8,849 matches
-
în sensul de "cultură școlară". Bourdieu va arăta că, în societățile industriale, capitalul cultural este un principiu explicativ major al structurii sociale (1970, 1979) și, a fortiori, al "practicilor culturale" care le exprimă. Mai mult, cultura școlară stă la baza diviziunii muncii (orientare școlară în funcție de rezultate). Și, mai ales, ea stă în centrul dominației, a cărei reproducere o justifică. Sistemul școlar acționează ca o enormă "bancă de credit" de care profită cei care, datorită capitalului inițial (familia și moștenirile), îl transformă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în sensul punerii în ordine a lumii, a lucrurilor și a oamenilor). Bourdieu își permite să spună că simbolicul generează efecte asupra "socialului" într-un sens de prea multe ori subestimat de marxism. Activitatea școlară face posibilă interiorizarea schemelor de diviziune, a principiilor de clasificare. Ea contribuie, la rândul ei, la producerea structurilor sociale (ca dispozitivele de calificare a elevilor). Și lumea școlară se construiește, în parte, pe negarea economiei, refulând efectele economice (orientări/selecție și producere de filiere), elaborând un
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
acesta, ansamblul agenților angajați în producerea operei sau, cel puțin, a valorii sociale a operei (critici, directori de galerie, mecena etc.) [...]. Ceea ce numim creație este întâlnirea dintre un habitus socialmente constituit și o anumită poziție deja instituită sau posibilă în diviziunea muncii de producție culturală. Astfel, subiectul operei de artă nu este un artist singular, nici un grup social, ci câmpul de producție artistică în ansamblu." Pierre Bourdieu, 1984, pp. 209-210 și 212. "Analiza operelor culturale are ca obiect corespondența între două
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
agenții de recunoaștere), bunuri (partiturile, instrumentele muzicale, discurile...) și acțiuni (producere, distribuție, receptare). După Strauss (1992), o "lume socială" se caracterizează prin mai multe elemente: universuri de discurs, o activitate primară (de exemplu, dansul), tehnologii, o locație, organizări cu o diviziune a muncii mai mult sau mai puțin complexă. Există o infinitate de lumi, mai mari sau mai mici, vizibile, ierarhice, impermeabile. Unele sunt structurate în clase. Fiecare are dominanta ei: intelectuală, profesională, politică, religioasă, artistică, sexuală, științifică, recreativă. Regăsim procese
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Dezvoltare culturală, 156, 205. Difuzare, 63, 70, 76, 78. 98, 110, 124, 174, 178, 206, 211, 213, 217, 241, 263, 274, 299. Dispozitive, 39, 56, 65, 102-103, 115, 120, 224, 228, 273. Distincție, 66, 74, 81, 175, 257, 278, 282-283. Diviziunea muncii, 172, 174-175, 277. Domesticire, 149, 158. Dominare, 35, 146, 149, 151, 184, 271, 279, 305. Donație, 49, 226, 228, 232. Dreptul la cultură / de autor / culturii, 51-53, 203, 215. E Economia culturii, 50, 65, 94, 108, 121. Economism, 283-184
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
63-64, 84-85 (n. tr). K. Marx, F. Engels, Ideologia germană, ESPLA, București, 1956, pp. 22-23 (n. tr.). Émile Durkheim, Formele elementare ale vieții religioase, traducere de Magda Jeanrenaud și Silviu Lupescu, Polirom, Iași, 1995, p. 400 (n. tr.). Émile Durkheim, Diviziunea muncii sociale, traducere de Cristinel Pantelimon, Albatros, București, 2001, pp. 82-83 (n. tr.). * Musée d'Art et d'Histoire du Judaïsme (n. tr.). Georg Simmel, Cultura filozofică, traducere de Nicolae Stoian și Magdalena Popescu-Marin, Humanitas, București, 1998, pp. 32, 34
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
operează această separație a muncii și nu sunt făcute aceste aranjamente în deplină libertate și pentru binele comun? De ce avem noi nevoie ca un socialist, sub pretextul organizării, să vină să distrugă în mod despotic aranjamentele noastre voluntare, să oprească diviziunea muncii, să înlocuiască eforturile asociate cu eforturile izolate și să provoace un recul civilizației? Asociația, așa cum o descriu aici, este oare mai puțin o asociație deoarece fiecare e liber să intre și să iasă din ea, își alege locul său
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
moralitatea. Munca este legea existenței organizate, este sensul vieții individului și societății. În fața datoriei de a munci toți oamenii sunt egali. Domeniul necesității, al muncii, este determinat de obiective și funcții. Tipul normal de muncă (activitate ocupațională socialmente utilă) în diviziunea dominantă a muncii este cea în care individul, prin muncă, îndeplinește o funcție prestabilită. Necesitatea de a munci este o încercare de a face pe cineva să se simtă valoros, chiar dacă nu există o nevoie deosebită de munca lui. Munca
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
