morală, sculptura păstrează mereu această marcă a primordialului. Chiar pictura, care este și ea o bildende Kunst, raportată la sculptură reprezintă o debilitare a principiului formei, pentru că ea nu creează decât iluzia corpului și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]