La amiazăzi a sosit în ajutoru-i armata col. Horvatovici după un marș plin de greutăți. Lupta a durat toată ziua, dar rezultatul nu se indică. Această telegramă, combinată cu știri din alte izvoare, ni dă următorul rezultat: în 12/24 diviziunea lui Fazly Pașa au ocupat pe dealurile de la Ozren un fel de poziție de rezervă spre răsărit de la Dobrinevaț. Ziua următoare de dimineața a început focul tunurilor cu multă vehemență și în flancul drept al turcilor, pe înălțimile despre miazănoapte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
iar decani: d. Onciul la facultatea teologică, Klein Waechter la cea juridică, Goldbacher la cea filozofică. Senatul universității îl vor completa d-nii Comoroșanu, baron Cannstein și Kalujnițki. [19 septembrie 1876] SERBIA ["CORESPONDENTUL ZIARULUI... "] Corespondentul ziarului "Temps" scrie următoarele: Oamenii din diviziunea lui Horvatovici, azi cea mai bună din armata sârbă, deteră semnalul (proclamărei). O particularitate curioasă: în această diviziune sunt mulți români. Aceștia dovediră căldura capetelor lor românești, arătând cea mai vie esaltațiune; îngenunchiară, sărutând pământul, făcându - și cruce în mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
îl vor completa d-nii Comoroșanu, baron Cannstein și Kalujnițki. [19 septembrie 1876] SERBIA ["CORESPONDENTUL ZIARULUI... "] Corespondentul ziarului "Temps" scrie următoarele: Oamenii din diviziunea lui Horvatovici, azi cea mai bună din armata sârbă, deteră semnalul (proclamărei). O particularitate curioasă: în această diviziune sunt mulți români. Aceștia dovediră căldura capetelor lor românești, arătând cea mai vie esaltațiune; îngenunchiară, sărutând pământul, făcându - și cruce în mai multe rânduri. Știți că la începutul ostilităților, românii din districtele orientale erau universal acuzați de cătră sârbi de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ale sârbilor. Să spunem, pentru onoarea rasei latine, că cu ajutorul disciplinii și al esperienții, frații noștri de limbă, românii, devin din contra soldați escelenți și nu dezmint sângele roman care curge amestecat în vinele lor ca și în ale noastre. Diviziunea Horvatovici este aceea care a esecutat acel frumos marș tournant din Bania prin Kniajevatz, la Alexinatz, repetând astfel fără zgomot ceea ce turcii făcuseră pe un drum facil. Ea este aceea care, după lupta de la 1 septemvrie, a făcut cele mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
În urma acestora Rusia va demobiliza. [9 martie 1877] ["NEUE FREIE PRESSE" COMUNICĂ... "] "Neue Freie Presse" comunică următoarea depeșă de la Ismail: În partea despre miazăzi a Basarabiei sunt concentrate mase extraordinare, fiind trupele așezate deocamdată prin cantoane. În zilele acestea o diviziune de cazaci, vro 5000 oameni, a fost comandată la Cahul, în apropierea granițelor române, unde se mută și statul major: trupele sunt pe picior de răzbel. Aprovizionarea și administrațiunea sanitară e pretutindenea bună; dar cuartierele sunt încă rele. Atât pentru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
primiră ordin de a se retrage. {EminescuOpIX 435} Retragerea s-a îndeplinit în cea mai bună ordine. Pierderile ce avem sînt: morți 50, răniți 200, între cari 5 ofițeri și un locotenent-colonel. Acest atac s-a făcut de trupele din diviziunea a patra, compuse aproape numai din moldoveni. Spiritul oștirii este escelent; ea suferea de ordinul de retragere și cerea să reînceapă lupta având deplină încredere că de astădată, cunoscând mai bine culcușul vrăjmașului, îl va îngenunchea. Nu credem de prisos
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a scris că măsurarea pământului se făcea în vechime cu stânjeni de mărimi diferite, „de șase, șapte și nouă palme”, pentru ca numărul lor să rămână același pe toate punctele de hotar măsurate. Ar fi fost și greu și nepractic. Prima diviziune în cele 34 părți egale e posibil să fi avut loc, după calculul de 30 de ani între generații, în prima parte a secolului al XVII-lea. Așadar, încă din acel timp, pe partea de moșie rămasă răzeșească, după separarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care este în hotar cu mai vechea stăpânire a cronicarului. Coroborând toate aceste date se poate susține cu mai mult temei părerea că partea numită Boziești s-a desprins din marea obște a Umbrăreștilor, devenind mai apoi, prin succesiuni matrimoniale, diviziuni și stăpâniri boierești, așa cum le vedem menționate prin documentele din care am reprodus fragmente. Așadar, e de admis că Bozieștii au cunoscut diviziunea pe mai multe părți și stăpâniri, dintre care de notorietate rămân cele deținute de personalitățile specificate mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
partea numită Boziești s-a desprins din marea obște a Umbrăreștilor, devenind mai apoi, prin succesiuni matrimoniale, diviziuni și stăpâniri boierești, așa cum le vedem menționate prin documentele din care am reprodus fragmente. Așadar, e de admis că Bozieștii au cunoscut diviziunea pe mai multe părți și stăpâniri, dintre care de notorietate rămân cele deținute de personalitățile specificate mai sus și la care se vor adăuga, cu timpul, altele. Revenind la Bozieștii moșteniți de doamna Tudosca, constatăm că, după stingerea timpurie din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-le cumpărătură și nu satul de obârșie. Reținem și situația că Vasile Lupu face danie acestui slujitor, potrivit actului, o „jumătate de sat”, în realitate însă nu putea fi o jumătate luată strict aritmetic, pentru că, așa cum am arătat, ocina cunoscuse diviziunea pe mai multe părți, precizate fiind de jos, de mijloc și de sus. Este sigur că partea dată lui Grigore Miclescu se situa în partea de sud a satului și moșiei Boziești, precizare ce se exprimă și prin sintagma „partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de-a lungul timpului, cum sunt țarnă (țarină), hindichi, hudiță și altele, nume pe care nu le-au conservat locuitorii pentru partea de sus a Bozieștilor. Când anume s-a produs separația sud-nord, căci aceasta trebuie să fi fost prima diviziune, nu știm precis, neexistând documente cu date sigure, referitoare la acest aspect. E posibil ca împărțirea să fi avut loc cu mult timp înaintea datelor din documentele de danie de la Vasile Lupu, dacă avem în vedere că hotarele lor sunt
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Eugen Podoabă, la Casa Rurală umbrăreșteană, participând atât la înființarea acesteia pe plan local, ca societate de agricultură, cât și la stabilirea și vânzarea loturilor de pământ, deci luând și având îndeaproape contacte cu bătrânii satelor noastre. 2. Meșteșugurile sătești Diviziunea muncii între locuitorii așezărilor pe criteriul unei anumite îndeletniciri, având caracter cvasipermanent, trebuie să se fi produs din timpurile străvechi. Arheologii apreciază că, încă din epoca neolitică, se distinge un proces de specializare în domeniul activităților casnice și se ajunge
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lui Sebastian Radovici, ce „combate pe cei care căutau originea răzeșilor în obștile țărănești anterioare formării statului feudal și afirmă (Radovici, I. S.) că răzeșii nu sunt primii ocupanți ai moșiilor, nefiind o proprietate ab initio, ci rezultatul unor neîncetate diviziuni”. Potrivit părerii lor, sub aspectul originii și al evoluției, instituția răzeșiei ar fi de două categorii și anume, aceea a răzeșilor originari, menținută numai în perimetrele din Vrancea, Câmpulung și Tigheci, și obștea răzeșească, rezultată din neîncetatele diviziuni „între urmașii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unor neîncetate diviziuni”. Potrivit părerii lor, sub aspectul originii și al evoluției, instituția răzeșiei ar fi de două categorii și anume, aceea a răzeșilor originari, menținută numai în perimetrele din Vrancea, Câmpulung și Tigheci, și obștea răzeșească, rezultată din neîncetatele diviziuni „între urmașii de vază cu întinsă stăpânire individuală”. Nouă ni se pare nereală aprecierea că numai în cele trei regiuni ale Moldovei s-a putut păstra instituția răzeșilor originari. Indiscutabil că, în timp, s-au produs deosebiri de conținut între
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Nour, partea ei, jumătate de bătrân, revenind urmașilor săi, din care ni se dezvăluie doar identitatea Nourilor, Hărăborilor și Stănilă, aceștia, la rându-le, urmând ca cincimea lor să o împartă în patru părți. Avem aici o probă documentară cu privire la diviziunile urmate între răzeși și o explicație elocventă asupra insuficienței pământului la momentul dat. Pentru că, împărțind această jumătate de bătrân a Ioanei, adică cei 22 stânjeni, 5 palme și 5 palmace la cei 5 urmași ai săi, fiecăruia îi revine câte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
adecvată condițiilor respective de evoluție a muncii și a gândirii. La un moment dat însă, viața spirituală se îmbogățește și se amplifică într-atât încât se desparte, ca interes și scop, de viața materială, oamenii din fiecare așezare, epocă și diviziune socială rezervându-și intenția și pretenția de a se impune prin ceva deosebit de original în contemporaneitate, pe de o parte, chiar și în posteritate, pe de alta. Legenda românească a Meșterului Manole este cea mai grăitoare din acest punct de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
existenței unei comunități active. Cercetările legate de metodologii, reconsiderarea modelelor (factori de risc, abordări holistice sau sistemice, perspective disciplinare diferite), evaluările programelor pun în joc analize mai deschise decât cred cei care îi condamnă laolaltă pe toți cercetătorii din domeniu. Diviziunile științifice rămân puternice, ceea ce e un lucru benefic. Iată, din perspectiva modelului lui Latour, câteva reflecții asupra comunității științifice care se ocupă de violența în școală. Trebuie subliniat faptul că modelul aplicat aici se bazează pe certitudinea că meseria de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]